2010–2019
E mea maita’i noa te tātarahapara’a
’Ātopa 2017


E mea maita’i noa te tātarahapara’a

I te taime e tu’u tātou i te ’āvae i ni’a i te ’ē’a nō te tātarahapara’a, tē tītau ra ïa tātou i te mana fa’aora o te Fa’aora i roto i tō tātou orara’a.

E rave rahi matahiti i ma’iri, ’ua haere mai te peresideni Gordon B. Hinckley i te hō’ē ha’uti fa’ahoro popo marite. Tei reira ’oia nō te fa’aara ē, e topahia te tahua tū’aro i te i’oa o te ta’ata fa’aineine maoro roa a’e i reira, ’o tē haere ra i tāna fa’atuha’ara’a. ’Ua hina’aro roa te pupu e upo’oti’a i terā pō ’ei fa’ahanahanara’a i tō rātou ta’ata fa’aineine. ’Ua anihia i te peresideni Hinckley ’ia haere mai i roto i te piha tauira’a e hōro’a i te tahi parau fa’aitoito. ’Ua vai tāna mau parau i roto i te pupu ha’uti ’e ’ua upo’oti’a rātou i terā mahana ’e ’ua riro ia rātou te upo’oti’ara’a rahi roa a’e i terā matahiti.

I teie mahana, tē hina’aro nei au e paraparau ia rātou e pe’ape’a ra te mana’o ē ’aita rātou e upo’oti’a ra i roto i te orara’a. Te parau mau, ’oia ho’i, « ’ua rave pā’āto’a ho’i [tatou] i te hara, ’e ’ua ’ere i te ha’amaita’i a te Atua ra ».1 Tē vai nei paha te mau matahiti e’ita roa atu te hō’ē pupu tū’aro e pau, e ’ere rā te orara’a mai te reira. Tē fa’a’ite pāpū nei rā vau ē, ’ua ha’a te Fa’aora Iesu Mesia i te hō’ē Tāra’ehara maita’i roa ’e ’ua tu’u mai i te hōro’a nō te tātarahapara’a—e ’ē’a ho’ira’a i te ’ana’ana hope roa o te tīa’ira’a ’e i te orara’a manuia.

E hōpoi mai te tātarahapa i te ’oa’oa

Pinepine roa tātou i te feruri i te tātarahapa ’ei ’ohipa ’oto ’e te fa’aturuma. Teie rā, e fa’anahora’a nō te ’oa’oa te fa’anahora’a a te Atua, e ’ere i te fa’anahora’a nō te ’oto ! E mea fa’ateitei te tātarahapa, ’e te fa’ahanahana ho’i. Nā te hara e fa’atae mai i te ’oto.2 ’O te tātarahapara’a te ’ē’a fa’aora ! ’Ua fa’ata’a mai Elder D. Todd Christofferson : « Mai te mea ’aita e tātarahapara’a ’aita ïa e tauira’a ’e ’aore rā e ha’amaita’ira’a pāpū e tupu i roto i te orara’a… Nā roto ana’e… i te tātarahapara’a e noa’a ai ia tātou te maita’i tāra’ehara a Iesu Mesia ’e te ora. E arata‘i [te tātarahapara’a] i te ti‘amāra’a, te ti‘aturira’a ’e te hau.3 Tā’u poro’i ia ’outou—i te feiā ’āpī ihoa rā—’oia ho’i, te tātarahapara’a, e ’ohipa maita’i noa ïa.

’Ia paraparau tātou nō te tātarahapa, tē paraparau noa nei tātou nō te tauto’ora’a e ha’amaita’i ia tātou iho. ’Ua hau atu te tātarahapara’a mau i te reira—nā te fa’aro’o i te Fatu Iesu Mesia ’e i tōna mana e fa’a’ore i tā tātou hara, e fa’auru i te reira. Mai tā Elder Dale G. Renlund i ha’api’i ia tātou, « Maoti te Fa’aora… e riro noa ïa te tātarahapara’a ’ei tauira’a ha’iha’i nō te huru ».4 E tāmata tātou i te taui i tō tātou huru, nā te Fatu ana’e rā e nehenehe e ’īriti i tō tātou vi’ivi’i ’e tō tātou mau hōpoi’a, ’e na te reira e fa’ati’a ia tātou ’ia haere i mua i ni’a i te ’ē’a nō te ha’apao-maita’i-ra’a nā roto i te ti’aturira’a ’e te pūai. ’Ua hau atu te ’oa’oa nō te tātarahapara’a i te ’oa’oa nō te orara’a au. ’O te ’oa’oa ho’i nō te fa’aorera’a hara, nō te vai-mā-fa’ahou-ra’a ’e nō te ha’afātatara’a i te Atua. I te taime e ’ite ’outou i te reira ’oa’oa, e’ita e noa’a i te tahi atu mea iti ’ia mono mai.

