2010–2019
Te noa’ara’a te ti’aturi o te Fatu ’e o tō ’outou ’utuāfare
’Ātopa 2017


Te noa’ara’a te ti’aturi o te Fatu ’e o tō ’outou ’utuāfare

Te tāne e « ti’a-mau-ra’a o te ’ā’au », e tāne ïa e hōro’a atu i te ti’aturi—nō te mea ’ua patuhia te ti’aturi i ni’a i te huru parau ti’a.

E te mau taea’e, penei a’e ’aita e parau ha’apōpou rahi a’e nō roto mai i te Fatu maori rā te ’itera’a ē, tē vai nei tōna ti’aturi ia tātou i tō tātou ti’amā ’ia mau i te autahu’ara’a ’e ’ia riro ’ei tāne ’e ’ei metua tāne maita’i.

Te pāpū : te noa’ara’a te ti’aturi o te Fatu, e ha’amaita’ira’a ïa e noa’a nā roto i te tahi tauto’ora’a rahi i tō tātou pae. E ha’amaita’ira’a te ti’aturi, tei niuhia i ni’a i te ha’apa’ora’a i te mau ture a te Atua. Te noa’ara’a te ti’aturi o te Fatu, e fa’ahope’ara’a ïa nō te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a tā tātou i rave i roto i te pape nō te bāpetizora’a ’e i roto i te hiero mo’a. ’Ia ha’apa’o tātou i tā tātou parau i mua i te Fatu, e rahi mai tōna ti’aturi ia tātou.

E mea au roa nā’u te mau ’īrava tahito ’e te mea ’āpī e fa’a’ohipa nei i te parau nō te « ti’a-mau-ra’a o te ’ā’au » ’ei fa’ahōho’ara’a i te huru o te ta’ata parau ti’a.1 Te vaira’a ’aore rā te vai-’ore-ra’a te huru parau ti’a, e tuha’a niu ïa i roto i te hō’ē ta’ata. Te tāne e « ti’a-mau-ra’a o te ’ā’au », e tāne ïa e hōro’a atu i te ti’aturi—nō te mea ’ua patuhia te ti’aturi i ni’a i te huru parau ti’a.

Te aura’a ’ōhie nō te rirora’a ’ei ta’ata huru parau ti’a, ’oia ho’i, e ta’ata ’ōpuara’a mā ’e te ’ohipa mā, ’e te parau ti’a ato’a ho’i, i roto i te mau tuha’a ato’a o te orara’a, i te vāhi ta’ata ’e i te vāhi ’ōmo’e. Nā roto i te fa’aotira’a tāta’itahi tā tātou e rave e rahi mai ai te ti’aturi o te Atua, ’aore rā e iti mai. E mea pāpū a’e paha teie parau tumu i roto i te mau hōpoi’a hanahana i tu’uhia i ni’a ia tātou te tāne fa’aipoipo ’e te metua tāne.

Tātou te mau tāne fa’aipoipo ’e te mau metua tāne, ’ua fāri’i tātou i te hō’ē fa’auera’a hanahana nō roto mai i te mau peropheta, te mau ’ite ’e te mau heheu parau, i roto i te parau « Te ’utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei ». Tē ha’api’i nei te reira ia tātou ē (1) « ’ua tītauhia i te mau metua tāne ’ia fa’atere i tō rātou ’utuāfare nā roto i te here e te parau ti’a », (2) « e hōpoi’a nā [te mau metua tāne] ’ia ’imi i te ora » ’e (3) te pārurura’a nō tō rātou ’utuāfare.2

Nō te noa’a ia tātou te ti’aturi o te Atua, tītauhia ’ia rave fa’aoti tātou i teie nau hōpoi’a e toru e au i te ’utuāfare, tei tu’uhia i ni’a ia tātou, mai te au i te ravera’a a te Fatu. Mai tei pāpa’ihia i muri iho i roto i te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare, te ravera’a a te Fatu, ’o te fa’atupura’a ïa i teie mau hōpoi’a ma te ’āpiti ’e tā tātou vāhine « ’ei mau hoa ’aifāito ».3 I tō’u mana’o, e’ita ïa tātou e rave i te fa’aotira’a rahi nō ni’a i teie mau hōpoi’a maori rā ’ia hō’ē roa ’e tā tātou vahine.

