2010–2019
Te reo o te Fatu
’Ātopa 2017


Te reo o te Fatu

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua fa’aro’o ’outou i te reo o te Fatu i roto i teie ’āmuira’a. Te tāmatara’a nā tātou tāta’itahi, ’oia ho’i, nāhea tātou e pāhono atu.

Nā mua roa, e parau fa’aitoito i te mau tamari’i ri’i. ’Oia ’o te purera’a hope’a teie ’e ’oia, ’o vau te ta’ata a’o hope’a.

’Aita i maoro a’enei, ’ua haere au i te hiero nō Provo City Center, ’e ’ua māta’ita’i au i te hō’ē pēni, te i’oa ’o te First Vision from Afar [Te ’ōrama mātāmua nō ’ō mai] Tē fa’a’ite ra te pēni i te māramarama ’e te mana nō te ra’i mai ’a fā ai te Metua ’e te Tamaiti i te taure’are’a ra Iosepha Semita.

Hōho’a
Te ’ōrama mātāmua nō ’ō mai

’Aita iho ā ïa e fa’aaura’a i teie ’ohipa mo’a i ’īriti i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, tē hi’o mana’o ato’a rā vau i te hōho’a mai te reira e fa’a’ite ra i te māramarama ’e te mana pae vārua a te Atua e pou mai nei i ni’a i teie ’āmuira’a rahi ’e i muri iho, e haere nā te ao ato’a nei.

Hōho’a
Te māramarama ’e te mana pae vārua e pou ra i ni’a i te ’āmuira’a rahi
Hōho’a
Te mana ’e te māramarama e haere nei nā te ao ato’a nei

Tē hōro’a atu nei au i tō’u ’ite pāpū ē, ’o Iesu te Mesia, tē arata’i nei ’oia i te terera’a o teie ’ohipa mo’a ’e ’ua riro te ’āmuira’a rahi ’ei taime faufa’a rahi i reira te Fatu e hōro’a ai i te arata’ira’a i tāna ’Ēkālesia ’e ia tātou iho nei.

Ha’api’ihia mai te ra’i mai

I te mahana ’ua fa’anahohia te ’Ēkālesia, ’ua fa’ata’a te Fatu ia Iosepha Semita ’ei peropheta, ’ei hi’o ’e ’ei ’āpōsetolo nā te Fatu Iesu Mesia1 ma te parau i tō te ’Ēkālesia ē :

« E fāri’i ho’i ’outou i tāna parau mai te mea ra ē nō roto i tō’u iho nei vaha, mai te fa’a’oroma’i ’e te fa’aro’o.

« Nō te mea nā roto i te ravera’a i teie nei mau mea e ’ore roa ’outou e noa’a i te mau ’ūputa o hade… ’e nā te Fatu ra ’o te Atua e ha’apurara ’ē atu i te mau mana nō te pōuri mai mua atu ia ’outou, ’e e fa’a’āueue ho’i i te ra’i ’ei maita’i nō ’outou na, ’e i tō tōna i’oa ra hanahana ho’i ».2

I muri iho, ’ua pāturu-ato’a-hia te mau melo ato’a nō te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo ’e ’ua fa’atōro’ahia rātou ’ei peropheta, ’ei hi’o ’e ’ei heheu parau.3

I teienei, tē fārerei nei tātou i raro a’e i te fa’aterera’a a te peresideni Thomas S. Monson, tē tīa’i nei tātou ’ia fa’aro’o i « te hina’aro o te Fatu… te mana’o o te Fatu… te reo o te Fatu, ’e te mana ho’i o te Atua e tae noa atu i te ora ».4 Tē vai nei tō tātou ti’aturi i tāna parau ē : « Nā roto i tō’u iho reo ’e ’aore rā, nā roto i te reo o ta’u mau tāvini, hō’ē ā ïa ».5

I roto i te ’ārepurepura’a ’e te ta’a ’ore o te ao i tō tātou nei anotau, e mea faufa’a roa ’ino te ti’aturi ’e te fa’aro’o i te mau parau a te Peresidenira’a Mātāmua ’e a te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti, nō tō tātou tupura’a pae vārua ’e te tūtava-noa-ra’a.6

’Ua ’āmui mai tātou nō teie ’āmuira’a nehenehe. Tau mirioni feiā mo’a ’e vetahi feiā fa’aro’o i roto hau i te 200 fenua, e paraparau nei hau i te 93 reo, tei ’āmui mai i roto i teie mau purera’a ’aore rā tei tai’o i te mau poro’i o te ’āmuira’a.

