2010–2019
Tāna e fa’aue mai ia ’outou na, e nā reira ’outou
’Ēperēra 2017


Tāna e fa’aue mai ia ’outou na, e nā reira ’outou

’Ia fa’aoti ana’e tātou e rave i « tā te [Atua] e fa’aue mai » ia tātou, tē fafau pāpū nei ïa tātou e fa’atūa’ti i tā tātou mau ravera’a i ni’a i te hina’aro o te Atua.

Te semeio mātāmua a te Fa’aora tei pāpa’ihia, ’o te hō’ē ïa ’ōro’a fa’aipoipora’a i Kana (Galilea). Tei reira Maria tōna metua vahine ’e tāna mau pipi. Mai te huru ra ē tē ha’ape’ape’a ra Maria nō te manuiara’a te ’ōro’a. I roto i te ’ōro’a ’ua hiti mai te tahi fifi—’ua pau te vine nō te mau manihini. ’Ua pe’ape’a ’o Maria, ’oia i haere mai ia Iesu. ’Ua paraparau ri’i rāua; ’ei reira ’ua fāriu ’oia i ni’a i te mau tāvini ’a nā ’ō ai :

« Tāna e fa’aue mai ia ’outou na, e nā reira ’outou.

« Tē vai ra nā hue pape ’ōfa’i e ono… [’Aita teie mau hue pape i fa’a’ohipahia nō te ha’apu’e i te pape inu, nō te mau ’ōro’a hōroira’a rā ’ia au i te ture a Mose.]

« ’Ua parau atura Iesu [i te mau tāvini], ’A fa’a’ī na i te mau hue i te pape. ’Ua fa’a’ī ihora rātou, ’e tae roa a’era i te auvaha.

« ’Ua parau atura ’oia ia rātou, ’A fa’atahe na, e hōpoi atu i te tāvana o te ’ōro’a nei ra. ’Ua hōpoi atura ho’i rātou.

« [’Ei reira] ’ia tāmata ihora te tāvana o te ’ōro’a i taua pape i fa’arirohia ’ei vine ra » ’e ’ua māere ’oia i hōro’ahia mai ai te vine maita’i roa a’e nō te hope’a.1

Tē ha’amana’o ra tātou i teie ’ohipa nō te mea ’ua riro te tauira’ahia te pape ’ei vine ’ei fa’a’itera’a nō te mana o te Atua—’ei semeio. E poro’i faufa’a rahi te reira, tē vai nei rā te tahi atu ā poro’i faufa’a rahi i roto i te fa’ati’ara’a a Ioane. ’Ua riro Maria ’ei « fāri’i maita’i ’e te mā’itihia »,2 pi’ihia e te Atua nō te fānau, nō te aupuru ’e nō te fa’a’amu i te Tamaiti iho a te Atua. I roto i te mau ta’ata i ni’a i te fenua nei, ’o ’oia tei mātau roa iāna. ’Ua ’ite ’oia i te parau mau nō ni’a i tōna fānaura’a semeio. ’Ua ’ite ’oia ē, ’aita tāna e hara ’e « ’aita ’oia i paraparau mai te tahi atu mau ta’ata, ’e ’aita ato’a e nehenehe e ha’api’i iāna ; nō te mea, ’aita e tītauhia ’ia ha’api’ihia ’oia nā te tahi atu ta’ata ».3 ’Ua ’ite Maria i tōna ’aravihi ta’a ’ē nō te fa’a’āfaro i te mau fifi, mai teie fifi tāna e fa’afāna’o i te vine nō te ’ōro’a. E ti’aturi āueue ’ore tōna i tāna tamaiti ’e i tōna mana hanahana. Tāna parau ’ōhie ’e te ’āfaro i te mau tāvini, ’aita ïa e ha’ape’ape’ara’a, ’aita e ’ōpanira’a, ’aita e tā’ōti’ara’a : « Tāna e fa’aue mai ia ’outou na, e nā reira ’outou ».

E tamāhine ’āpī noa Maria i te fāra’a te melahi Gaberiela iāna. Nā mua roa, ’ua « hōriri » ’oia i te paraura’ahia ’oia e mea « here-hua-hia » ’e e mea « maita’i i te mau vahine ato’a… ’e feruri ihora tōna ’ā’au i te huru o taua aroha ra ». ’Ua parau Gaberiela iāna ’eiaha e mata’u—e parau ’āpī maita’i tāna e hōpoi ra. « E tō [’oia i]… te Tamaiti nā te Teitei » ’e « iāna te hau i te fēti’i o Iakoba ē a muri noa atu ».