Te ta’ahira’a mātāmua i roto i te tītaura’a i te ti’aturi o te Fatu, ’o te tu’ura’a ïa i tō tātou ti’aturi iāna. ’Ua fa’ahi’o te peropheta Nephi i teie tauto’ora’a i tōna purera’a ē : « E te Fatu, ’ua ti’aturi au ia ’oe, ’e e ti’aturi au ia ’oe ē a muri noa atu. E ’ore au e ti’aturi i te rima tino nei ».4 ’Ua pūpū pauroa Nephi iāna i te ravera’a i te hina’aro o te Fatu. Hau atu ite paraura’a « e rave… i te mau mea tā te Fatu i fa’aue mai », ’aita ’o Nephi i ’āueue i roto i te pūpūra’a iāna nō terave fa’aoti i tāna hōpoi’a, mai te ’itehia i roto i teie parau : « Tē ora ra te Fatu, ’e tē ora nei ho’i tātou, e ’ore tātou e haere i raro i tō tātou metua i te medebara, ’e ’ia fa’ati’a tātou i te mea tā te Fatu i fa’aue mai ia tātou ra ».5

Nō te tu’u-nā-mua-ra’a Nephi i tōna ti’aturi i te Atua, ’ua tu’u te Atua i tōna ti’aturi rahi i ni’a ia Nephi. ’Ua ha’amaita’i te Fatu iāna i te manira’a rahi o te Vārua, ’o tei ha’amaita’i i tōna orara’a, te orara’a o tōna ’utuāfare ’e te orara’a o tōna mau ta’ata. Nō te mea ’ua peresideni Nephi nā roto i te here ’e te parau ti’a, ’e ’ua fa’afāna’o ’e ’ua pāruru ho’i i tōna ’utuāfare ’e tōna mau ta’ata, tē parau nei ’oia : « Pārahi ihora mātou ma te ’oa’oa ».6

Nō te ’apo mai i te hi’ora’a o te mau vahine nō ni’a i teie tumu parau, ’ua ani au i ta’u nā tamāhine i fa’aipoipo e tauturu mai. ’Ua ani au ia rāua ’ia pāpa’i mai i te hō’ē ’aore rā e piti parau nō ni’a i tā rāua hi’ora’a i te faufa’a o te ti’aturi i roto i te fa’aipoipora’a ’e te orara’a ’utuāfare. Teie te mana’o o Lara Harris ’e o Christina Hansen.

Lara nā mua : « Hō’ē mea faufa’a rahi nō’u, ’o te ’itera’a ïa ē, ’a haere noa ai ta’u tāne i tāna ’ohipa, tē rave ra ’oia i te mau mā’itira’a e fa’a’ite nei i te fa’atura ’e te here iā’u. I te taime e roa’a ia māua e tu’u i te ti’aturi mai te reira te huru, e hau te tae mai i te fare, i reira māua e ’oa’oa ’āmui ai i te aupuru i te hō’ē ’utuāfare ».

Tō Christina mana’o i teienei : « Te tu’ura’a i te ti’aturi i ni’a i te hō’ē ta’ata, mai te tu’ura’a ïa i tō tātou fa’aro’o i ni’a iāna. ’Ia ’ore terā ti’aturi ’e terā fa’aro’o, e mata’u ïa ’e te fē’a’a. I tō’u mana’o, hō’ē o te mau ha’amaita’ira’a rahi roa a’e nō te fāna’ora’a i te ti’aturi hope i ta’u tāne, ’o te hau ïa—te hau o te ferurira’a i te ’itera’a ē, tē rave ra ’oia i tāna i parau e rave ’oia. Maoti te ti’aturi e tae mai ai te hau, te here ’e te vāhi e tupu te here i te rahi ».

’Aita Lara ’e Christina i ’ite i tā te tahi ’e te tahi i pāpa’i. ’Ua au vau i te mea ē, rāua to’opiti tei mana’o i tō rāua iho pae i te ha’amaita’ira’a nō te hau i te fare ’ei fa’ahope’ara’a ti’a nō te fāna’ora’a i te hō’ē tāne e nehenehe e ti’aturi. Mai tei fa’a’itehia i roto i te hi’ora’a a tā’u mau tamāhine, e ti’ara’a faufa’a rahi roa ’ino te ti’aturi i roto i te aupurura’a i te ’utuāfare fa’atumuhia i ni’a i te Mesia.

