2010–2019
E te Fatu, ’ia ara tō māua mata
’Ātopa 2017


E te Fatu, ’ia ara tō māua mata

E ti’a ia tātou ’ia hi’o ia vetahi ’ē nā roto i te mata o tō tātou Fa’aora.

Te Ari’i Liona ’o te hō’ē ïa hōho’a teata ha’uti i ni’a i te orara’a animala i Afirita. ’Ua pohe te ari’i liona i te taime ’a fa’aora ai ’oia i tāna tamaiti, ’ua fa’ahepohia te liona huiari’i ’āpī ’ia ti’avaru-’ē-hia ’oia ’e tē ha’amou ra ïa te ’enemi i te ture fa’aterera’a i te ’aifāitora’a o te orara’a animala. ’Ua ani te tamaiti huiari’i i te bāsileia nā roto i te tauturu a te hō’ē ti’a arata’i. ’Ua ’ara’ara tōna mata i te tītaura’a nō te ’aifāitora’a i roto i te terera’a o te orara’a animala. I te tītaura’a ’oia i tōna ti’ara’a mau ’ei ari’i, ’ua fāri’i te liona ’āpī e pe’e i teie parau « ’a hi’o i ’ō atu i tā ’oe e ’ite ra »1

’A ha’api’i ai tātou ’ia riro ’ei ta’ata ’āi’a nō te mau mea ato’a a tō tātou Metua, tē arata’i pāpū ato’a nei te ’evanelia ia tātou ’ia hi’o i ’ō atu i tā tātou e ’ite nei. Nō te hi’o i ’ō atu i tā tātou e ’ite nei, e tītauhia ia tātou ’ia hi’o ia vetahi ’ē nā roto i te mata o tō tātou Fa’aora. E mea ’ī te upe’a o te ’evanelia i te mau ta’ata huru rau. E’ita tātou e māramarama hope roa te mau mā’itira’a ’e te huru ferurira’a o te ta’ata ’ati a’e tō tātou ao, i te mau ’āmuira’a a te ’Ēkālesia ’e i roto ato’a i tō tātou ’utuāfare, nō te mea, e mea varavara tātou i te ’ite i te mau mea ato’a nō ni’a ia rātou. E ti’a ia tātou ’ia hi’o i ’ō atu i tō tātou mau mana’o ’ōhie ’e te mau hōho’a ’ōhie, ’e ’ia fa’a’ā’ano i teie hi’o iti o tō tātou iho ’itera’a.

’Ua tauturuhia vau ’ia « hi’o i ’ō atu i te mea tā’u e nehenehe e ’ite » i te taime ’a tāvini ai au ’ei peresideni misiōni. ’Ua tae mai te hō’ē misiōnare ’āpī mā te mata mata’u ri’i. ’A fārerei ai māua i roto i te hō’ē uiuira’a, ’ua parau mai ’oia mā te ’oto, « tē hina’aro nei au e ho’i i te fare ». ’Ua feruri au i roto iā’u iho ē, « E nehenehe e fa’a’āfaro i teie fifi ». ’Ua a’o atu vau iāna ’ia rave itoito i te ’ohipa ’e ’ia pure nō ni’a i te reira hō’ē hepetoma te maoro, i muri iho ’ia tāniuniui mai iā’u. Hō’ē hepetoma i muri iho, fātata i te minuti iho, ’ua tāniuniu mai ’oia. Te hina’aro noa ra ’oia e ho’i i te fare. ’Ua a’o fa’ahou vau iāna ’ia pure, ’ia rave itoito i te ’ohipa, ’e ’ia tāniuniu mai iā’u hō’ē hepetoma i muri iho. I roto i tā māua uiuira’a i muri iho, ’aita te mau mea i tāui. ’Ua onoono ’ōna e ho’i i te fare.

’Aita roa atu vau i hina’aro i te reira. ’Ua ha’amata vau i te ha’api’i iāna i te natura mo’a o tōna pi’ira’a. ’Ua fa’aitoito vau iāna ’ia ha’amo’e [iāna iho] ’e ’ia haere e rave i te ’ohipa.2 Terā rā, noa atu te huru o te rāve’a tā’u i fa’a’ite iāna, ’aita tōna ferurira’a i tāui. I te pae hōpe’a, ’ua feruri au ē penei a’e ’aita vau i ’ite i te hōhonura’a o te fifi. I reira tō’u fāri’ira’a i te mana’o ’ia ui iāna i te uira’a ē : « Elder, e aha te mea teimaha nō ’oe ? »’Ua putapū roa tō’u ’ā’a’u i te mea tāna i parau : « Peresideni, ’aita vau i ’ite i te tai’o ».

