2010–2019
E toru tuahine
’Ātopa 2017


E toru tuahine

Tei ia tātou te hōpoi’a nō tō tātou iho ti’ara’a pipi---e ’ere nō te huru o vetahi ē i ni’a iho ia tātou---e mea iti roa te reira.

E te mau tuahine here, e te mau hoa here, e mea faufa’a ’e te nehenehe ’ia ha’amata i te ’āmuira’a rahi nā roto i te hō’ē tuha’a purera’a nā te mau tuahine nā te ao ato’a nei. ’A feruri na : E mau tuahine nō te mau huru matahiti ato’a, te mau fāito ato’a, te mau huru nuna’a ato’a, te mau huru reo ato’a, tāhō’ēhia i roto i te fa’aro’o ’e te here i te Fatu ia Iesu Mesia.

’A fārerei ai mātou i tō tātou peropheta here ’aita i maoro a’e nei, te peresideni Thomas S. Monson, ’ua fa’a’ite mai ’oia ia mātou i tōna here rahi i te Fatu. ’E ’ua ’ite au ē, e māuruuru rahi tō te peresideni Monson i tō ’outou here, tā ’outou mau pure, ’e tō ’outou itoito i te Fatu.

E rā ē te tau i teienei, i roto i te hō’ē fenua ātea, tē ora ra hō’ē ’utuāfare e toru tuahine.

’Ua oto te tuahine mātāmua. Te mau mea ato’a i ni’a iāna mai tōna ihu e tae atu i tōna ta’a, e mai tōna iri e tae atu i tōna manimani avae, e ’ere ïa i te mea ’āfaro roa i tāna hi’ora’a. ’Ia paraparau ana’e ’oia, e mea huru ’ē ri’i te mau ta’o ’ia matara ana’e mai, ’e e ’ata te ta’ata. ’Ia fa’a’ino ana’e te ta’ata iāna ’e ’aore ra ’ia « mo’e » ana’e ia rātou i te ani manihini iāna i roto i te hō’ē mea, e ’ute’ute ’oia, e haere ’ē atu, ’e e ’imi ’oia i te hō’ē vāhi ’ōmo’e i reira ’oia e māpu ai i te aho ma te ’oto, ’e ma te uiui ē, nō te aha te orara’a i riro ai ’ei mea mo’emo’e ’e te ’oa’oa ’ore.

’Ua ino’ino te tuahine piti. ’Ua mana’o ’oia ē, e mea māramarama roa ’oia, terā rā, tē vai ra i te mau taime ato’a te tahi ta’ata numera teitei a’e i roto i te mau hi’opo’ara’a i te fare ha’api’ira’a. ’Ua mana’o ’oia ē, e ta’ata ’ārearea ’oia, e ta’ata ’āfaro, e ta’ata pe’e i te huru o te tau, ’e e ta’ata fa’ahiahia. Terā rā, i te mau taime ato’a, e au ē, tē vai ra hō’ē ta’ata ’ārearea a’e, ’āfaro a’e, te ta’ata pe’e a’e i te huru o te tau, ’e ’aore ra, e ta’ata fa’ahiahia a’e.

’Aita roa atu ’oia i riro ’ei mātāmua i roto i te mau mea ato’a, ’e ’aita tāna e nehenehe fa’a’oroma’i i te reira. ’Aita i fa’ata’ahia e mai te reira te huru o te orara’a !

I te tahi mau taime e tūpa’i ’oia ia vetahi ’ē, ’e e au ē, i te mau taime ato’a, mā’a mea iti na’ina’i roa ’ua ’ino’ino ’oia.