’Ua pa’ari ato’a vau i roto i te hō’ē ’utuāfare fa’atumuhia i ni’a i te Mesia, ’ua fa’atura tō’u metua tāne i tāna autahu’ara’a ’e ’ua noa’a te ti’aturi o te ’utuāfare tā’āto’a i te « ti’a-mau-ra’a o tōna ’ā’au ».7 E fa’a’ite atu vau ia ’outou i te hō’ē ’ohipa i tupu i tō’u ’āpīra’a ’ei fa’ahōho’ara’a i te maita’i vai maoro e vaiiho te hō’ē metua tāne tei māramarama i te parau tumu nō te ti’aturi niuhia i ni’a i te huru parau ti’a.

I tō’u ’āpīra’a, ’ua ha’amau tō’u metua tāne i te hō’ē taiete hāmani mātini hāmani taiha’a. E feruri teie taiete i te mau mātini hāmani taiha’a, ’e hāmani atu ai ’e e tāmaumau atu ai, nā te ao tā’āto’a nei.

I te haerera’a vau i te collège, ’ua hina’aro tō’u metua tāne e ha’api’i iā’u i te ’ohipa. ’Ua hina’aro ato’a ’oia ’ia ha’api’i au i te tōro’a ’ohipa mai raro roa mai. Tā’u ’ohipa mātāmua, ’o te horoira’a ïa i te tahua ’e te pēnira’a i te fare pū o te taiete ’aita te huira’atira e ’ite nei.

I te haerera’a vau i te Lycée, ’ua taui tō’u tōro’a, tei te vāhi hāmanira’a atura ïa. ’Ua ha’amata vau i te ha’api’i nāhea i te tai’o i te mau parau ha’amāramarama ’ōpuara’a ’e e fa’atere i te mau mātini rarahi. I muri iho i te otira’a tā’u ha’api’ira’a tuarua, ’ua haere au i te ha’api’ira’a teitei ē haere atura i tā’u misiōni. I te ho’ira’a mai au nā te misiōni, ’ua ho’i ’āfaro vau i te ’ohipa. Tītauhia te moni nō te ’aufau i tā’u ha’api’ira’a nō te matahiti nō muri iho.

I te hō’ē mahana, i muri iho i ta’u misiōni, tē ’ohipa ra vau i te taiete, pi’i mai nei tō’u metua tāne iā’u i roto i tāna piha tōro’a ’e ’ua ani mai e hina’aro ānei au e haere nā muri iāna i Los Angeles nō te tahi tere ’ohipa. ’O te taime mātāmua ïa tō’u metua tāne anira’a mai iā’u e haere nā muri iāna nō te hō’ē tere ’ohipa. Tē tu’u ra ’oia iā’u i mua i te huira’atira ’ei ti’a nō te taiete.

Hou māua ’a reva ai, ’ua fa’aineine mai ’oia iā’u ma te tahi parau nō ni’a i teie taiete e nehenehe e riro mai ’ei hōani nā mātou. ’A tahi, e taiete rahi terā taiete nā te ara. Te piti, tē fa’a’āpī ra rātou i tā rātou mau vāhi hāmanira’a taiha’a ma te mātini ’āpī roa a’e. Te toru, ’aita tā mātou taiete i ho’o a’enei i te taiha’a ia rātou ’e ’aita rātou i fa’a’ohipa a’enei i tā mātou mau mātini ’e tō mātou ’ite. ’E te hope’a, nā te ti’a rahi e ti’a’au i tā rātou mau ’ohipa ho’ora’a i tītau i teie ’āpo’ora’a nō te hi’o i tā mātou moni nō teie ’ōpuara’a. ’Ua riro teie ’āpo’ora’a ’ei fārereira’a ’āpī ’e te faufa’a rahi nō tā mātou taiete.

I te tāpaera’a māua i Los Angeles, ’ua haere māua i te hōtera nō te ’āpo’ora’a ’e te feiā fa’atere. Te ’ohipa mātāmua i ni’a i te tāpura ’ohipa, te paraparaura’a ïa ’e te hi’opo’ara’a i te mau ha’amāramaramara’a pae mātini nō teie ’ōpuara’a. Te ’ohipa i muri iho, ’o te parau ïa nō te fa’anahora’a, te fa’autara’a ’e te mau tai’o mahana. Te ’ohipa hope’a i ni’a i te tāpura ’ohipa, ’o te moni ïa ’e te mau tītaura’a nō te reira. E hi’o maita’i i te ’ohipa i tupu.