’Ua haere mai tātou ma te pure ’e ma te fa’aineine. Nō tātou e rave rahi, tē vai nei te ha’ape’ape’ara’a ’e te mau uira’a i te ’ā’au. ’Ua hina’aro tātou i te fa’a’āpī i tō tātou fa’aro’o i te Fa’aora ia Iesu Mesia ’e e ha’apūai i tō tātou ’aravihi ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a ’e ’ia ’ape i te mau fa’anevanevara’a. ’Ua haere mai tātou ’ia ha’api’ihia mai te ra’i mai.

Te mana’o ’e te hina’aro o te Fatu

Nō te Peresidenira’a Mātāmua ’e te Tino ’Ahuru Ma Piti, e paraparau nei i te ’āmuira’a tāta’itahi, ’ua riro te hōpoi’a rahi e fa’aineine i tā rātou a’ora’a ’ei hōpoi’a ho’i noa mai ’e ’ei ti’aturi mo’a.

E rave rahi matahiti i ma’iri, hou vau ’a tāvini ai ’ei hui mana fa’atere rahi, ’ua ui au ia Elder Dallin H. Oaks mai te peu e fa’aineine ’oia i te hō’ē a’ora’a ta’a ’ē nō terā ’e terā ’āmuira’a titi. ’Ua pāhono mai ’oia ’aita, ’ua nā ’ō mai rā : « E mea ta’a ’ē rā tā’u mau a’ora’a i te ’āmuira’a rahi. 12 ’aore rā 15 paha pāpa’ira’a tāmata nō te ha’apāpū ē e parau vau i te mea tā te Fatu i hina’aro iā’u ’ia parau ».7

A hea ’e nāhea te fa’aurura’a nō te mau a’ora’a i te ’āmuira’a rahi e tae mai ai ?

’Aita te tumu parau e hōro’ahia mai, tē ’ite nei rā mātou i te ra’i i te fa’aau-nehenehe-ra’a i te mau tumu parau nō ni’a i te mau parau mau mure ’ore i te ’āmuira’a tāta’itahi.

’Ua parau te hō’ē o tō’u mau Taea’e ē, ’ua tae mai tāna tumu parau nō teie ’āmuira’a i te otira’a iho ā tāna a’ora’a i ’ēperēra ra. ’Ua parau mai te tahi ē, toru hepetoma i ma’iri tē pure noa ra ’oia ma tē tīa’i i te hina’aro o te Fatu. Te tahi, i te anira’ahia i te hō’ē o tō tātou mau taea’e e aha te maoro tōna pāpa’ira’a i tāna a’ora’a tumu parau fifi, ’ua pāhono mai ’oia ē, « piti ’ahuru ma pae matahiti ».

Tē vai ra te taime e tae ’oi’oi mai te tumu parau rahi, tītau rā ’ia pā’uma atu ā i te mou’a pae vārua nō te ’ite mai i te mea e parau ’e te mau tātarara’a. Te ha’apaera’a mā’a ’e te pure, te tuatāpapara’a ’e te fa’aro’o, e tuha’a tāmau ïa te reira nō teie ’ohipa tau maoro. ’Aita te Fatu i hina’aro i te hō’ē noa mea e fa’aiti i tōna reo i tōna feiā mo’a.

E tae pinepine mai te arata’ira’a nō te a’ora’a i te ’āmuira’a rahi i te pō ’aore rā i te ’ā’ahiata, i te taime ’aita te a’ora’a i roto i te ferurira’a. I terā taime, e tae mai te hi’ora’a tīa’i-’ore-hia, i te tahi taime, e mau ta’o ’e e mau parau ta’a ’ē e nīni’i mai mai te heheura’a ateate ra.8

’Ia fa’aro’o ’outou, e nehenehe te poro’i ’ia riro i te poro’i rahi ’aore rā e poro’i tei fa’atanohia i ni’a ia ’outou.