E fa’auru te tātarahapa mau ia tātou ’ia fa’ariro i te ha’apa’o ’ei tūtavara’a—e fafaura’a e ha’amata i te bāpetizora’a ’e ’o te fa’a’āpīhia i te hepetoma tāta’itahi i te Tāmā’ara’a a te Fatu, te ’ōro’a mo’a. I reira tātou e fāri’i ai i te parau fafau ē e « vai noa tōna Vārua i roto ia [tātou] »,5 ma te ’oa’oa ’e te hau tā’āto’a e tae mai nō tōna fa’ahoara’a tāmau. ’O teie te hotu nō te tātarahapara’a, ’o te mea ho’i e fa’ariro nei i te tātarahapara’a ’ei mea ’oa’oa !

Tītau te tātarahapara’a i te onoono

E mea au nā’u te parabole o te tamāiti puhura.6 Tē vai ra hō’ē mea ’āehuehu nō ni’a i taua taime tauira’a ’a « ho’i mai ai iāna iho ra » te puhura. Tē pārahi ra ’oia i roto i te ’āua pua’a ’e « ’ua hia’ai atura ’oia i te pipi i ’amuhia e te pua’a ra ’ia pa’ia ’oia », i reira tōna ’itera’a ē, ’ua ha’amau’a ’oia i te faufa’a a tōna metua tāne, e ’ere noa rā terā, tōna ato’a ho’i orara’a. Ma te fa’aro’o e fāri’i fa’ahou mai tōna metua tāne iāna—e’ita ’ei tamaiti ra, ’ei tāvini ïa—’ua fa’aoti ’oia e tu’u i tōna orara’a ’orure hau i muri iāna ’e e ho’i i te fare.

Pinepine au i te feruri i terā ho’ira’a roa tōna i te fare. E taime ānei ’ua ’ōtohe ’oia ma te uiui ē : « E aha pa’i tā tō’u metua tāne e parau mai ? » Penei a’e ’ua ’ōtohe ri’i ’oia nō te ho’i i te ’āua pua’a ra. ’A feruri na i te ’ā’amu ’āhani ’ua fa’aru’e ’oia i teie ’ōpuara’a. ’Ua tāpe’a noa rā te fa’aro’o iāna i ni’a i te ’ē’a, ’e ’ua tāpe’a noa te fa’aro’o i tōna metua i te hi’ora’a ’e te tīa’i-māite-ra’a iāna ē i te hope’a :

« ’E tei te ātea ’ē ā ’oia, ’ite maira tāna metua iāna, aroha maira, horo maira, tauvahi maira i ni’a i tāna ’a’ī, ho’iho’i maira iāna.

« ’Ua parau atura taua tamaiti ra iāna, E ta’u metua, ’ua hara vau i te Atua o te ra’i, ’e ia ’oe ato’a ho’i, e’ita atura vau e au ’ia parauhia ē, e tamaiti nā ’oe.

« ’Ua parau atura rā te metua i te mau tāvini, ’A hōpoi mai na i te ’ahu pū maita’i ra, e fa’a’ahu mai iāna nei, e ’ō’omo ho’i i te tāpe’a i tāna rima, ’e te tāma’a i tāna ’āvae :

« ’O ta’u tamaiti nei ho’i, i pohe na, ’e ’ua ora mai nei; i mo’e na, ’e ’ua ’itea mai nei ».

