2010–2019
Te maitaʼi rahi roa i parauhia maira
’Ātopa 2017


Te maitaʼi rahi roa i parauhia maira

Tē vai nei i roto i te ʼōpuaraʼa rahi nō te ʼoaʼoa a te Metua i te Ao ra te haʼapiʼiraʼa tumu, te mau ʼōroʼa, te mau fafauraa ʼe te maitaʼi rahi roa i parauhia maira e nehenehe ai ’ia noaʼa ia tātou te huru atua i te reira.

Hōʼē ʼo te mau mea fifi roa tā tātou tātaʼitahi e rave i te mau mahana atoʼa ʼo te ʼoreraʼa ïa e faʼatiʼa i te mau peʼapeʼa nō teie nei ao ’ia rave rahi i tō tātou taime ʼe tō tātou pūai e haʼaupeupe ai tātou i te mau mea mure ʼore faufaʼa rahi roa.1 E nehenehe tātou e fa’ahahi-’ē-ʼōhie-noa-hia i te haʼamanaʼoraʼa ʼe te faʼatumuraʼa i ni’a i te mau mea rū ʼe te faufaʼa o te oraraʼa vārua i tā tātou mau hōpoiʼa e rave rahi ’e tā tātou mau tārena ʼohipa rahi. I te tahi taime, tē tāmata nei tātou i te horo vitiviti roa ’e e moʼehia ia tātou te vāhi ’e te tumu tātou e horo nei.

Tē faʼahaʼamanaʼo mai nei te ʼāpōsetolo Petero ia tātou ē nō te mau pipi a Iesu Mesia, « nā te mana Atua nōna i hōroʼa mai i te mau mea atoʼa ia tātou i te au i te ora ʼe te paieti, nō te ʼite iāna tei parau mai ia tātou nō te ao ʼe te itoito :

« I hōroʼahia mai ai te maitaʼi rahi roa i parauhia maira, ’ia noaʼa ia ʼoutou te huru atua i te reira, i te ma’ue-’ē-ra’a atu i te ’ino e vai i teie nei ao nō te hinaʼaro tiʼa ʼore ra ».2

E tūra’i tāʼu parau poroʼi i te faufaʼa rahi o te maitaʼi rahi roa i parauhia maira i faʼaʼitehia mai e Petero ’ei mau faʼahaʼamanaʼoraʼa mau nō te vāhi tā tātou e haere nei i roto i tō tātou tere tāhuti nei ’e te tumu nō te reira. E tuatāpapa atoʼa vau i te ʼohipa tātaʼitahi a te mahana Sābati, te hiero moʼa ’e tō tātou mau ʼutuāfare nō te tautururaʼa ia tātou ’ia haʼamanaʼo i teie mau fafauraʼa vārua faufaʼa rahi.

Tē pure nei au ma te ’ā’au tae i te Vārua Maita’i ’ia ha’amaita’i mai ia tātou tāta’itahi ’a feruri ai tātou i teie tumu parau faufa’a rahi.

Tō tātou hīro’a atua

Tē vai nei i roto i te ʼōpuaraʼa rahi nō te ʼoaʼoa a tō tātou Metua i te Ao ra i te haʼapiʼiraʼa tumu, te mau ʼōroʼa, te mau fafaura’a ʼe te maitaʼi rahi roa i parauhia maira e nehenehe ai ’ia noaʼa ia tātou te huru atua i te reira. ʼUa haʼamau tāna ʼōpuaraʼa i tō tātou tiʼaraʼa mure ʼore ʼe te ’ēʼa e tiʼa ia tātou ’ia peʼe atu nō te taui, nō te tupu ʼe nō te pārahi i te pae hopeʼa i pīhaʼi iho iāna ē a muri noa atu.