E rave rahi matahiti i ma’iri, ’ua paraparau vau i roto i te ’āmuira’a rahi, ’ua fa’ahiti au i te hō’ē parau tei puta i roto i tō’u ferurira’a ’a uiui ai tō’u mana’o ē, ’ua ineine ānei au nō te tāvini i te hō’ē misiōni. Teie te parau, « ’Aita ’oe i ’ite pauroa, ’ua nava’i rā tā ’oe i ’ite ! »9 Tē pārahi ra te hō’ē tamāhine i roto i te ’āmuira’a rahi i terā mahana ’e tē pure noa ra ’oia nō ni’a i te hō’ē anira’a ’ia fa’aipoipo, tē uiui ra tōna mana’o ’ua mātau maita’i ānei ’oia i terā tamāroa. I te fa’ahitira’a atu vau i te parau, « ’Aita ’oe i ’ite pauroa, ’ua nava’i rā tā ’oe i ’ite », ’ua ha’apāpū te Vārua iāna ē, ’ua nava’i mau tōna mātaura’a i terā tamāroa. I teienei, ’a rave rahi matahiti tō rāua ’oa’oara’a i te fa’aipoipo.

Tē parau fafau atu nei au ia ’outou ē, ’ia fa’aineine ’outou i tō ’outou vārua, ’e ’ia haere mai ’outou ma te tīa’i e fa’aro’o ’outou i te reo o te Fatu, e tae mai ïa te mau mana’o ’e te mea i roto i tō ’outou ferurira’a tei fa’atano-ta’a-’ē-hia i ni’a ia ’outou. ’Ua putapū a’ena ’outou i reira i roto i teie ’āmuira’a, ’aita ana’e e nā reira ’outou ’ia tuatāpapa ’outou i te mau a’ora’a i te mau hepetoma i muri nei.

Nō teienei ’e nō te mau ’āva’e i muri nei

’Ua parau te peresideni Monson ē :

« E rave… i te taime nō te tai’o i te mau parau poro’i nō te ’āmuira’a ».10

« ’Ia feruri māite [i te reira]… ’Ua ’ite au i te ’āpī rahi mai roto mai i teie mau ha’api’ira’a fa’auruhia ’a tuatāpapa hōhonu ai au i te reira ».11

’Ua riro te mau ha’api’ira’a i te ’āmuira’a rahi i te mau ’ohipa e feruri, tā te Fatu e tu’u i mua ia tātou i teienei ’e i roto i te mau ’āva’e i muri nei.

Nō te tīa’i māmoe, « e nā mua ’oia [tāna māmoe] i te haere, e pe’e mai rātou iāna, ’ua ’ite ho’i rātou i tōna reo ».12

Pinepine tōna reo i te fa’aue ia tātou ’ia taui i te hō’ē mea i roto i tō tātou orara’a. E ani ’oia ia tātou ’ia tātarahapa. E ani ’oia ia tātou ’ia pe’e iāna.

E feruri na i teie mau fa’ahitira’a i roto i teie ’āmuira’a :

Peresideni Eyring, i teie po’ipo’i : « Tē faʼaʼite nei au i tōʼu ʼiteraʼa pāpū ē tē ora nei te Atua te Metua ʼe te hinaʼaro nei ʼoia ’ia hoʼi ʼoutou i te fare iāna ra. Teie te ’Ēkālesia mau a te Fatu ’o Iesu Mesia. Tē ʼite nei ʼoia ia ʼoutou ; tē here nei ʼoia ia ʼoutou ; ʼe tē tīaʼi nei ʼoia ia ʼoutou ».13

Peresideni Dieter F. Uchtdorf, inanahi : « Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ia ’e’e tātou ’aore rā ’ia tāmau tātou i teie tere fa’ahiahia i te Atua ra, e maita’i mai tō tātou orara’a ’e e fa’a’ohipa māere te Fatu ia tātou nō te ha’amaita’i i te feiā ’ati a’e ia tātou, ’e nō te fa’atupu i tāna mau ’ōpuara’a mure ’ore ».14