Nō te tā’āto’ara’a te tātarahapa

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, e mau tamari’i pūhura ana’e tātou. E ti’a roa ’ia tātou pā’āto’a ’ia « iho fa’ahou mai tō tātou iho huru mau »—tōna tanora’a hau i te hō’ē taime—’e ’ia mā’iti tātou i te ’ē’a fa’aho’i i te fare. E mā’itira’a tā tātou e rave i te mahana tāta’itahi i roto i te orara’a.

Pinepine tātou i te fa’aau i te tātarahapa i te mau hara rarahi o te tītau i « te hō’ē tauira’a rahi ».7 Terā rā, nō te mau tā’ata ato’a te tātarahapa—’o rātou e ’ōverehaere noa ra i roto « i te mau hāere’a ’ōpanihia ’e ’ua mo’e ’ē »8 ’e tae noa atu ia rātou o tei « hāere nā ni’a i te ’ē’a ’afaro ’e te piriha’o » ’e i teienei, tē hina’aro nei « e hāere pāpū i mua ».9 E tu’u te tātarahapa ia tātou i ni’a i te ’ē’a ti’a ’e ee tāpe’a ïa tātou i ni’a i te ’ē’a ti’a. Nō rātou e ha’amata noa nei i te ti’aturi, nō rātou i ti’aturi noa na ’e nō rātou tei tītauhia ’ia ha’amata fa’ahou i te ti’aturi. Mai tā Elder David A. Bednar i ha’api’i : « ’Ua māramarama pāpū te rahira’a o tātou ē, nō te feiā hara te Tāra’ehara. ’Aita rā vau i pāpū ē ’ua ’ite ’e ’ua māramarama ānei tātou ē, te Tāra’ehara nō te feiā mo’a ato’a—nō te mau tāne ’e te mau vahine maita’i tei ha’apa’o, tei ti’amā, ’e… ’o tē tūtava nei ’ia maita’i atu ā ».10

’Aita i maoro a’enei, tei te hō’ē pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare au i te taera’a mai te tahi mau misiōnare ’āpī. ’Ua putapū roa vau i te hi’ora’a vau ia rātou ’e te ’itera’a i te ’ana’ana i roto itō rātou mata. E hōho’a māramarama ho’i tō rātou ’e te ’oa’oa ’e te ’ana’anatae. Puta mai nei te hō’ē mana’o : « ’Ua nā roto rātou i te fa’aro’o ’e te tātarahapa. Nō reira rātou i ’ī ai i te ’oa’oa ’e te tīa’ira’a ».

’Aita vau e mana’o ra ’ua hara rahi rātou nā mua a’enei, tē mana’o nei rā vau ē, ’ua ’ite rātou nāhea i te tātarahapa; ’ua ha’api’i mai rātou ē, e ’ohipa maita’i te tātarahapara’a; ’e ’ua ineine rātou ’e ’ua hia’ai ho’i e fa’a’ite i teie poro’i ’oa’oa i tō te ao.

Terā te ’ohipa e tupu ’ia putapū tātou i te ’oa’oa nō te tātarahapara’a. ’A hi’o na ia Enosa. ’Ua tupu tōna iho taime « iho-fa’ahou-ra’a tōna iho huru mau », ’ei reira « ’ua horoi-’ē-hia [tāna] mau hara », ’ua fāriu ’oi’oi atura tōna ’ā’au i ni’a i te maita’i o vetahi ’ē. Tae noa atu i te hope’a o tōna orara’a, ’ua tītau manihini ’o Enosa i te mau ta’ata ato’a ’ia tātarahapa ’e ’ia « pōpou i te reira i tō te mau mea ato’a i te ao nei ».11 Terā te ’ohipa a te tātarahapara’a; e fāriu tō tātou ’a’au i tō tātou ta’ata tupu nō te mea, ’ua ’ite tātou ē, te ’oa’oa tā tātou e ’ite nei, nō te tā’āto’ara’a ïa.

Te tātarahapara’a, e ’imira’a ïa nō te orara’a tā’āto’a

E hoa tō’u tei pa’ari i roto i te hō’ē ’utuāfare melo māuiui. I te taure’ara’a ’oia, ’ua « iho fa’ahou ’oia i tōna iho huru mau » ’e ’ua fa’aoti a’era e fa’aineine nō te hō’ē misiōni.