E nō reira, ’āita ’oia e riro fa’ahou ’ei ta’ata auhia ’e ’aore ra ’ei ta’ata tu’iro’o. I te tahi taime, e ha’apa’ari ’oia i tōna niho, e ha’apa’ari i te ’apu rima, ’e ’a feruri ai ē, « E mea ti’a ’ore mau te orara’a ! »

Teienei tē vai ra te toru o te tuahine. E mea ta’a ’ē ’oia i tōna nā tuahine ’oto ’e te ’ino’ino, e mea—maita’i ’oia, e mea oa’oa ’E ’ere nō te mea ē, e mea māramarama a’e ’e ’aore ra e mea hāviti a’e ’e ’aore ra e mea ’aravihi a’e ’oia i tōna nā tuahine. E ’ere roa, i te tahi taime, e ’ape ato’a ’aore rā e tāu’a ’ore te ta’ata iāna. I te tahi taime e fa’ao’ō’o ato’a rātou i tōna ’ahu ’e ’aore ra i te mau mea tāna e parau. I te tahi taime ’ua parau rātou i te mau parau au ’ore nō ni’a iāna. ’Aita rā ’oia i vaiiho i te hō’ē o te reira mau mea ’ia ha’ape’ape’a rahi iāna.

E mea au roa nā teie tuahine te ’ohipa hīmene. E ’ere tōna reo i te mea fa’ahiahia roa, ’e e ’ata te ta’ata nō te reira, ’aita rā te reira e tāpe’a iāna. E parau ’oia ē, « E’ita vau e vaiiho i te tahi atu mau ta’ata e i tō rātou mau mana’o ’ia tāpe’a iā’u ’ia hīmene ! »

Nō te mea rā ē, ’ua tāmau noa ’oia i te hīmene, ’ua fa’atupu te reira i te ’oto i roto i tōna tuahine mātāmua ’e i te ’ino’ino i roto i te piti o te tuahine.

’Ua ma’iri e rave rahi matahiti, ’e ’ua tae ato’a te tuahine tāta’itahi i te hōpe’a o tō rātou orara’a i ni’a i te fenua nei.

Te tuahine mātāmua, tei ’ite ē, ’aita hoa e hōpe’ara’a tō te ’ino’ino i roto i te orara’a, ’ua pohe ’oia ma te’oto.

Te piti, tei ’ite i te mau mahana ato’a i te hō’ē mea ’āpī nō te fa’atupu i te au ’ore, ’ua pohe ïa ma te ’ino’ino.

’E te toru o te tuahine, tei hīmene i tāna hīmene i te roara’a o tōna orara’a ma tōna pūai ato’a ’e ma te ’ata pāpū i roto i tōna mata, ’ua pohe ’oia ma te ’oa’oa.

’Oia mau, e ’ere te orara’a i te mea ’ōhie, ’e ’ere ato’a rā hō’ē ana’e iho huru tō te ta’ata mai teie nā tuahine i roto i teie ’ā’amu. Terā rā, noa atu te hi’ora’a ta’a ’ē mau mai teie te huru, e nehenehe ato’a te reira e ha’api’i mai ia tātou i te hō’ē mea nō ni’a ia tātou iho. Mai te mea ē, ’ua tu’ati noa ’outou mai te rahira’a o tātou, e riro ē, ’ua ’itehia ia ’outou te tahi huru tō ’outou i roto i te hō’ē, i te piti ’e ’aore ra, penei a’e, i roto i te toru ato’a ra o teie nāu tuahine. E hi’o nā tātou i te reira huru tāta’itahi.

Te ta’ata i ’atihia

’Ua hi’o te tuahine mātāmua iāna iho mai te hō’ē ta’ata i ’atihia—mai te hō’ē ta’ata tei ravehia.1 Mai te huru ē, ’ua tupu tāmau noa te tahi mea i muri i te tahi i ni’a iho iāna tei fa’a’ino roa iāna. Nā roto i teie huru hi’ora’a i te orara’a, ’ua hōro’a ïa ’oia ia vetahi ’ē i te mana nō te fa’atere i te mea tāna e putapū ’e tōna huru. Mai te mea ē, e nā reira tātou, tē ’umehia ra ïa tātou nā te mau huru mata’i mana’o ato’a—’e i teie tau o te mau rāve’a ha’apararera’a parau nā te mau vāhi ato’a, e farara te reira huru mata’i mai te pu’ahiohio ra te pūai.