Mai tei fa’ata’ahia i roto i « Te ’utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei » :

« ’Ua hāmanihia te mau ta’ata ato’a—te tāne ’e te vahine—i te hōho’a o te Atua. ’Ua riro tātou tāta’itahi ’ei tamaiti ’e ’ei tamāhine vārua herehia e nā metua i te ra’i ra, ’e nō reira, e huru ’e e hope’a hanahana tō tātou tāta’itahi…

« I roto i te ao nā mua a’e, ’ua ’ite ’e ’ua ha’amori na ho’i te mau tamaiti ’e te mau tamāhine vārua i te Atua tō rātou Metua Mure ’Ore ’e ’ua fāri’i i tāna fa’anahora’a e ti’a ai i tāna mau tamari’i ’ia roa’a i te hō’ē tino ’i’o ’e te ivi ’e ’ia roa’a ho’i te ’itera’a rau i te tāhuti nei nō te haerera’a i mua ē tae atu ai i te maita’i-roa-ra’a ’e ’ia fa’atupu ho’i i tō rātou hope’a hanahana ’ei mau ta’ata ’āi’a nō te ora mure ’ore.3

ʼUa fafau te Atua i tāna mau tamariʼi ē mai te mea e peʼe rātou i te mau haʼapiʼiraʼa a tāna ʼōpuaraʼa ʼe te hiʼoraʼa o tāna Tamaiti here, e haʼapaʼo rātou i te mau faʼaueraʼa, e itoito noa atu i te hopeʼa, i reira ïa nā roto i te mana o te tāraʼehara a te Faʼaora, e « noaʼa ia rātou te ora mure ʼore, ʼo te hōroʼa hau aʼe te reira i te mau hōroʼa atoʼa a te Atua ».4 Te ora mure ʼore ʼo te hopeʼa ïa o te maitaʼi rahi roa i parauhia maira.

Te fānau-fa’ahou-ra’a i te pae vārua

E rahi atu ā ïa tō tātou ʼite i te maitaʼi rahi roa i parauhia maira ʼe e haʼamata tātou i te fāriʼi i te nātura atua nā roto i te peʼeraʼa ma te hinaʼaro mau i te piʼiraʼa a te Fatu i te hanahana ’e te vi’ivi’i ’ore. Mai tei faʼaʼitehia e Petero, e rave-faʼaoti-hia teie piʼiraʼa nā roto i te tūtavaraʼa ’ia ’ape i te ’ino e vai nei i teie nei ao.

ʼA nuʼu ai tātou i mua mā te auraro ʼe te faʼaroʼo i te Faʼaora, i reira ïa, maoti tāna tāraʼehara, ʼe nā roto i te mana o te Vārua Maitaʼi, « e tupu ai te hōʼē faʼahuru-ē-raʼa i roto ia tātou, ʼaore rā i roto i tō tātou mau ʼāʼau, i ’ore ai tātou i hinaʼaro i te rave i te ’ino, ’ia rave rā i te maitaʼi mā te faʼaea ʼore ».5 ʼUa fānau-faʼahou-hia tātou; ʼoia ïa, fānauhia i te Atua ra, ’ia faʼarirohia tō tātou huru tāhuti ʼe te ma’iri ra, ʼei huru parau tiʼa, i te faʼaoraraʼahia e te Atua ».6 « Tei roto anaʼe te taʼata i te Mesia ra, ’ua riro ïa ʼei taʼata ʼāpī; ʼua ʼore te mau mea tahito ra; inaha, ʼua riro te mau mea atoʼa ʼei mea ʼāpī ».7

Eʼita taua huru tauiraʼa rahi ra i roto i tō tātou nātura e tupu ʼoiʼoi noa ʼaore rā i te reira iho taime. Mai te Faʼaora, eʼita atoʼa tātou e fāriʼi « i te īraʼa i te mātāmua, ’ua fāriʼi rā i te aroha [nā ni’a i] te aroha ».8 « Inaha hoʼi, tē nā ’ō maira te Fatu te Atua : E hōroʼa vau i te mau faʼaue i te mau tamariʼi a te taʼata, ’e ʼua nā niʼa iho i te faʼaue, ’ua aʼo, ’e ’ua nā niʼa iho i te aʼo, te tahi vāhi iti i’ō nei, ʼe mai reira hoʼi ʼei ’ō te tahi vāhi iti ; e ao tō rātou te faʼaroʼo i taʼu parau, ʼe te hōroʼa i te tariʼa i taʼu aʼo ; e haʼapiʼi hoʼi rātou i te parau paʼari ».9