Te a’o pa’ari tā’u i mana’o, e mea faufa’a ’iāna ’ia fa’aro’o, ’aita roa atu ïa i tano i tōna mau hina’aro. Te mea tāna i hina’aro rahi a’e ’oia ho’i ’ia hi’o vau i ’ō atu i tā’u hi’opo’ara’a vitiviti ’e ’ia vaiiho i te Vārua ’ia tauturu iā’u ’ia hāro’aro’a e aha mau tō roto i te ferurira’a o teie elder. ’Ua hina’aro ’oia ’ia hi’o maita’i au iāna ’e ’ia hōro’a vau iāna i te hō’ē tumu nō te ti’aturi. ’Aita rā, ’ua rave au nā roto i te fa’ahepora’a ’e te ha’amoura’a. ’Ua ha’api’i teie elder itoito i te tāi’o ’e ’ua riro mai ’ei pipi mau nā Iesu Mesia. ’Ua tauturu ’oia iā’u ’ia ’ite i te mau parau a te Fatu: « E hi‘o ho’i te ta’ata i te huru i rāpae ’au a‘e, are’a o Iehova, e hi‘o ïa i te ’ā’au » (1 Samuela 16:7).

Auē ïa ha’amaita’ira’a, ’ia fa’a’ā’ano ana’e te Vārua o te Fatu i tō tātou hi’ora’a. Tē ha’amana’o ra ’outou i te peropheta Elisaia i tōna arara’a mai, tē ’ite nei ’oia i tōna ’oire ’ua ha’atihia e te nu’u Siria ’e tā rātou mau pua’ahorofenua ’e te pere’o’o ume ? ’Ua mata’u roa tōna tāvini ’e ’ua ani atura ia Elisaia e aha tā rātou e rave i mua i teie huru ’ohipa. ’Ua parau atura Elisaia iāna ’eiaha e ha’ape’ape’a nā roto i teie mau parau fa’ahiahia : « ’Eiaha e mata’u : E rahi tō tātou e iti tō ratou »(2 Te mau Ari’i 6:16) ’Aita roa atu te tāvini i ’ite noa a’e e aha tā te peropheta e parau ra. E’ita tāna e nehenehe e hi’o i ’ō atu i te mea tāna e nehenehe e ’ite. Terā rā, ’ua ’ite Elisaia i te mau nu’u melahi ’ua ineine nō te aro nō te mau ta’ata o te peropheta. Nō reira, ’ua pure a’era Elisaia i te Fatu ’ia ’ara’ara te mata o te ta’ata ’āpī ra, « ’ite atu ra ’oia ; ’e inaha, ’ua ’ī te mou’a i te pua’ahorofenua, ’e te pere’o’o auahi, i te hā’atira’a ia Elisaia » (2 Te mau Ari’i 6:17)

Hōho’a
Elisaia ’e te nu’u o te ra’i

Pinepine tātou i te fa’ata’a ’ē ia tātou iho ia vetahi ’ē nā roto i te mau ta’a-’ē-ra’a i roto i te mau mea tā tātou e hi’o nei. E mea au nā tātou ’ia pārahi i pīha’i iho i te feiā e feruri, e paraparau, e ’ahu ’e e rave mai tā tātou e rave nei, ’e e mea au ’ore nā tātou ’ia pārahi i pīha’i iho i te feiā e orara’a ta’a ’ē ’e e huru ta’a ’ē. Te ti’ara’a mau, e ’ere ānei tātou pā’āto’a nō te fenua ’e’ē ’e te paraparau nei i te mau reo ’e’ē ?’Aita ānei tātou pā’āto’a e tā’ōti’a rahi nei i te hi’ora’a i teie nei ao i ni’a i tō tātou iho ora’ara’a ? Nō te mea, tē hi’o nei ’e tē paraparau nei te tahi pae mā te mata pae vārua, mai te peropheta Elisaia, ’e te tahi pae, tē hi’o nei ’e tē ’āparau ra rātou mā te parau i pāpa’ihia, mai tā’u i rave i ni’a i tā’u misiōnare ’ite ’ore i te tāi’o.

Tē ora nei tātou i roto i te hō’ē ao e fa’a’amu-rahi-hia te fa’aaura’a, e tu’uhia te tāreta ’e te fa’a’inora’a ’Eiaha tātou e hi’o nā roto i te hi’o a te ha’apararera’a sōtiare, ’ia hi’o rā tātou o roto i te mau hīro’a atua o tā tātou tāta’itahi e tītau nei. E’ita teie mau huru atua ’e teie mau hia’ai e nehenehe e piahia i ni’a ia Pinterest, ’aore rā ia Instagram.