E te mau tuahine here ē, nō te aha ’outou e hōro’a ai i tō ’outou ’oa’oa i te hō’ē ta’ata ra, ’e ’aore ra i te hō’ē pupu ta’ata ra, e ’ere i te mea tau’a roa ia ’outou, ’e ’aore ra i tō ’outou ’oa’oa ?

Mai te mea ē, tē ha’ape’ape’a ra ’outou i te mea tā te tahi atu mau ta’ata e parau ra nō ni’a ia ’outou, tē hōro’a atu nei au i teie rā’au : ’A ha’amana’o ē, nō roto ’outou i te ’utuāfare ari’i o te bāsileia o te Atua, e mau tamāhine nā te mau Metua i te Ao ra, tē fa’atere ari’i nei ’ati a’e te ra’i nui ātea.

Tei roto ia ’outou te ADN [atēnū] vārua o te Atua. ’Ua fāri’i ’outou i te mau hōro’a ta’a ’ē i te taime ’a poietehia ai ’outou i te pae vārua, ’e tei fa’ahotuhia i roto i te pu’e tau roa o tō ’outou orara’a hou te tāhuti nei. E tamari’i ’outou nā tō tātou Metua aroha ’e te mure ’ore i te ra’i ra, te Fatu o Iehova Sābāota, ’oia tei rahu i te ra’i nui ātea, tei ha’apūrara i te mau feti’a ’ohu nā te reva rahi, e tei tu’u i te mau paraneta i ni’a i tō rātou mau ’ohura’a i fa’ata’ahia ra.

Tei roto ’outou i tōna rima.

E mau rima maita’i rahi.

E mau rima here.

E mau rima aupuru.

’E ’aore roa hō’ē mea tā te hō’ē ta’ata e parau nō ni’a ia ’outou e nehenehe e tāui i te reira. ’Aore e aura’a tō tā rātou mau parau ’ia fa’aauhia i tā te Atua i parau nō ni’a ia ’outou.

E mau tamari’i tao’a rahi ’outou nāna.

Tē here nei ’oia ia ’outou.

Noa atu e hi’a ’outou, noa atu e huri tua ’outou iāna, e here te Atua ia ’outou. Mai te mea ē, tē mana’o ra ’outou ē, ’ua mo’e ’outou, ’ua fa’aru’ehia ’e ’aore ra ’ua ha’amo’ehia ’outou—’eiaha e mata’u. E ’imi te tīa’i māmoe maita’i ia ’outou. E tu’u ’oia ia ’outou i ni’a i tōna nā tapono. E amo ’oia ia ’outou i te fare.2

E au mau tuahine here ē, ’a vaiiho nā i teie mau parau mau hanahana ’ia ō hōhonu i roto i tō ’outou ’ā’au. ’Ei reira ’outou e ’ite ai ē, e rave rahi tumu ’eiaha e ’oto, nō te mea, e haere’a mure ’ore tō ’outou.

’Ua hōro’a te Fa’aora here o te ao nei i tōna ora ’ia ti’a ia ’outou ’ia mā’iti nō te fa’ariro i te reira haere’a ’ei ’ohipa mau. ’Ua rave ’outou i tōna i’oa i ni’a iho ia ’outou ; e mau pipi ’outou nāna. E aua’e ’oia, ’ua nehenehe ia ’outou ’ia ’ahu ia ’outou iho i te ’ahu o te hanahana mure ’ore.

Te ta’ata riri

Te piti o te tuahine, ’ua riri ’oia i tō te ao. Mai tōna tuahine ’oto, ’ua feruri ’oia ē, te mau fifi ato’a i roto i tōna orara’a, nō roto mai ïa i te tahi atu ta’ata. ’Ua fa’ahapa ’oia i tōna ’utuāfare, tōna mau hoa, tōna ra’atira ’ohipa ’e te mau hoa rave ’ohipa, te muto’i, te mau ta’ata i te tahi a’e pae o tōna fa’aeara’a, te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, te mau peu o te reira tau, te pūai o te mau pāhi paora’i [fusées] mahana, ’e te fāna’o ’ore. ’E ’ua hope rātou pā’āto’a i te fa’a’inohia e āna.