E mea faufaʼa rahi roa te mau ʼōroʼa o te autahuʼaraʼa ʼe te mau fafauraʼa moʼa i roto i teie faʼanahoraʼa haere tāmau nō te fānau-faʼahou-raʼa vārua ; e mau raveʼa atoʼa teie tā te Atua i faʼataʼa ’ia fāriʼi tātou i tāna maitaʼi rahi roa i fafauhia maira. E ʼiriti te mau ʼōroʼa tei fāriʼihia nā roto i te parau-tiʼa ma te haʼamanaʼo-tāmau-hia, i te mau ʼūputa nō te raʼi ʼe nā roto mai hoʼi i te reira e nehenehe ai te mana nō te atuaraʼa ia tae mai i roto i tō tātou oraraʼa. E hōroʼa mai te mau fafauraʼa tei faʼatura-tāmau-hia ʼe tei haʼamanaʼo-noa-hia i te tumu ʼe te haʼapāpūraʼa i te mau haʼamaitaʼiraʼa i te tāhuti nei ʼe a muri atu.

ʼEi hiʼoraʼa, ʼua fafau mai te Atua ia tātou, mai te au i tō tātou haʼapaʼo maitaʼi, i te hoaraʼa tāmau a te toru o te melo nō te Atuara’a, ʼoia hoʼi, te Vārua Maitaʼi,10 ʼe nā roto i te tāraʼehara a Iesu Mesia, e nehenehe ai ia tātou ’ia fāriʼi ʼe ’ia tāpeʼa noa i te matararaʼa i tā tātou mau hara,11 ’e ’ia fāriʼi i te hau i roto i teie ao,12 ’e ʼua ʼōfati te Faʼaora i te mau tāpeʼa o te pohe ʼe ʼua upoʼotiʼa i niʼa i te menema,13 ʼe e nehenehe te mau ʼutuāfare e vai ʼāmui noa nō teie tau ē a muri noa atu.

ʼOia mau, eʼita te tāʼātoʼaraʼa o te maitaʼi rahi roa i parauhia maira e te Metua i te Ao ra i tāna mau tamariʼi e nehenehe e nūmerahia ʼaore rā e faʼaʼite-huʼahuʼa-hia. Are’a rā, i teie noa tufa’a tāpura haʼamaitaʼiraʼa i parauhia, tāʼu i hōhora iho nei, e ti’a ia tātou ’ia « faʼatiʼa māere ia tātou pāʼātoʼa »14 ʼe ’ia« tīpapa ʼe ’ia haʼamori i te Metua »15 i te iʼoa o Iesu Mesia.

Haʼamanaʼo i tei parauhia mai

ʼUa faʼa’ara mai te peresideni Lorenzo Snow : « E mea ’oi’oi tātou i te haʼamo’e i te fā rahi o te oraraʼa, te tumu i tono mai ai tō tātou Metua i te Ao ra ia tātou i’ō nei nō te ʼahu i te tāhuti, ʼe nō te piʼiraʼa mo’a atoʼa tei piʼihia ia tātou ; ʼe nō reira, ʼaita tātou e faʼahaere nei ia tātou nā ni’a a’e i te mau mea faufaʼa ʼore… tē faʼati‘a pinepine nei rā tātou ia tātou iho ’ia pou mai i niʼa i te fāito o tō te ao mā te ʼore e haʼafānaʼo ia tātou iho i te tautururaʼa nō te ra’i, mai tā te Atua i haʼamau, ʼo te faʼati‘a ho’i ia tātou ’ia ha’avī i [taua mau mea faufaʼa ʼore ra] ».16

Te mahana Sābati ʼe te hiero moʼa, e piti ïa tautururaʼa ta’a ’ē a te raʼi tei haʼamauhia e te Atua nō te tauturu ia tātou ’ia vai i niʼa aʼe i te fāito ʼe te ’ino o te ao nei. E manaʼo paha tātou ē, te mau tumu mau nō te haʼamoʼaraʼa i te mahana Sābati ʼe te haereraʼa i te hiero, e mau tumu au, e mau tumu taʼa ’ē rā. Te tiʼaturi nei rā vau ē, hōʼē ā taua nā tumu e piti ra, ʼe tē haʼa ʼāmui nei rāua nō te haʼapūai ia tātou i te pae vārua, ’ei taʼata hō’ē ʼe i roto i tō tātou mau ʼutuāfare.