Peresideni Russell M. Nelson, nō inanahi avatea : « Tē parau fafau atu nei au ē, ’ia utuhi ’outou ia ’outou i roto i te Buka a Moromona, i te mahana tāta’itahi, e nehenehe ’outou e pāruruhia i te mau ’ino o terā mahana, ’e tae noa atu i terā ma’i fifi nō te hōho’a faufau ’e te mau hia’ai fa’atītī ’e te fa’ata’ero ».15

Elder Dallin H. Oaks, inanahi : « Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē fa’ahiti nei te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare i te parau mau mure ’ore, ’o te hina’aro o te Fatu nō tāna mau tamari’i e ’imi i te ora mure ’ore ».16

’E Elder M. Russel Ballard, ’aita i maoro a’enei : « E ti’a ia tātou ’ia tauahi i te mau tamari’i ato’a a te Atua ma te aroha ’e ’ia fa’a’ore i te mau mana’o hape ato’a mai te fa’ati’ora’a nūna’a ’ē (racisme), te fa’ati’ora’a ’āpeni ’ē (sexisme), ’e te mana’o va’a ’āi’a (nationalisme).17

Nō te mea tē vai ra te taime, e fa’a’ite atu vau i te hō’ē parau poto nō ni’a ia Elder Robert D. Hales. ’Ua parau te Peresidenira’a Mātāmua ia Elder Hales ē e nehenehe ānei tāna e hōro’a i te hō’ē a’ora’a poto i roto i te tuha’a purera’a nō te po’ipo’i sābati mai te peu maita’i mai ’ōna. Noa atu tōna fifi i te pae o te ea, ’ua fa’aineine ’oia i te hō’ē poro’i, ’o tāna ïa i fa’aoti i te hepetoma i ma’iri ’e tāna ato’a i fa’a’ite mai. Nō tōna fa’aru’era’a mai fātata e toru hora, e fa’a’ite noa atu vau e toru rēni o tāna a’ora’a.

Tē nā ’ō ra Elder Hales : « ’Ia mā’iti tātou ’ia noa’a te fa’aro’o, ’ua fa’aineine ïa tātou nō te ti’a i mua i te aro o te Atua… I muri mai i te fa’asataurora’ahia te Fa’aora, ’ua fā noa ’oia i te feiā tei ‘ha’apa’o maita’i i te ’itera’a pāpū [nōna] ’a ora ai rātou i roto i te tino nei’. [PH&PF 138:12]. Rātou i « pāto’i i te mau ’itera’a pāpū… a te mau peropheta… ’aita rātou i ’ite i [te aro o te Fa’aora] ’e i hi’o i tōna mata’. [PH&PF 138:21]… E fa’aineine tō tātou fa’aro’o ia tātou ’ia ti’a i mua i te aro o te Fatu ».

’Auē te maita’i o te Fatu i te fa’aurura’a i te peresideni Russell M. Nelson i te otira’a iho ā te purera’a nō teie po’ipo’i, ’ia fa’aru’e vitiviti i teie fare, ’ia ’ore e tāmā’a ’e ’ia tāpapa i te pae ro’i o Elder Hales, ’e ’ua tāpae ’oia i reira, tōna peresideni pupu autahu’ara’a, ’e te melahi ra Mary Hales, ’a ha’afēti’ahia ai Elder Hales mai teie atu ao tāhuti.

Pāhono i te reo o te Fatu

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua fa’aro’o ’outou i te reo o te Fatu.

E’ita e ti’a ’ia ’āhuehue tātou ’ia tito ana’e te parau a te mau tāvini a te Fatu i te ferurira’a o te ao, ’e i te tahi ato’a taime, i tō tātou iho ferurira’a. Mai te reira noa iho ā. Tē tūturi nei au i roto i te hiero ’e tō’u mau Taea’e. Tē ha’apāpū atu nei au i te parau ti’a o tō rātou vārua. Tō rātou hina’aro rahi, ’ia au mai te Fatu i tā rātou ’ohipa ’e ’ia tauturu i te mau tamari’i a te Atua ’ia ho’i i mua i tōna aro.