’Aita ’oia i feruri ē e ta’ata ’ino ’oia. ’Ua feruri rā ’oia ē, tē pāruru ra ’oia iāna iho. ’Ua ti’aturi ’oia ē, te mana’o tumu i roto i te mau ta’ata ato’a o te mana’o pipiri ïa, te mana’o ’ino ’e te riri. Are’a ’oia ra, e mau mana’o maita’i ana’e ïa tōna—te ’āfaro, te parau ti’a, ’e te here.

Terā rā ho’i, te reni ferurira’a o te tuahine ’ino’ino, hō’ē ana’e ïa huru. ’Ua pāpa’ihia teie i roto i te hō’ē tuatāpapara’a ’aita i māoro a’e nei, tei tuatāpapa i te ’ume’umera’a i rotopū i te mau pupu ’enemi. I roto i te tuatāpapara’a, ’ua uiui te feiā mā’imi i te mau ta’ata Paratetina ’e te mau ta’ata ’Īserā’ela i te pae hiti’a o te rā, ’e i te mau repupirita [Républicains] ’e te mau hau manahune [Democrates] i te fenua Marite. ’Ua ’itehia ia rātou ē, « ’ua feruri nā pae tāta’itahi ē, te mana’o tumu i roto i tā rātou pupu o te here ia hau atu i te riri, terā rā, ’ia ui-ana’e-hia rātou ē, nō te aha tō rātou pupu ’enemi i fa’atupu ai i te pe’ape’a, e parau rātou i te riri ’ei mana’o tumu nō te tahi atu pupu ’enemi. »3

E nehenehe e parau ē, tē feruri nei te pupu tāta’itahi ē, e mau « ta’ata maita’i rātou » iho—te maita’i, te marū ’e te parau ti’a. Are’a ra tō rātou mau ’enemi, tē parau nei ïa rātou ē, e « mau ta’ata ’ī’ino »—te pōiri, te parau ti’a ’ore ’e te ’ino.

I te matahiti ’a fānauhia ai au, tei roto te ao nei i te hō’ē tama’i ri’ari’a tei hōpoi mai i te ’oto rahi ’e te māuiui fāito ’ore. ’Ua fa’atupuhia teie tama’i nā tō’u iho nuna’a—nā te hō’ē pupu ta’ata tei fa’ariro i te tahi atu mau pupu ta’ata ’ei feiā ’ī’ino, ’e ’ua fa’atupu i te riri i ni’a ia rātou.

’Ua ha’amāmū rātou i te feiā ’aita rātou i au. ’Ua fa’aha’amā ’e ’ua fa’atiabolo rātou i te reira mau ta’ata. ’Ua fa’ariro rātou i te reira mau ta’ata ’ei mau ta’ata raro—raro atu i te ta’ata iho. ’Ia oti ana’e ’outou i te ha’afaufa’a ’ore i te hō’ē pupu ta’ata, e ti’a ia ’outou ’ia fa’atano i tā ’outou mau parau ’e te mau ’ohipa ’ino i ni’a ia rātou.

E rurutaina vau ’ia feruri ana’e i te ’ohipa i tupu i roto i te fenua Helemani i te tenetere 20.

’Ia ’aro ’e ’aore ra ’ia pāto’i mai te hō’ē ta’ata ia tātou, e riro tātou i te parau ē, tē vai ra paha te hō’ē fifi i roto ia rātou. E mai reira atu, e mea ’ōhie roa ’ia tu’u i te tumu ’ino roa i ni’a i tā rātou mau parau ’e te mau ’ohipa.

’Oia mau, tītauhia ia tātou i te mau taime ato’a ’ia pāruru i te ’ohipa ti’a, ’e tē vai ra te taime e tītauhia ia tātou’ ia fa’ateitei i tō tātou reo nō te reira ’ohipa. Terā rā, mai te mea ē, e nā reira tātou ma te riri ’e ’aore ra te fa’a’ino i roto i tō tātou ’ā’au—mai te mea ē, e fa’a’ino tātou ia vetahi ’ē, nō te ha’amāuiui, nō te fa’aha’amā, ’e ’aore ra nō te ha’amāmū ia rātou—e riro tātou i te ’ore e rave i te reira ma te parau ti’a.