Te Sābati

I muri aʼe i tō te Atua hāmaniraʼa i te mau mea atoʼa, ’ua faʼafaʼaea ʼoia i te hitu o te mahana ʼe ʼua faʼaue ’ia riro te hōʼē mahana i roto i te hebedoma ’ei taime faʼafaʼaearaʼa, ’ei tauturura’a i te mau taʼata ’ia haʼamanaʼo iāna.17 Te Sābati, e taime ïa nā te Atua, te hōʼē taime moʼa tei faʼataʼa-taʼa-’ē-hia nō te haʼamoriraʼa iāna, ʼe nō te fāriʼiraʼa ʼe nō te haʼamanaʼoraʼa i tōna maitaʼi rahi roa i parauhia maira.

ʼUa haʼapiʼi mai te Fatu i roto i teie tau tuʼuraʼa ʼevānelia :

« E ’ia ti’a ia ’oe ’ia pāruru ia ’oe iho ’ia ’ore ’oe ’ia vi’ivi’i i te mau mea nō teie nei ao, e haere ïa ’oe i te fare purera’a ’a pūpū atu ai i tā ’oe ra mau ’ōro’a i tō’u mahana mo’a ra ;

« Nō te mea ʼoia mau ïa e mahana teie i faʼataʼahia nā ʼoe ’ia faʼaea i tā ʼoe mau ʼohipa, ʼe ’ia haʼamori atu i tei Teitei Roa ra ».18

Nō reira, i te Sābati e haʼamori tātou i te Metua i te iʼoa o te Tamaiti nā roto i te raveraʼa i te mau ʼōroʼa ʼe te haʼapiʼiraʼa nō ni’a i te reira, ’e te fāriʼiraʼa i te mau fafauraʼa ’e te haʼamanaʼoraʼa ʼe te faʼaʼāpīraʼa i te reira. I tōna mahana moʼa, e riro ïa tō tātou mau manaʼo, tā tātou mau ʼohipa, ʼe tō tātou huru, e mau tapaʼo tā tātou e hōroʼa i te Atua ʼei faʼaʼiteraʼa nō tō tātou here iāna.19

Te tahi atu ā tumu nō te Sābati, ʼo te faʼateiteiraʼa ïa i tā tātou hiʼoraʼa i te mau mea, vaiiho i te mau mea o te ao ’e hi’o i te mau haʼamaitaʼiraʼa nō te tau mure ʼore. I roto i teie taime moʼa, e faʼaātea tātou ia tātou i te mau ʼohipa tāmau e rave rahi nō tō tātou oraraʼa ʼohipa, e nehenehe ïa ia tātou ’ia « hiʼo i te Atua ’e ’ia ora »20 nā roto i te fāriʼiraʼa ʼe te haʼamanaʼoraʼa i te maitaʼi rahi roa i parauhia maira, ’ia noaʼa ia tātou te huru atua i te reira.

Te hiero mo’a

ʼUa faʼaue noa te Fatu i tōna nūnaʼa ’ia patu i te mau hiero, ’ei vāhi moʼa i reira te Feiā Moʼa parau tiʼa e rave ai i te mau ’ohipa ʼe te mau ʼōroʼa moʼa nō te ʼevānelia nō rātou iho ʼe nō tei pohe. ’Ua riro te mau hiero ’ei vāhi moʼa roa aʼe i te mau vāhi haʼamoriraʼa atoʼa. Te hiero ʼo te fare mau ïa o te Fatu, hōʼē vāhi moʼa tei faʼataʼa-taʼa-ē-hianō te haʼamoriraʼa i te Atua, nō te fāriʼiraʼa ʼe nō te haʼamanaʼoraʼa i tōna maitaʼi rahi roa i parauhia maira.

’Ua haʼapiʼi te Fatu i roto i teie nei tau tuʼuraʼa ʼēvānelia : « ʼA haʼamau na ia ʼoutou iho; ʼa faʼaineine i te mau mea atoʼa e hinaʼarohia ra; ʼe ’a haʼamau i te hōʼē fare, ʼoia ʼei fare nō te pure, ʼei fare nō te haʼapaeraʼa māʼa, ʼei fare nō te faʼaroʼo, ʼei fare nō te haʼapiʼiraʼa, ʼei fare nō te hanahana, ʼei fare nō te haʼapaʼo, ʼei fare hoʼi nō te Atua ».21 Te fā tumu nō te haʼamoriraʼa i roto i te hiero ʼo te raveraʼa ïa i te mau ʼōroʼa ʼe te haʼapiʼiraʼa nō ni’a i te reira, ’e te fāriʼiraʼa i te mau fafaura’a ʼe te haʼamanaʼoraʼa i te reira. Mea taʼa ē te mea tā tātou e feruri, e rave ʼe e ’ahu i roto i te hiero i te tahi atu mau vāhi tā tātou e haere nei.