’Ua tu’u ato’a mai te mau Hitu ’Ahuru, te ’Episekōpora’a, te mau peresidenira’a rahi o te Sōtaiete Tauturu, te Feiā ’āpī tamāhine ’e te Paraimere ; ’e te tahi ato’a mau fa’atere pupu tauturu i te fa’aurura’a rahi i teie ’āmuira’a, nā reira ato’a te hīmene nehenehe ’e te mau pure hōhonu.

E ’āfata tao’a rahi nō te arata’ira’a e tīa’i nei ia ’outou i roto i te mau a’ora’a o te ’āmuira’a rahi. Te tāmatara’a nā tātou tāta’itahi, ’oia ho’i, nāhea tātou e pāhono atu i te mea ’ua fa’aro’o tātou, te mea ’ua tai’o tātou ’e te mea ’ua putapū tātou.

E fa’ati’a atu vau i te hō’ē ’ā’amu nō ni’a i te pāhonora’a i te mau parau a te peropheta, nō roto mai i te orara’a o te peresideni Russell M. Nelson :

I te matahiti 1979, pae matahiti hou tōna pi’ira’ahia ’ei hui mana fa’atere rahi, ’ua haere te taea’e Nelson i te hō’ē purera’a nā mua noa a’e i te ’āmuira’a rahi. ’Ua fa’aue te peresideni Spencer W. Kimball i te ta’ata ato’a i reira ’ia fa’aroa atu ā i tā rātou ta’ahira’a nō te ’āfa’i i te ’evanelia i tō te ao ato’a nei. I roto i te mau fenua tā te peresideni Kimball i fa’ahiti, ’o Taina ato’a ïa, i te nā ’ōra’a ’oia ē : ‘E ti’a ia tātou ’ia tāvini i te nūna’a tinito. E ti’a ia tātou ’ia ha’api’i i tō rātou reo. E ti’a ia tātou ’ia pure nō rātou ’e ’ia tauturu ia rātou’ ».18

Hōho’a
Peresideni Russell M. Nelson, e taote tāpū

’Ua tae mai te mana’o i te taea’e Nelson, 54 matahiti, i roto i te purera’a, e ti’a iāna ’ia ha’api’i i te reo mandarin. Noa atu ā te rahi o tāna ’ohipa ’ei taote tāpū māfatu, ’ua rave mai ’oia i te hō’ē ’orometua.

’Aita i maoro roa tōna ha’api’ipi’ira’a i te reo, ’ua haere te taote Nelson i te hō’ē putuputura’a ē mai terā, ’ua pārahi ’oia i pīha’i iho i te hō’ē taote tāpū rahi tinito, te taote Wu Yingkai… Nō te ha’api’ira’a [te taea’e Nelson] i te mandarin, ’ua ha’amata a’era ’oia i te paraparau [i te taote Wu] ».19

Hōho’a
Te taote Russell M. Nelson ’e te taote Wu Yingkai

Maoti te hina’aro o te taote Nelson ’ia pe’e i te peropheta, ’ua haere mai te taote Wu i Roto Miti ’e ’ua haere te taote Nelson i Taina nō te tahi vauvaura’a parau ’e te tahi tāpūra’a.

’Ua tupu rahi mai tōna here i te nūna’a tinito, ’e tō rātou ato’a here iāna.

I te ’āva’e fepuare 1985, ’ahuru ’āva’e i muri i tōna pi’ira’ahia i te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti, ’ua hitimahuta Elder Nelson i te tāniuniura’ahia ’oia nā Taina mai, ma te anira’a ’ia haere mai te taote Nelson i Pékin nō te tāpū i te māfatu o te ta’ata hīmene opera tu’iro’o roa a’e nō Taina. Ma te fa’aitoitora’a a te peresideni Gordon B. Hinckley, ’ua ho’i Elder Nelson i Taina. ’O te tāpūra’a hope’a ïa tāna i rave, tei te Hau rēpupirita nūna’a no Taina.