E aha tā te Fa’aora i ha’api’i ?

« Tē parau atu nei rā vau ia ʼoutou, e aroha atu i tō ʼoutou mau ’enemi ; e faʼaora atu i tei tuhi mai ia ʼoutou ; e hāmani maitaʼi atu i te feiā i riri mai ia ʼoutou ; e pure hoʼi nō te feiā i parau ’ino mai ʼe tei hāmani ʼino mai ia ʼoutou;

« ’Ia riro ʼoutou ʼei tamariʼi nā tō ʼoutou Metua i te ao ra ».4

Teie te fa’anahora’a a te Fa’aora. ’O te ta’ahira’a mātāmua ïa nō te tūparari i te mau pāruru e fa’atupu i te riri rahi, te tāiroiro, te ’āmahamaha ’e te ’ino ’ū’ana i roto i te ao nei.

E parau paha ’outou ē, « e here au i tō’u mau ’enemi—mai te mea noa ē, e hina’aro ato’a rātou ’ia nā reira ato’a ».

E ’ere te reira i te mea fifi roa, e ’ere ānei ? Tei ia tātou te hōpoi’a nō tō tātou iho ti’ara’a pipi, e ’ere nō te huru o vetahi ’ē i ni’a iho ia tātou, e mea iti roa te reira. Tē ti’aturi pāpū nei tātou ē, e hāro’aro’a mai rātou, ’e e fa’a’ite ato’a mai rātou i te ’ā’au aroha, terā rā, ’aita tō tātou here ia rātou i fa’aauhia i ni’a i tōrātou mau mana’o nō ni’a iatātou.

Penei a’e e riro tā tātou tauto’ora’a nō te here i tō tātou mau ’enemi i te tāmarū i tō rātou ’ā’au ’e i te ha’aputapū ia rātou ’ia rave i te maita’i. Penei a’e e’ita paha. E’ita rā te reira e tāui i tā tātou fafaura’a ’ia pe’e ia Iesu Mesia.

Nō reira, ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia, e here tātou i tō tātou mau ’enemi.

E ’imi tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te riri ’e i te tāiroiro.

E fa’a’ī tātou i tō tātou ’ā’au i te here i te mau tamari’i pā’āto’a a te Atua.

E fa’atoro tātou i te rima nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē, ’e nō te utuutu ia rātou—tae roa atu ia rātou o te « parau ’ino mai ’e tei hāmani ’ino mai ia [tātou] ».5

Te pipi mau

’O te toru o te tuahine tei riro ’ei pipi mau nā Iesu Mesia. ’Ua rave ’oia i te hō’ē ’ohipa o te nehenehe e riro ’ei ’ohipa fifi roa ’ia rave : ’Ua ti’aturi ’oia i te Atua, noa atu i mua i te fa’ainainara’a. ’Ua mau māite ’oia i tōna fa’aro’o ’e tōna ti’aturi, noa atu te fa’a’inora’a ’e te vahavaha ’ati a’e iāna. ’Ua ora ’oia ma te pōpou, ’eiaha nō te mea ē, e orara’a maita’i tōna, nō te mea rā ē, e vahine pōpou ’oia

’Aore hō’ē o tātou e pāto’i i te terera’a o te orara’a. Nā roto i te mau pūai e rave rahi e tāmata nei e ’ume ia tātou, nāhea tātou i te tāpe’a i tā tātou hi’ora’a ātea ’ia rōtahi i ni’a i te ’oa’oa hanahana i fafauhia i te feiā ha’apa’o maita’i ?

Tē ti’aturi nei au ē, e nehenehe te pāhonora’a e ’itehia i roto i te hō’ē moemoeā a te hō’ē peropheta, e rave rahi tauatini matahiti i teie nei. ’O Lehi te i’oa o te reira peropheta, e ’ua pāpa’ihia tāna moemoeā i roto i te Buka a Moromona tao’a rahi ’e te māere.