Hō’ē tumu rahi nō te hiero ʼo te faʼateiteiraʼa ïa i tā tātou hiʼoraʼa i te mau mea, vaiiho i te mau mea o te ao ’e hi’o i te mau haʼamaitaʼiraʼa nō te tau mure ʼore. ’Ia faʼataʼa ’ē tātou ia tātou iho nō te hōʼē taime poto i te mau mea nō te ao nei tei mātauhia e tātou, e nehenehe ia tātou ’ia « hiʼo i te Atua ’e ’ia ora »22 nā roto i te fāriʼiraʼa ʼe te haʼamanaʼoraʼa i te maitaʼi rahi roa i parauhia maira, ’ia noaʼa ia tātou te huru atua i te reira.

E hiʼo na ē, ’ua riro te mahana Sābati ʼe te hiero, i te taime moʼa ʼe i te vāhi moʼa tei faʼataʼahia nō te haʼamoriraʼa i te Atua ʼe nō te fāriʼiraʼa ʼe nō te haʼamanaʼoraʼa i tōna maita’i rahi roa i parauhia maira i tāna mau tamariʼi ra. Mai tei haʼamauhia e te Atua, hōʼē ā te mau tumu o teie nā rāveʼa tauturu e piti a te raʼi : ’ia rōtahi pūai ’e ’ia rōtahi tāmau noa tō tātou manaʼo i niʼa i tō tātou Metua i te Ao ra, tāna Tamaiti fānau tahi, te Vārua Maitaʼi ʼe te mau fafauraʼa tei tūʼatihia i te mau ʼōroʼa ʼe te mau fafauraʼa ʼo te ʼevānelia a te Faʼaora i faʼahoʼihia mai.

Tō tātou ʼūtuāfare

Hau atu i te faufaʼa rahi, e tiʼa i te ʼutuāfare ’ia riro ’ei ʼānoʼiraʼa hopeʼa nō te taime ʼe te vāhi i reira te mau taʼata ʼe te mau ʼutuāfare e haʼamanaʼo maitaʼi ai i te mau maita’i rahi roa a te Atua i parauhia maira. Te vaihoraʼa i tō tātou fare nō te haere atu i te mau pureraʼa i te Sābati ʼe te tomoraʼa i te vāhi moʼa o te hiero, e mea faufaʼa rahi ïa, ʼaita rā i navaʼi. ’Ia ʼāfaʼi mai rā tātou i roto i tō tātou ʼūtuafare i te vārua ʼe te pūai i noaʼa mai i roto i taua mau ʼohipa moʼa ra, e nehenehe ïa ia tātou ’ia rōtahi noa i tō tātou manaʼo i niʼa i te mau tumu rahi nō te oraraʼa tāhuti nei ʼe ’ia haʼavī i te ’ino e vai nei i roto i te ao. E tiʼa i tā tātou mau ʼohipa i te Sābati ʼe i te hiero ’ia riro ʼei mau tūraʼiraʼa e faʼa’ī i te mau taʼata ʼe te mau ’utuāfare ʼe te mau fare i te mau faʼahaʼamanaʼoraʼa tāmau nō te mau haʼapiʼiraʼa rahi i fāri’ihia, i te aro ’e te mana o te Vārua Maitaʼi, i te faʼafāriuraʼa tāmau ʼe te hohonū i te Fatu ra ia Iesu Mesia, ʼe i te « tīaʼi pāpū roa »23 i te mau ha’amaita’ira’a mure ʼore i parauhia e te Atua.

E nehenehe te Sābati ʼe te hiero e tauturu ia tātou ’ia haʼamau i tō tātou fare i « te hōʼē rāveʼa maitaʼi aʼe »24 ʼa « ʼāmui ai tātou i te mau mea atoʼa i te Mesia ra, tō te raʼi, ʼe tō te ao nei, ʼei iāna ».25 Te mea tā tātou e rave i tō tātou fare i tāna taime moʼa ʼe i tā tātou i haʼapiʼi i roto i tōna vāhi moʼa, e mea faufaʼa roa ïa ’ia noaʼa ia tātou te huru atua.