’Ua parau Maria : « E aha ïa e ti’a ai ’aore ho’i au i ’ite i te ta’ata ? »

’Ua fa’ata’a poto noa te melahi iāna ma te ha’apāpū ē : « ’aore roa ho’i e mea e ’ore te ti’a i te Atua ».

’Ua pāhono atura Maria ma te ha’eha’a ē, e rave ’oia i te mea i ani mai te Atua, ’aita ’oia i ani pauroa te tātarara’a ’e ’aita ’oia i fē’a’a noa atu ā te mau uira’a rarahi nō te huru tōna orara’a ’āraua’e. ’Ua fāfau Maria iāna ma te pāpū ’ore nō te aha i anihia mai te reira iāna ’aore rā e aha te tupu mai ’āraua’e. ’Ua fāri’i nā mua ’oia i te parau a te Atua ma te tu’u ’ore i tāna tītaura’a,4 ma te ta’a ’ore i te mea e tīa’i ra iāna. Ma te ti’aturi ’ōhie i te Atua, ’ua parau Maria : « Inaha ’ei tāvini au nō te Fatu, ’ia nā reirahia mai au mai tā ’oe i parau na ».5

’Ia fa’aoti ana’e tātou e rave i « tā te [Atua] e fa’aue mai » ia tātou, tē fafau pāpū nei ïa tātou e fa’atūa’ti i tā tātou mau ravera’a i ni’a i te hina’aro o te Atua. E fa’ahōhonu atu ā teie mau ’ohipa ’ōhie pae fa’aro’o, mai te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a, te ha’apae-tāmau-ra’a i te mā’a ’e te purera’a mana’o pāpū i te puna ’aravihi pae vārua nō te pāhono i te mau tītaura’a o te orara’a tāhuti. I roto i te tau, nā te mau peu ’ōhie nō te ti’aturira’a e arata’i ia tātou i te mau semeio. E taui te reira i tō tātou fa’aro’o mai te ohi iti i te mana rahi nō te maita’i, i roto i tō tātou orara’a. ’E ’ia fa’aruru ana’e tātou i te mau tāmatara’a, maoti te a’ara’ahia tātou i ni’a i te Mesia, tō tātou vārua e vai ’āueue ’ore ai. E pa’epa’e te Atua i tō tātou mau paruparu, e fa’arahi ’oia i tō tātou ’oa’oa ’e e rave ’oia ’ia « ’ohipa ’āmui mai te mau mea ato’a ’ei maita’i nō [tātou] ».6

Tau matahiti i ma’iri, ’ua paraparau vau i te hō’ē ’episekōpo ’āpī, e rave rahi hora i te hepetoma ’ōna i te tau’aparaura’a ’e te mau melo o tāna pāroita. E ’ohipa faufa’a rahi tāna i parau mai. Tē nā ’ō ra ’oia ē, te mau fifi i roto i tāna pāroita, ’aita i ta’a ’ē atu i te fifi o te tahi atu mau melo o te ’Ēkālesia—te fifi nō te fa’ati’ara’a i te fa’aipoipora’a ’oa’oa; te fa’atū’atira’a i te ’ohipa, te ’utuāfare ’e te hōpoi’a i roto i te ’Ēkālesia; te fifi ’e te Ture nō te parau pa’ari, te fāna’ora’a i te ’ohipa ’e te hōho’a faufau; ’aore rā te fifi nō te fa’atupura’a i te hau nō ni’a i te hō’ē ture a te ’Ēkālesia ’aore rā tōna ’ā’amu ’aita rātou i māramarama.