I roto i tāna moemoeā, ’ua ’ite ’o Lehi i te hō’ē ’āua rahi ’e te ’ā’ano, ’e i roto i te reira ’āua, tē vai ra hō’ē tumu rā’au nehenehe e’ita e noa’a ’ia fa’ata’a. ’Ua ’ite ato’a ’oia e rave rahi pupu ta’ata te haere ti’a ra i te tumu rā’au ra. ’Ua hina’aro rātou e tāmata i tōna hotu hanahana. ’Ua feruri rātou ’e ’ua ti’aturi ē, e hōro’a mai te reira ia rātou i te ’oa’oa rahi ’e te hau tāmau māite.

Tē vai ra hō’ē ’ē’a piriha’o e tāe atu i te rā’au ra, ’e nā pīha’i iho i te reira ’ē’a hō’ē mea auri o te tauturu ia rātou ’ia vai noa i ni’a i te ’ē’a. Tē vai ato’a ra rā hō’ē māhu pōiri tei ha’apōiri i tō rātou ’itera’a i te ’ē’a ’e i te tumu rā’au. E penei a’e te mea fifi roa atu, o te ’ata pūai ïa ’e te ha’ama’aura’a mai roto mai i te hō’ē fare rahi ’e te ’ā’ano tāpiri noa mai. Te vāhi māere, te tahi mau ta’ata tei tae roa i te tumu rā’au ra ’e ’ua tāmata i te hotu nehenehe, ’ua ha’amata rātou i te ha’amā i te tāhitohitora’a ’e ’ua haere ’ē.6

Penei a’e ’ua ha’amata rātou i te fē’a’a ē, e mea nehenehe mau te rā’au mai tā rātou i feruri i te hō’ē taime ra. Penei a’e ’ua ha’amata rātou i te uiui i te ti’ara’a mau o te mau mea tā rātou i ’ite.

Penei a’e ’ua feruri rātou ē, mai te mea ē, e fāriu ē rātou i te tumu rā’au, e ’ōhie a’e paha ïa te orara’a. Penei a’e e’ita paha ia rātou e fa’ainaina-fa’ahou-hia ’e ’aore ra e fa’a’o’ō’o-fa’ahou-hia.

’E te tahi ato’a mea, te feiā e fa’a’o’ō’o mai nei ia rātou, e au ïa ē, e mau ta’ata ’oa’oa ’e te ’ārearea maita’i ra. Nō reira, penei a’e mai te mea ē, e fa’aru’e rātou i te tumu rā’au, e fāri’i-pōpou-hia paha ïa rātou i roto i te ’āmuira’a o te fare rahi ’e te ’ā’ano, ’e e ha’apōpouhia paha ïa rātou nō tā rātou fa’aotira’a, tō rātou māramarama ’e te ’aravihi.

Fa’aea noa i ni‘a i te ’ē‘a

E te mau tuahine here ē, e te mau hoa here ē, mai te mea ē, e feruri ’outou ē, e mea fifi ’ia mau pāpū i te mea auri ’e ’ia haere pāpū i te fa’aorara’a ra ; mai te mea ē, te fa’a’aueue ra te hō’atara’a ’e te ha’ama’aura’a a vetahi ’ē ia ’outou nō tō rātou huru ti’aturi pāpū ; mai te mea ē te tapitapi ra tō ’outou mana’o i te mau uira’a pāhono-’ore-hia ’e ’aore ra, te mau ha’api’ira’a tumu ’aore ā ’outou i māramarama atura ; mai te mea ē, te ’oto ra ’outou nō te mau ’ino’ino, tē fa’aitoito atu nei au ia ’outou ’ia ha’amana’o i te ’ōrama a Lehi.

Fa’aea noa i ni’a i te ’ē’a !

’Eiaha e fa’aru’e i te mea auri—te parau a te Atua !

’E ’ia tāmata te hō’ē ta’ata i te fa’aha’amā ia ’outou nō te ravera’a i te here o te Atua, ’eiaha e tau’a atu ia rātou.