Hōho’a
’Ua fa’ahanahanahia te peresideni Russell M. Nelson

’A piti matahiti noa i ma’iri, i ’ātopa 2015, ’ua fa’ahanahana-fa’ahou-hia te peresideni Russell M. Nelson i te hō’ē parau mana i pi’i iāna ’ei « hoa tahito nō Taina ».

’E inanahi, ’ua fa’aro’o tātou i te peresideni Russell M. Nelson, 93 matahiti i teienei, tei paraparau nō te tāparura’a a te peresideni Thomas S. Monson ia « tātou pā’āto’a [i te ’āmuira’a nō ’ēperēra ra] ’ia tuatāpapa ’e ’ia feruri hōhonu nā roto i te pure i te Buka a Moromona i te mau mahana ato’a ».

Mai tāna i rave i te tau e taote tāpū ’oia ma te ’ohipa rahi roa, i te ravera’a ’oia i te hō’ē ’orometua mandarin, ’ua rave ’oi’oi te peresideni Nelson i te parau a’o a te peresideni Monson ’e ’ua fa’a’ohipa i roto i tōna orara’a. Hau i te tai’o-noa-ra’a, ’ua parau mai ’oia ē, « ’ua fa’ati’a [’oia] i te tahi mau tāpura mai teie nei : e aha te Buka a Moromona, e aha tāna e ha’apāpū, e aha tāna e pāto’i, e aha tāna e fa’atupu, e aha tāna e ha’amāramarama, ’e e aha tāna e heheu nei ».20

’E teie nei, te ’ohipa au i teie po’ipo’i, mai te piti o te ’ite, ’ua paraparau ato’a te peresideni Henry B. Eyring nō tāna pāhonora’a i te parau a’o a te peresideni Monson.Tē ha’amana’o ra ānei ’outou i teie mau parau ? « Mai ia ʼoutou e rave rahi, ’ua faʼaroʼo vau i te mau parau a te peropheta mai te reo o te Fatu iāʼu nei. ʼE, ʼoia atoʼa mai ia ʼoutou ʼe rave rahi, ʼua faʼaoti au e haʼapaʼo i taua mau parau ra ».21

’Ia fa’ariro tātou i teie ’ei mau hi’ora’a nō tō tātou iho orara’a.

Hō’ē parau fafau ’e hō’ē ha’amaita’ira’a

Tē parau fafau atu nei au ē, ’ia fa’aro’o ’outou i te reo o te Fatu i roto i te mau ha’api’ira’a o teie ’āmuira’a rahi, ’e ’ia ’ohipa ’outou i ni’a i terā mau muhumuhu, e ’ite ’outou i te rima o te ra’i i ni’a ia ’outou ’e tō ’outou orara’a ’e e ha’amaita’ihia te orara’a o rātou nā pīha’i iho ia ’outou.22

I roto i teie ’āmuira’a, ’ua māna’ona’o tātou i tō tātou peropheta here. ’Ua here mātou ia ’oe, e te peresideni Monson. E ’ōpani au ma teie mau parau tāna i hōro’a mai teie atu puripiti. Tē ti’aturi nei au ē e ha’amaita’ira’a teie tāna e hōro’a ia tātou tāta’itahi i teie mahana ’āhani ’ua ti’a mai ’oia i rotopū ia tātou. ’Ua parau ’oia : « ’A vaiiho ai tātou i teie ’āmuira’a, tē pi’i nei au i te mau ha’amaita’ira’a o te ra’i i ni’a ia ’outou tāta’itahi… Tē pure nei au e ha’amaita’i mai te Metua i te Ao ra ia ’outou ’e tō ’outou ’utuāfare. ’Ia ’itehia te mau poro’i ’e te vārua o teie ’āmuira’a i roto i te mau mea ato’a e rave ’outou—i tō ’outou fare, i tā ’outou ’ohipa, i roto i tā ’outou mau ’āpo’ora’a ’e i roto i tā ’outou ato’a mau haere’a ».

’Ua ’ōpani ’oia : « ’Ua here au ia ’outou. Tē pure nei au nō ’outou. ’Ia ha’amaita’i mai te Atua ia ’outou. ’Ia tae mai tāna hau i parauhia i ni’a ia ’outou i teienei ē i te mau taime ato’a ».23

I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ahorora’a

  1. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 21:1.