’Ua fa’ata’a mai teie ti’a fa’atere ia māua ē, ’o tā mātou moni te mea ha’eha’a roa a’e i roto i te mau tino moni i tu’uhia mai nō teie ’ōpuara’a. I reira ’oia i te fa’ahitira’a mai i te piti o te moni ha’eha’a roa a’e, ’ua māere māua. ’Ua ani a’era ’oia ia māua, e ti’a ānei ia māua ’ia feruri fa’ahou i tā mātou moni ’e e tu’u mai i te tahi tino moni ’āpī. ’Ua parau mai ’oia e ha’amara’a i tā mātou moni i raro ri’i noa mai i te piti o te moni ha’eha’a roa a’e. Fa’ata’a mai nei ’oia ē, e vāhi mātou i te moni hau, ’āfa ’āfa, nōnā ’e nō mātou. ’Ua fa’ahiti mai ’oia i tōna mana’o ē, e ’āpī te tā’āto’ara’a. E ’āpī tā mātou taiete i te mea e rahi a’e te moni i tei tu’uhia i te mātāmua ra. E ’āpī tāna taiete i te mea e vai noa te reira i te moni ha’eha’a roa a’e. ’E ’oia, e ’āpī ’ōna i teie moni hau i te mea ē, nāna i fa’anaho i te reira fa’aaura’a.

’Ua hōro’a mai ’oia i te nūmera fare rata i reira māua e hāpono ai i te moni i tītauhia. Ē i te otira’a te reira, ’ua hi’o a’era ’oia i tō’u metua tāne ’a nā ’ō atu ai : « Nā ria tātou ? »” ’Ua māere au i te ti’ara’a tō’u metua tāne, ’ua aroha rima iāna ma te parau ē e fārerei fa’ahou ā rāua.

I te haerera’a māua i rāpae, ’ua tomo māua i roto tō māua pereo’o tārahu ’e ’ua fāriu ’oia i ni’a iā’u ma te ani : « E aha tō ’oe mana’o, e aha te rave ? »

’Ua pāhono atu vau ē, i tō’u mana’o, ’aita e ti’a e fāri’i i te reira.

Ani mai nei tō’u metua tāne : « I tō ’oe mana’o, ’aita ānei tā tāua hōpoi’a i mua i tā tātou mau rave ’ohipa i te tāpe’a-noa-ra’a i te fāito ’ohipa maita’i ? »

’Ua feruri au i tāna uira’a ’e hou vau ’a pāhono atu ai, nāna iho i pāhono i tāna uira’a. ’Ua nā ’ō ’oia : « Fa’aro’o maita’i e Rick, i te taime ra iho ā e fāri’i ’oe i te petara’a ’aore rā e huna ’oe i tō ’oe huru parau ti’a, e mea fifi roa e noa’a fa’ahou mai te reira. ’Eiaha roa atu e rave i te reira, ’eiaha i te hō’ē noa taime ».

Te tumu vau e fa’a’ite atu ai i teie ’ohipa i tupu, nō te mea ’aita roa vau i ha’amo’e i te mea tā tō’u metua tāne i ha’api’i iā’u i terā tere ’ohipa mātāmua tā’u e ’ōna. Tē fa’a’ite nei au i teie ’ohipa ’ei fa’ahōho’ara’a i te mana vai maoro nō tātou te mau metua tāne. ’Ua ’ite iho ā ïa ’outou i te tō’u ti’aturi i tō’u metua tāne maoti te ti’a-mau-ra’a o tōna ’ā’au. ’Ua ora ’oia i teie mau parau tumu i roto i tōna orara’a ’ōmo’e ’e tō’u metua vahine, ’e tāna mau tamari’i ’e ’e tāna mau hoa ’ohipa ato’a.

E te mau taea’e, ’o tā’u nei pure i teie pō, ’ia tu’u nā mua roa tātou i tō tātou ti’aturi i ni’a i te Fatu, mai tei fa’a’itehia e Nephi, ’ei reira ho’i, nā roto i te ti’a-mau-ra’a o tō tātou ’ā’au e noa’a mai ai te ti’aturi o te Fatu, nā reira ato’a te ti’aturi o tā tātou vahine ’e tā tātou tamari’i. ’A māramarama noa ai tātou ’e ’a fa’a’ohpia noa ai i teie parau tumu mo’a nō te ti’aturi patuhia i ni’a i te huru parau ti’a, e vai ha’apa’o noa tātou i tā tātou mau fafaura’a mo’a. E manuia ato’a tātou i roto i te peresidenira’a i tō tātou ’utuāfare ma te here ’e te parau ti’a, ma te fa’afāna’o i te mau mea hina’arohia nō te orara’a ’e ma te pāruru i tō tātou ’utuāfare i te mau ’ino o te ao. Ma te ha’eha’a, tē fa’a’ite pāpū nei au i teie mau parau mau, i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.