’Eiaha ’ia mo’ehia ia ’outou ē, e tamari’i ’outou nā te Atua ; e mau ha’amaita’ira’a tao’a rahi tei fa’ata’ahia ; mai te mea ē, e ti’a ia ’outou ’ia ha’api’i i te rave i Tōna hina’aro, e ora fa’ahou ’outou i pīha’i iho Iāna !7

E’ita e nehenehe e ti’aturi i te mau fafaura’a o te ’āruera’a ’e te fāri’ira’ahia nā tō te ao nei, e ’ere i te parau mau, ’e e ’ere i te mea maita’i. E mea pāpū, ’e e parau mau, ’e e oaoa, te mau fafaura’a a te Atua—i teie nei e a muri noa atu.

Tē ani manihini atu nei au ia ’outou ’ia hi’o i te ha’apa’ora’a ’e i te fa’aro’o i roto i te hō’ē hi’ora’a teitei a’e. ’Aore hō’ē mea i pūpūhia mai i roto i te fare rahi ’e te ’ā’ano e nehenehe e fa’aauhia i te hotu o te orara’a i te ’evanelia a Iesu Mesia.

’Oia mau, « o te mau mea ’aore i hi‘ohia e te mata ra, ’aore i fa’aro’ohia e te tari‘a ra, ’aore ho’i i ō i roto i te ’ā’au o te ta’ata ra,’o tā te Atua ïa i vaiiho nō te feiā i hina’aro iāna ra ».8

’Ua ha’api’i mai au nō’u iho ē, te haere’a o te ti’ara’a pipi i roto i te ’evanelia a Iesu Mesia o te ’ē’a ïa e tae atu ai i te pōpou ra. ’O te ’ē’a ïa e tae atu ai i te pārurura’a ’e te hau. ’O te ’ē’a ïa e tae atu ai i te parau mau.

Tē fa’a’ite pāpū atu nei au ē, nā roto i te hōro’a ’e te mana o te Vārua Maita’i, e nehenehe ’outou e ha’api’i mai i te reira nō ’outou iho.

Ta’a ’ē atu rā i te reira, mai te mea ē, e fifi tō ’outou haere’a, tē ti’aturi nei au ē, e ’iteahia ia ’outou te ha’apūra’a ’e te pūai i roto i tā tātou mau pupu tauturu nehenehe a te ’Ēkālesia : te Paraimere, te Feiā ’Apī Tamāhine ’e te Sōtaiete Tauturu. E au rātou mai te mau vāhi tāpe’ara’a, i reira e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’a’āpī i tō ’outou ti’aturi ’e te fa’aro’o nō te tere i muri iho. E mau fare pāpū te reira, i reira ’outou e fāri’i ai i te mana’o ē, e melo ato’a ’outou, ’e ’ia fāri’i i te fa’aitoitora’a mai roto mai i tō ’outou mau tuahine ’e te mau hoa pipi.

Nā te mau mea tā ’outou e ’apo mai i roto i te Paraimere e fa’aineine ia ’outou nō te mau parau mau hau atu tā ’outou e ’apo mai ’ei feiā ’āpī tamāhine. Te ’ē’a o te ti’ara’a pipi tā ’outou e haere i roto i tā ’outou mau piha feiā ’āpī tamāhine, e arata’i atu te reira ia ’outou i te auhoara’a ’e te autuahinera’a o te Sōtaiete Tauturu. I roto i te ta’ahira’a tāta’itahi i ni’a i te ’ē’a, e fāri’i ’outou i te tahi atu mau rāve’a nō te fa’a’ite i tō ’outou here nō vetahi ē, nā roto i te ’ohipa o te fa’aro’o, te here, te aroha, te vi’ivi’i ore, ’e te tāvinira’a.

’Ia ma’iti ’outou i teie ’ē’a o te aupipira’a, e arata’i atu te reira ia ’outou i te oaoa ’e te fa’aotira’a parau-ore-hia o tō ’outou natura hanahana.