  2. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 21:5-6.

  3. ’Ua pāpa’i Iosepha Semita ē, ’ua tupu teie ’ohipa i muri nei i te taime nō te ha’amo’ara’ahia te hiero nō Kirtland i te 27 nō māti 1836 :

    « I muri iho ’ua hōro’a vau i te hō’ē a’ora’a poto ’e ’ua pi’i i te mau pupu autahu’ara’a e rave rahi, e te tā’āto’ara’a o te ’āmuira’a o te feiā mo’a nō te fāri’i i te Peresidenira’a [Mātāmua] ’ei mau peropheta ’e ’ei mau hi’o ’e ’ia pāturu ia rātou nā roto i tā rātou mau pure. ’Ua fafau rātou pā’āto’a ’ia nā reira ma te ’āfa’ira’a i te rima i ni’a.

    « I muri iho ’ua pi’i au i te mau pupu autahu’ara’a ’e te ’āmuira’a o te feiā mo’a nō te fāri’i i nā ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, e vai ra i reira, ’ei mau peropheta, ’ei mau hi’o, ’ei mau heheu parau, ’e ’ei mau ’ite ta’a ’ē i te mau nūna’a ato’a o te fenua nei, mai te maura’a i te mau tāviri nō te bāsileia, nō te ’īriti, ’aore rā nō te fa’atupu i te reira, i rotopū ia rātou, ’e ’ia turu ia rātou nā roto i tā rātou mau pure, ’o tā rātou i fāri’i nā roto i te ’āfa’ira’a i te rima i ni’a (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita2007], 226).

  4. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68:4.

  5. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:38.

  6. ’Ua parau te peresideni Henry B. Eyring ē :

    « Te mā’itira’a ’eiaha e rave i te parau a’o a te peropheta, e taui ïa te vāhi mau i ni’a tātou i te ti’ara’a. ’Ua riro atura ïa i te mea atāta. E fa’aiti te ’orera’a e rave i te parau a’o a te peropheta i tō tātou mana e rave i te parau a’o fa’auru ’āraua’e. Te taime tano roa nō te fa’aoti e tauturu ia Noa e hāmani i te pahī ’o te taime mātāmua ïa ’oia i ani. Te taime tāta’itahi ’oia i ani i muri iho ’e te ’orera’a e pāhono i te reira, te iti-noa-ra’a ïa te ara-’ōhie-ra’a i te Vārua. ’E i te taime tāta’itahi ’ua riro mai tāna anira’a ’ei mea ma’ama’aē tae roa i te taime ’ua topa mai te ua. ’Ei reira ’ua tāere roa ïa.

    « Pauroa te taime i roto i tō’u orara’a tō’u mā’itira’a e fa’ataime i te pe’era’a i te parau a’o fa’auru ’aore rā tō’u fa’aotira’a ē e mea ta’a ’ē au, ’ua ’ite mai au ē, ’ua tu’u vau iā’u iho i ni’a i te ’ē’a māuiui. I te mau taime ato’a ’ua fa’aro’o vau i te parau a’o a te mau peropheta ’e ’ua ha’apāpūhia mai nā roto i te pure ’e ’ua pe’e au i te reira, ’ua ’ite mai au ē ’ua nu’u vau i te vāhi ruru » (« Finding Safety in Counsel », Ensign, Mē 1997, 25).

  7. Hi’o Neil L. Andersen, « Teaching Our Children to Love the Prophets », Ensign, ’Ēperēra 1996, 47.

  8. ’Ua parau Boyd K. Packer ē :

    « ’Ua fa’aro’o vau i te peresideni Harold B. Lee ha’amatara’a e rave rahi parau heheura’a ma te parau mai teie te huru : ‘I teie ’ā’ahiata, tē feruri māite ra vau nō ni’a i teie tumu parau…’ ’Ua fa’ariro ’oia i te reira ’ei peu tāmau i te ’ohipara’a i te mau hora po’ipo’i roa, te mau hora ara rahi nō te mau fifi e tītau i te heheura’a.