Parau fafau ’e ’itera’a pāpū

ʼE nehenehe tā tātou e paremo ’ōhie i raro aʼe i te tereraʼa ʼohipa matarohia ʼe te mau mea pae tino o te oraraʼa tāhuti nei. Te taʼotoraʼa, te ʼamuraʼa i te māʼa, te ʼōʼomoraʼa i te ’ahu, te raveraʼa i te ʼohipa, te haʼutiraʼa, te tūʼaro ʼe te tahi atu mau ʼohipa matarohia, e mea tītauhia ïa ʼe te faufaʼa rahi. I te pae hopeʼa rā, te ta’ata e riro mai tātou, ʼo te hotu ïa nō tō tātou ʼite ʼe te ineine ’ia haʼapiʼi mai roto mai i te Metua, te Tamaiti ʼe te Vārua Maitaʼi ; e ʼere noa ïa te rahiraʼa o tā tātou mau ʼohipa tāmahana i te roaraʼa o te hōʼē oraraʼa.

ʼUa hau atu te ʼevānelia i te hōʼē noa tāpura matarohia nō te mau ʼohipa ta’a ’ē e rave; e tīfaʼifaʼi nehenehe rā nō te parau mau « tei ʼati-maitaʼi-hia »26 ʼe tei raraʼa-ʼāmui-hia, tei faʼataʼahia nō te tauturu ia tātou ’ia riro mai tō tātou Metua i te Ao ra ʼe te Fatu ra ia Iesu Mesia, ē tae noa atu ’ia noaʼa ia tātou te huru atua. ʼOia mau, ’ua haʼamatapōhia tātou « nō te tītaura’a i te mau mea ’aore i ti’a ia rātou »27 ʼa haʼapouri ai te mau haʼapeʼapeʼaraʼa ʼe te mau manaʼo tapitapi ’e te huru haʼapaʼo ʼore o te ao nei i teie tiʼaraʼa vārua mau ʼe te faufaʼa rahi.

’A roaʼa ai ia tātou te paʼari ’e ’a tītau ai tātou i te Vārua Maitaʼi ’ei arataʼi nō tātou,28 tē parau fafau atu nei au ē, e haʼapiʼi ʼoia ia tātou i te mea mau. « E faʼaʼite ïa ʼoia i te parau nō te Mesia, [ʼe]e tūrama ʼoia i tō tātou mau feruriraʼa mā te hiʼoraʼa o te raʼi »29 ʼa tūtava ai tātou i te faʼatupu i tō tātou fā mure ʼore ’e ’ia noaʼa ia tātou te huru atua.

Tē faʼaʼite nei au i tōʼu ʼiteraʼa pāpū e parau pāpū te maitaʼi rahi roa i parauhia maira tei tūʼatihia i tā tātou mau ʼōroʼa ʼe mau fafauraʼa. ’Ua parau te Fatu ē :

« Tē hōroʼa atu nei au i te mau haʼapiʼiraʼa ia ʼoutou ’ia ʼite ʼoutou i te huru nō tā ʼoutou haʼapaʼoraʼa i mua iāʼu nei, ’ia faʼafāriuhia te reira i niʼa ia ʼoutou ʼei ora nō ʼoutou.

« ’Ua ru’uru’uhia vau, ’o te Fatu, ’ia rave ’outou i te mea tā’u i parau ra ; ’ia ’ore rā ’outou ’ia rave i tā’u i parau ra, e ’ore ïa tā ’outou e fafaura’a i reira ».30

Tē faʼaʼite pāpū nei au ē tē ora nei tō tātou Metua i te Ao ra ʼe ʼo oia te metua nō te ʼōpuraʼa nō te faʼaorara’a. ’O Iesu Mesia tāna Tamaiti fānau tahi, tō tātou Fa’aora ’e te Tāra’ehara. Tē ora nei ’oia. ʼE te faʼaʼite pāpū atu nei au e nehenehe tā te ʼōpuraʼa ʼe te mau fafauraʼa a te Metua, tā te tāraʼehara a te Faʼaora, ʼe tā te hoaraʼa o te Vārua Maitaʼi e faʼatupu i « te mana’o hau i roto i teie nei ao, ’e te ora mure ’ore i roto i te ao a muri atu ra ».31 Tē faʼaʼite pāpū nei au i teie mau mea i te iʼoa moʼa o te Fatu ra ʼo Iesu Mesia, ’āmene.