E’ita e riro ’ei ’ohipa ’ōhie. E tītau te reira i te maita’i roa e vai ra i roro ia ’outou—tō ’outou māramarama hope, te fa’aro’o, te parau ti’a, te pūai, te hina’aro pāpū e te here. ’Ia tae rā i te hō’ē mahana e hi’o ’outou i muri i te mau ’ohipa i ravehia e ’outou, ē, auē ïa tō ’outou māuruuru i te mea ē, ’ua vai pa’ari noa ’outou, e ’ua ti’aturi ’outou, ’e ’aita ’outou i fa’aru’e i te ’ē’a,

Haere ti’a i mua

Tē vai ra paha e rave rahi mau mea nō te orara’a e’ita e roa’a ia ’outou ’ia arai. Terā rā, i te pae hōpe’a, e mana tō ’outou nō te mā’iti i tō ’outou haere’a ’e te mau ’itera’a e rave rahi i ni’a i tō ’outou ’ē’a. E ’ere nō tō ’outou noa mau ’aravihi, nō tā ’outou ato’a rā mau mā’itira’a e fa’atupu i te ta’a-’ē-ra’a i roto i te orara’a.9

E’ita tā ’outou e nehenehe e vaiiho i te huru o te orara’a ’ia fa’atupu i te ’oto i roto ia ’outou.

E’ita tā ’outou e nehenehe e vaiiho i te reira ’ia fa’atupu i te ’ino’ino i roto ia ’outou.

E nehenehe ’outou e ’oa’oa i te mea ē, e tamāhine ’outou nā te Atua. E ’iteahia ia ’outou te pōpou ’e te ’oa’oa i roto i te aroha o te Atua ’e i roto i te here o Iesu Mesia.

E nehenehe ’outou e ’oa’oa.

Te fa’aitoito atu nei au ia ’outou ’ia fa’a’ī i tō ’outou ’ā’au i te māuruuru nō te maita’i rahi fāito ’ore o te Atua. E au mau tuahine here ē, e nehenehe tā ’outou e rave i teie ! Tē pure nei au ma tō’u vārua here ato’a ’ia rave ’outou i te mā’itira’a ’ia haere ti’a i mua i te tumu rā’au’o te ora ra. Tē pure nei au ’ia mā’iti ’outou ’ia fa’ateitei i tō ’outou reo ’e ’ia fa’ariro i tō ’outou orara’a ’ei hīmene ’āruera’a hanahana, ma te ’oa’oa i roto i te mea tā te here o te Atua, te mau mea ūmerehia tā tāna ’Ēkālesia, ’e te ’evanelia a Iesu Mesia e nehenehe e hōpoi mai i tō te ao nei.

E riro te hīmene a te ti’ara’a pipi mau i te ta’i hape ri’i ’e ’aore ra i te ta’i pūai roa nō vetahi. Mai te reira noa te huru, mai te ’ōmuara’a mai o te tau.

Terā rā, nō tō tātou Metua i te Ao ra, ’e nō te feiā tei here ’e tei fa’atura iāna, o te hīmene hau roa a’e ïa i te faufa’a rahi ’e te nehenehe—te hīmene nehenehe ’e te ha’amo’a’o te aroha fa’aora ’e te tāvini i te Atua ’e i te ta’ata tupu.10

Tē vaiiho atu nei au ia ’outou nā i tā’u ha’amaita’ira’a ’ei ’Āpōsetolo nā te Fatu, e ’itehia ia ’outou te pūai ’e te itoito nō te hotu ma te ’oa’oa ’ei tamāhine nā te Atua, ’a haere ai ’outou ma te ’oa’oa i ni’a i te ’ē’a’o te ti’ara’a pipi i te mau mahana ato’a. Nā roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o2 Nephi 2:14, 26

  2. Hi’oLuka 15:4-6

  3. Boston College, « Study Finds Intractable Conflicts Stem from Misunderstanding of Motivation, »ScienceDaily, 4 nō novema 2014, sciencedaily.com.

  4. Mataio 5:44-45

  5. Mataio 5:44

  6. A hi‘o1 Nephi 8

  7. Hi’o « E tamari’i au na te Atua ra »,Te Mau Hīmene, 185.

  8. 1 Korinetia 2:9

  9. Hi’o « The Most Inspirational Book Quotes of All Time, » pegasuspublishers.com/blog.

  10. Hi’oAlama 5:26.