’A fāri’i ’e ’a here ia vetahi ’ē, e ’ere i te tītaura’a ’ia fāri’i i tō rātou mau mana’o. E mea pāpū maita’i ē, e tītau te parau mau ’ia auraro hope roa tātou iāna, ’eiaha roa atu rā te reira ’ia riro ’ei pāruru nō te maita’i. E tītau te here mau nō vetahi ’ē, ’ia rave-tāmau-noa te peu fāri’ira’a i te mau tauto’ora’a maita’i a te mau ta’ata, ’aita ho’i tātou i ’ite i te ’ā’anora’a o tō rātou orara’a ’e te mau tā’ōti’ara’a. Te hi’ora’a i ’ō atu i te mea tā tātou e nehenehe e ’ite, e tītau te reira i te hō’ē rōtahira’a pāpū i ni’a i te Fa’aora.

Hōho’a
Te pere’o’o e tere nā te mau vāhi ato’a

I te 28 nō Me 2016, tei Colorado ’o Beau Richey, 16 matahiti, e tōna hoa ’o Austin, i roto i te hō’ē fare fa’a’apu nā te ’utuāfare. ’Ua ta’uma ’o Beau ’e ’o Austin i roto i tō rāua pere’o’o e tere nā te mau vāhi ato’a, mā te feruri i te ’ohipa tā rāua e rave i te reira mahana. ’Aita rāua i tere ātea roa, fārerei a’era i te tahi fifi, i reira te ’ati i te tupura’a mai. ’Ua ta’ahuri a’era te pere’o’o e fa’ahorohia e Beau, ’e mau atu ra ’o Beau i raro a’e i te ’auri e 180 kg i te teiaha. I te taera’a mai ’o Austin te hoa ’o Beau i pīha’i iho iāna, tē ’imi ra ’o Beau i tōna ora. Mā tōna pūai ato’a, ’ua tāmata ’oia i te huti i te pereo’o nō te tātara i tōna hoa. ’Aita rā i ha’uti a’e. ’Ua pure ’oia nō Beau ’e ’ua haere vitiviti atu ra e ti’i i te tauturu. E ’ua tae mai te feiā tauturu, terā rā, tau hora i muri iho, ’ua fa’aru’e mai o Beau. ’Ua fa’aorahia ’oia i teie orara’a tāhuti.

’Ua tae mai tōna nā metua mā te ’ā’au ’oto. ’A ti’a noa ai rāua i roto i te fare ’e te hoa rahi roa ’o Beau ’e te fēti’i, ’ua tomo mai te hō’ē muto’i i roto i te piha ’e ’ua toro mai ra i te niuniu ’āfa’ifa’i a Beau i tōna metua vahine ra. I tōna ravera’a mai i te niuniu, ’ua ta’i marū te hō’ē oe fa’aara. ’Ua ’īriti a’era ’oia i te niuniu ’e ’ua ’ite atu ra i te rāve’a fa’aara a Beau nō te mau mahana ato’a. ’Ua tai’o pūai a’era ’oia i te poro’i tā tāna tamaiti ’ārearea ’e tei herehia, i ha’amau nō te tai’o i te mau mahana ato’a. Tē nā ’ō ra, « ’a ha’amana’o ’ia tu’u ia Iesu Mesia i rōpu i tō ’oe orara’a teie mahana ».

Noa atu te rōtahira’a a Beau i ni’a i tōna Fa’aora, ’āita te reira i fa’aiti i te ’oto o te feiā i herehia e āna i roto i tōna mo’era’a. Tera rā, ’ua hōro’a te reira i te tīa’i rahi ’e i te aura’a rahi i te orara’a o Beau ’e tāna mau mā’itira’a nō te orara’a. ’Ua ti’a i tōna ’utuāfare ’e tōna mau hoa ’ia hi’o i ’ō atu, noa atu tō rātou ’oto i tōna pohera’a ’oi’oi, ’oia ho’i, i te ’oa’oa mau o te orara’a a muri a’e. Auē ïa te aroha nō nā metua ’o Beau ’ia hi’o nā roto i te mata o tā rāua tamaiti i te mau mea tāna i ha’afaufa’a roa a’e.

’Ei melo nō te ’Ēkālesia, ’ua fāri’i mai tātou i te mau fa’aarara’a vārua o tei fa’aara mai ia tātou i te taime tātou e hi’o noa mā te mata tāhuti noa i te ātea ’ē o te fa’aorara’a. ’Ua riro te ’ōro’a mo’a ’ei fa’aara’a nō tātou i te mau hepetoma ato’a ’ia rōtahi tāmau noa i ni’a ia Iesu Mesia, e ti’a ia tātou ’ia ha’amana’o tāmau noa iāna, ’e ’ia vai tāmau noa tōna Vārua i roto ia tātou (a hi’o PH&PF 20:77). I te tahi rā taime tē tāu’a ’ore nei tātou i teie mau mana’o fa’aha’amana’ora’a ’e te fa’aarara’a. ’Ia vai ana’e Iesu Mesia i rōpu i tō tātou orara’a, e fa’a’ara’ara ’oia i tō tātou mata i ni’a i te mau rave’a rārahi o tā tātou e nehenehe e māramarama.