    « E ’ohipa tā te Fatu i ’ite i te fa’auera’a ’oia i roto i te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau : ‘’A ha’apae i te ta’oto maoro a’e i tei au i te tino ; ’a haere vave atu i ni’a i tō ro’i, ’ia ’ore ’outou ’ia rohirohi ; ’a ti’a vave mai i ni’a i te po’ipo’i ra, ’ia fa’aitoitohia tō ’outou mau tino ’e tō ’outou mau ferurira’a ho’i’. (PH&PF 88:124.) …

    « ’Ua ha’api’i au i te mana o te parau ē, ‘’Oi’oi i ni’a i te ro’i, ’oi’oi e ti’a’. ’Ia teimaha vau, e’ita ’outou e ’ite iā’u i te tu’ira’a pō tē ’ama ra te mōrī. E mea au a’e nā’u ’ia haere ’oi’oi e ta’oto ’e ’ia ara i te ’ā’ahiata roa, i te taime e fātata maita’i iāna ’o tē arata’i nei i teie ’ohipa » (Teach Ye Diligently [2005], 244–45).

  9. Neil L. Andersen, « You Know Enough », Liahona, Nov. 2008, 13.

  10. Thomas S. Monson, « Tae atu i te taime e fārerei faʼahou ai tātou », Liahona, Mē 2014, 115.

  11. Thomas S. Monson, « ’Ei te Atua tātou i teienei », Liahona, Nov. 2012, 110.

  12. Ioane 10:4.

  13. Henry B. Eyring, «’Eiaha e mata’u e rave i te ’ohipa maita’i », Liahona, Nov. 2017, 103.

  14. Dieter F. Uchtdorf, « Hō’ē tītaura’a nō te fare », Liahona, Nov. 2017, 22, 24.

  15. Russell M. Nelson, « Te Buka a Moromona : E aha te huru tō ’outou orara’a ’āhani ’aita te reira ? » Liahona,Nov. 2017, 63.

  16. Dallin H. Oaks, « Te Fa’anahora’a ’e te Poro’i », Liahona, Nov. 2017, 30.

  17. M. Russell Ballard, « Tē tāmau noa ra te tere fifi ! » Liahona,Nov. 2017, 106.

  18. Spencer J. Condie, Russell M. Nelson: Father, Surgeon, Apostle (2003), 215.

  19. Spencer J. Condie, Russell M. Nelson, 215.

  20. Russell M. Nelson, « Te Buka a Moromona : E aha te huru tō ’outou orara’a ’āhani ’aita te reira ? »

  21. Henry B. Eyring, « ’Eiaha e mata’u e rave i te ’ohipa maita’i », 100.

  22. ’Ua parau Gordon B. Hinckley ē :

    « E tae mai te hi’opo’ara’a i roto i te fa’a’ohipara’a i te mau ha’api’ira’a i hōro’ahia mai. Mai te peu ē, mai teienei atu, e mea marū ri’i a’e tātou, mai te peu e ta’ata tupu maita’i ri’i tātou, mai te peu ’ua fātata a’e tātou i te Fa’aora, ma te fa’aotira’a ’āueue a’e e pe’e i tāna mau ha’api’ira’a ’e tōna hi’ora’a, ’ei reira teie ’āmuira’a e manuia roa ai.Mai te peu rā, ’aita e ha’amaita’ira’a i roto i tō tātou orara’a, ’ei reira te feiā i paraparau e manuia ’ore rahi roa ai.

    « E’ita paha te reira mau tauira’a e nehenehe e fāito i roto i te hō’ē mahan ’aore rā te hō’ē hepetoma ’aore rā te hō’ē ’āva’e. E mea ’oi’oi ’ia rave i te mau fa’aotira’a, e mea ’oi’oi ’ia ha’amo’e. ’Āre’a mai te peu i roto i te hō’ē matahiti, ’ua maita’i ri’i mai tātou i te nā mua atu, e’ita ïa te mau tauto’ora’a i teie nā mahana e māu’a » (« An Humble and a Contrite Heart », Ensign,Nov. 2000, 88).

  23. Thomas S. Monson, « A Word at Closing », Liahona, Mē 2010, 113.