’Ua riro mai ’oia e misiōnare maita’i hope. I te mahana hope’a, hou ’a ho’i ai i te fare, ’ua uiui te peresideni misiōni iāna ma te ani iāna ’ia fa’a’ite mai i tōna ’itera’a pāpū. ’Ua nā reira ’oia, ’e ’ua tauahi rāua ma te roimata, ’ua nā ’ō a’era te peresideni : « Elder, e nehenehe ’oe e ha’amo’e ’aore rā e huna i te mau mea ato’a tā ’oe i fa’a’ite pāpū i te mau ’āva’e i muri nei mai te peu e’ita ’oe e rave nā mua roa i te mau mea tei patu i tō ’oe ’itera’a pāpū ».

’Ua parau mai tō’u hoa i te tahi atu mahana ē, ’ua tāmau noa ’oia i te pure ’e i te tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a mai te taime mai ā ’ua ho’i mai ’oia mai tāna misiōni. Nō tōna « [fa’a’amu-noa-ra’a-hia] i te parau maita’i a te Atua ra » i vai ai ’oia « i ni’a i te ’ē’a ti’a ».12

’Outou e fa’aineine ra nō te misiōni rave tāmau ’e ’outou e ho’i mai nei, ’a tāpa’o i te reira ! ’Aita i nava’i te noa’ara’a te hō’ē ’itera’a pāpū; tītauhia ’ia tāpe’a noa i te reira ’e ’ia ha’apūai ho’i. Mai tā te misiōnare tāta’itahi i ’ite, ’ia fa’aea ’oe i te ta’ahi i te pereo’o, e topa ’oe, ’oia ïa ’ia fa’aea ’oe i te fa’a’amu i tō ’outou ’itera’a pāpū, e paruparu ’oe. E au ato’a teie parau tumu i te tātarahapara’a—e ’imira’a nō te orara’a tā’āto’a, ’eiaha te hō’ē noa taime i roto i te orara’a.

Ia ’outou pā’āto’a e ’imi nei i te fa’a’orera’a hara—te feiā ’āpī, te feiā ’āpī pa’ari, te metua, te metua rū’au ’e ’oia ato’a te tupuna—tē ani nei au ia ’outou ’ia ho’i mai i te fare. I teienei e ha’amata ai. ’Eiaha e fa’atāere i te mahana o tō ’outou tātarahapara’a.13

’E ’ia rave ’outou i te reira fa’aotira’a, ’a tāmau noa i ni’a i te ’ē’a. Tē tīa’i noa ra tō tātou Metua, tē tīa’i māoro nei e fāri’i ia ’outou. 14 Tera rā, e mau‘ara’a maita’i te tauto’ora’a.

’A ha’amana’o i teie mau parau a Nephi : « ’Ia haere ti’a atu ’outou i mua i te ti’a-māite-ra’a i te Mesia, ma te tīa’i pāpū roa, ’e te here i te Atua ’e te ta’ata ato’a. E tēnāna, ’ia haere ti’a ’outou i mua ma te ’oa’oa i te ’ite i te parau a te Mesia, ma te tāpe’a ho’i ē tae noa atu i te hope’a ra, inaha, tē nā ’ō mai ra te Metua, E ora mure ’ore tō ’outou i reira ra ».15

I te tahi taime, mai te huru e mea roa te tere—e hi’o pa’i tātou, e tere teie i te ora mure ’ore. E nehenehe rā e riro ’ei tere ’oa’oa mai te mea e haere tātou i te reira ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e ma te tīa’i i tāna tāra’ehara. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, i te taime e tu’u tātou i te ’āvae i ni’a i te ’ē’a nō te tātarahapara’a, tē tītau ra ïa tātou i te mana fa’aora o te Fa’aora i roto i tō tātou orara’a. E fa’a’eta’eta te reira mana i tō tātou ’āvae, e fa’aātea ā i tā tātou hi’ora’a ’e e fa’ahōhonu ho’i i tā tātou fa’aotira’a e haere ā i mua, hō’ē ta’ahira’a i muri i te tahi ē tae i terā mahana hanahana ra e ho’i ai tātou i tō tātou fare i te ra’i ’e e fa’aro’o tātou i te Metua i te Ao ra i te nā ’ō mai ē : « ’Ua ti’a roa ».16 I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.