’Ua fāri’i au i te hō’ē rata au roa nō ni’a iho i te hō’ē ’itera’a nō te hō’ē mātini fa’a’ara nā te hō’ē tuahine ha’apa’o maita’i. ’Ua parau mai ’oia iā’u ē, nō te tauturu i tāna tāne ’ia ’ite i tōna mana’o, ’ua ha’amata ’oia i te ha’amau i te hō’ē tāpura uira i ni’a i tāna niuniu āfa’ifa’i nō te mau ’ohipa tā tāna tāne i rave ’e ’aore rā i parau o tāna i au ’ore. ’Ua feruri ’oia ē, i te taime tano, e ha’aputu ’oia i tāna mau pāpa’ira’a nō te fa’a’ite i tāna tāne i te mau mea e fa’ahina’aro iāna ’ia tāui i tāna mau ravera’a. Terā rā, i te hō’ē sābati, i te taime ’a ’amu ai ’oia i te ’ōro’a mo’a, ’e ’a rōtahi ai tōna mana’o i ni’a i te tāra’ehara o te Fa’aora, ’ua ’ite a’era ’oia ē, nā roto i te pāpa’ira’a i tōna mau mana’o au ’ore nō ni’a i tāna tāne, ’ua fa’aātea te reira i te Vārua iāna, e e’ita roa atu te reira e fa’atāui i tāna tāne.

’Ua ta’i te hō’ē fa’aarara’a vārua i roto i tōna ’ā’au o tei parau ē: « Vaiiho noa; vaiiho i te mau mea ato’a. Fa’a’ore terā mau tāpa’opa’ora’a. ’Aita e faufa’a tō te reira ». I muri iho, ’ua pāpa’i ’oia, ’e e fa’ahiti atu vau : « ’Ua tīa’i maoro vau hou ’a tāumi ai i te pitopito ‘mā’iti te tā’ato’ara’a’ (sélectionner) ’e e mea maoro roa atu ’ia tāumi i te pitopito ‘tūmā’ (’supprimer’). Terā rā, i tō’u nā reirara’a, ’ua mo’e ’ē pauroa atu ra taua mau mana’o au ’ore ra i reira iho. ’Ua ’ī a’era tō’u ’ā’au i te here—te here i tā’u tāne ’e te here i te Fatu ». Mai ia Saula i ni’a i te purumu nō Damaseko, ’ua tāui tāna hi’ora’a. ’Ua marua te mau poa o te fa’a’ino i rāpae i tōna mata.

E mea pinepine tō tātou Fa’aora i fa’a’ara’ara i te mata o te ta’ata matapō i te pae tino ’e i te pae vārua. ’Ara’ara i tō tātou mata i te parau mau hanahana, ’ia au i te aura’a mau ’e te fa’ahōho’ara’a, nā te reira e fa’aineine ia tātou ’ia fa’aorahia i te ma’i mata ’ite ’ore tāhuti nei. ’Ia ha’apa’o ana’e tātou i te « mātini fa’a’ara » vārua ’ia fa’a’ite mai i te tītaura’a ’ia fa’atītī’aifaro i te terera’a, ’aore rā, ’ia rave i te hō’ē hi’ora’a mure ’ore a’ano a’e, tē fāri’i ra ïa tātou i te fafaura’a o te ’ōro’a mo’a, ’oia ho’i, ’ia vai noa tōna Vārua i roto ia tātou. ’Ua tupu te reira i ni’a ia Iosepha Semita ’e ia Olive Kaudere i roto i te hiero nō Keterani ’a ha’api’i mai ai Iesu Mesia i te mau parau mau teimaha o tei fafauhia mai, « ’ua ’īritihia mai te pāruru » o te mau tā’ōti’ara’a pae tino « no tō [rāua] nā ferurira’a, ’e ’ua fa’a’arahia mai te mau mata nō tō [rāua] ’ite » (PH&PF 110:1).

Te fa’a’ite pāpū nei au ē, nā roto i te mana o Iesu Mesia, e ti’a ia tātou ’ia hi’o vārua i ’ō atu i tā tātou e ’ite mau ra. ’A ha’amana’o ai tātou iāna ’e ’ia vai noa tōna Vārua i roto ia tātou, e ’ara’ara tō tātou mata nō te māramarama. ’Ei reira te ti’ara’a rahi mau o te hanahana tei roto ’ia tātou tāta’itahi, e ha’apūai roa atu i roto i tō tātou ’ā’au. I te i‘oa o Iesu Mesia, ’āmene.