Tāna parau a’o pinepine i te mau melo o te pāroita, e fa’aho’i ïa i ni’a i te mau ’ohipa ’ōhie i te pae fa’aro’o mai te tuatāpapara’a i te Buka a Moromona—tei parauhia mai ’ia rave e te peresideni Thomas S. Monson—te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru ’e te tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia ma te itoito. E pāhonora’a fē’a’a rā tāna e fa’aro’o pinepine. « ’Aita tō’u mana’o i tū i tō ’oe, e te ’episekōpo. ’Ua ’ite pā’āto’a tātou e mea maita’i ’ia rave i te reira. Pauroa te taime tātou e paraparau nei nō te reira i roto i te ’Ēkālesia. ’Aita paha ’oe e ta’a maita’i ra i tā’u e parau nei. E aha ïa tā terā mau mea i roto i te fifi tā’u e fa’aruru nei ? »

E mea maita’i terā uira’a. Tā māua teie ’episekōpo ’āpī i ’apo mai i te roara’a o te tau, ’o rātou te mā’iti e rave i te « mau mea iti ’e te [’ōhie] ra »7—i te ha’apa’ora’a i te mau mea ri’i huru na’ina’i—’o rātou te ha’amaita’ihia i te fa’aro’o ’e te pūai hau atu i te mea tā rātou e ha’apa’o nei, ’e mai te huru ra ē, ’aita roa atu e tū’atira’a i te mau mea tā rātou e ha’apa’o nei. E mea huru pa’ari paha ’ia ’ite i te tū’atira’a i roto i te ha’apa’ora’a ri’i ’ōhie o te mahana tāta’itahi ’e te rāve’a i te mau fifi rave ’atā e fa’aruru nei tātou. Tē vai nei rā te tū’atira’a. Tā’u i ’ite, ’o te fa’atanotanora’a i te mau ’ohipa na’ina’i pae fa’aro’o i te mau mahana ato’a te rāve’a hō’ē roa nō te ha’apūai ia tātou i mua i te mau fifi o te orara’a, noa atu te huru fifi. Nā te mau ’ohipa iti pae fa’aro’o, noa atu te hi’ora’a faufa’a ’ore ’aore rā te huru tū’ati ’ore i te fifi e fa’aehuehu ra ia tātou, e ha’amaita’i ia tātou i roto i te mau mea ato’a e rave tātou.

’A hi’o na ia Na’amana, te « tāpena rahi o te nu’u… nō Arama ra ’e e ta’ata itoito ’e te puai », ’e e lepera. ’Ua paraparau te hō’ē tāvini tamāhine nō te hō’ē peropheta i ’Īserā’ela ’o te nehenehe e fa’aora ia Na’amana, nō reira ’ua tere atu ’oia ’e tāna ’āpe’e tāvini ’e te fa’ehau ’e ma te tahi tao’a hōro’a i ’Īserā’ela, ē tāpae ihora i te fare o Elisaia. E ’ere nā Elisaia, nā tāna rā tāvini i haere e parau ia Na’amana ē, teie te fa’auera’a a te Fatu, e « haere e hopu, ’e ’ia hitu hopura’a i [roto i te ’ānavai] Ioridana ». Te hō’ē mea ’ōhie Penei a’e ’ua hitimahuta teie ’aito rahi i teie rā’au ’ōhie ’e ’ua mana’o ’oia ē, e mea ma’ama’a ’e te ’ōhie roa ’e te fa’aha’aha’a i tōna ti’ara’a, ’ua ’ino’ino a’era ’oia. ’O te nehenehe e parau, ’aita Na’amana i ’āfaro i te arata’ira’a a Elisaia, « ’ua fāriu a’era ’oia, haere atura ma te riri ».

’Ua ha’afātata mai rā te mau tāvini o Na’amana iāna ’a nā ’ō ai ē, ’āhani pa’i « e parau rahi » tā Elisaia i parau mai, e rave ïa ’oia. ’Ua nā ’ō ihora rātou ē, mai te peu pa’i ’ua ani mai ’oia i te hō’ē ’ohipa na’ina’i noa e rave, nō te aha ïa e ’ore e rave noa, noa atu pa’i ’aita te tumu i ta’ahia ? ’Ua feruri fa’ahou ā Na’amana i tāna pāhonora’a, ’e ma te fē’a’a paha, ’ua ha’apa’o noa ’oia ’e « ’ua haere atura… ’e ’ua hopu atura i Ioridana e ’a hitu a’era hopura’a » ’e ’ua tupu te semeio, ’ua ora tōna ma’i.8

Tē vai ra te utu’a maita’i nō te ha’apa’ora’a e tae ’oi’oi mai, tē vai ra e tae mai ’ia tāmata-noa-hia tātou. I roto i te Poe Tao’a Rahi, tē tai’o nei tātou nō ni’a ia Adamu tei rohi noa ’e tei fa’aitoito noa i te ha’apa’o i te fa’auera’a e pūpū i te tusia. I te anira’a te melahi ia Adamu nō te aha ’oia e pūpū nei i te mau tusia, ’ua pāhono ’oia : « ’Aita vau i ’ite, maori rā ’ua fa’aue mai te Fatu iā’u ». ’Ua fa’ata’a atura te melahi ē, « e hōho’a te reira nō te tusia o te Fānau tahi a te Metua ». Terā rā, ’ua tae noa mai te tātarara’a i muri mai i tō Adamu fa’a’itera’a i tōna hina’aro mau e ha’apa’o i te parau a te Fatu « i te mau mahana e rave rahi » ma te ’ite ’ore nō te aha ’oia e pūpū i teie mau tusia.9

E ha’amaita’i noa mai te Atua ia tātou nō tō tātou ha’apa’o ’āueue ’ore i tāna ’evanelia ’e nō tō tātou turu pāpū i tāna ’Ēkālesia, varavara roa rā ’oia i te fa’a’ite nā mua i tāna tārena nō te reira. ’Aita ’oia e fa’a’ite mai i te hōho’a rahi mai te ha’amatara’a. I reira ïa te fa’aro’o, te tīa’i ’e te ti’aturi i te Fatu e hina’arohia ai.

Tē ani nei te Atua ’ia fa’a’oroma’i tātou ’e ana—’ia ti’aturi iāna ’e ’ia pe’e iāna. Tē tāparu nei ’oia ia tātou « ’eiaha ’outou e mārō i te mea ’aore i hi’ohia e ’outou ». ’Ua fa’aara mai ’oia ia tātou ’eiaha e tīa’i i te pāhonora’a hōro’a noa ’e te rāve’a ’oi’oi mai te ra’i mai. E matara mai te reira ’ia vai ’āueue ’ore tātou i roto i te « tāmatara’a [o tō tātou] fa’aro’o ».10 ’Aita vau e paraparau nei nō te « ha’apa’o-mata-pō-ra’a »11 e ti’aturi mana’o pāpū rā i te here hope ’e i te tārena tano roa a te Fatu.

E tītau noa te tāmatara’a i tō tātou fa’aro’o i te vai-mau-ra’a, i te mau mahana ato’a, i ni’a i te mau ’ohipa ’ōhie pae fa’aro’o. I reira, ’e i reira noa ’oia e fafau ai ē e fāri’i tātou i te pāhonora’a a te ra’i ’o tā tātou e hia’ai noa ra. I te taime noa tātou e fa’a’ite ai i tō tātou hina’aro e rave i tāna e ani mai ma te tītau ’ore iāna ’ia fa’a’ite ’āfea ra, nō te aha ra ’e nāhea ra, i reira noa tātou « e ’ō’oti… i te utu’a nō tō [tātou] fa’aro’o, ’e tō [tātou] ’itoito, ’e te fa’a’oroma’i, ’e te marū ».12 Te ha’apa’ora’a mau, ’o te fāri’i-nā-mua-ra’a ïa i te mau fa’auera’a a te Atua ma te tu’u ’ore i tāna tītaura’a.13

I te mau mahana ato’a, ’ohipa feruri ānei ’aore rā ’aita, e mā’iti tātou pā’āto’a « i tā [tātou] e ha’amori ».14 Tē fa’a’ite nei tātou i tō tātou tapitapi ’ore i te tāvinira’a i te Fatu nā roto i te ha’apa’o maita’i i roto i te mau ’ohipa paieti i te mahana tāta’itahi. Tē parau fafau nei te Fatu ē, e arata’i ’oia i tō tātou ’ē’a,15 ’ia nā reira rā ’oia, tītauhia ïa ’ia haere tātou ma te ti’aturi ē, ’ua ’ite ’oia i te ’ē’a inaha ’o ’oia « te ’ē’a ».16 E mea ti’a roa ’ia fa’a’ī tātou i tā tātou iho hue pape i te auvaha. ’Ia ti’aturi tātou iāna ’e ’ia pe’e tātou iāna, e taui tō tātou orara’a mai te pape i taui ’ei vine. E riro mai tātou ’ei ta’ata rahi atu ā ’e te maita’i e’ita e roa’a i te tahi noa atu rāve’a ’ē. ’A ti’aturi i te Fatu ’e « tāna e fa’aue mai ia ’outou na, e nā reira ’outou ». Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.