2010–2019
E faufa’a fāito ’ore
’Ātopa 2017


E faufa’a fāito ’ore

Pinepine tātou i te ha’avinivini i te mau muhumuhu au a te Vārua Maita’i ’ei fa’a’itera’a i te parau mau nō tō tātou faufa’a pae vārua.

I te haerera’a vau i te fenua Sierra Leone i Afirika ’Apato’a, ’ua ’āmui au i te hō’ē ’āpo’ora’a fa’aterehia e te hō’ē ti’a fa’atere Paraimere titi. Nō te here ’e te au ’e te pāpū o te fa’aterera’a a Mariama, ’ua tae ’ōhie mai te mana’o ē, e mea maoro ’oia i te melora’ahia. Teie noa rā, e mea ’āpī roa Mariama i te fa’afāriura’ahia.

Hōho’a
Mariama ’e tāna tamāhine

Nā tōna teina tuahine tei tomo mai i roto i te ’Ēkālesia i ani ia Mariama e haere mai i te purera’a ’e ’ōna. ’Ua putapū roa Mariama i te ha’api’ira’a. Tei ni’a te ha’api’ira’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore. ’Ua ani atura ’oia i te mau misiōnare ’ia ha’api’i rahi atu ā iāna ’e ’aita i maoro roa ’ua noa’a tōna ’itera’a pāpū nō te peropheta Iosepha Semita. ’Ua bāpetizohia ’oia i te matahiti 2014 ra, ’e ’ua bāpetizohia tāna tamāhine i te ’āva’e i ma’iri a’enei. ’Ia mana’o pa’i ’outou ē, e piti ha’api’ira’a tei fa’afāriu ia Mariama, ’oia ho’i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ’e te peropheta Iosepha Semita, e piti ha’api’ira’a tā te ao nei e hi’o ’ei mea faufa’a ’ore ’e te marau ’e te au ’ore.Tē fa’a’ite nei rā Mariama ē, ’ua riro ’oia mai te pūrēhua e ’imi ra i te mōrī. ’Ua parau ’oia : « I tō’u ’itera’a i te ’evanelia, ’ua ’ite au ’o vai mau vau ». ’Ua ’itehia mai iāna tōna faufa’a nā roto i nā parau tumu hanahana. ’Ua heheuhia mai iāna tōna faufa’a ’ei tamāhine nā te Atua nā roto i te Vārua Maita’i.

I teienei, e hi’o tātou i nā tuahine Singh nō Inidia. ’Ua fa’a’ite mai ’o Renu, i te pae ’atau roa, te matahiapo o nā tuahine e pae tei tomo i roto i te ’Ēkālesia, i teie mau mana’o :

Hōho’a
Mau tuahine Singh

« Hou vau ’a tuatāpapa ai nō ni’a i te ’Ēkālesia, ’aita vau i feruri nā ē e mea ta’a ’ē mau vau. E ta’ata noa vau i roto i te naho’a, ’e ’aita ato’a te sōtaiete ’e te ta’ere i ha’api’i mai iā’u ē, e faufa’a tō’u ’ei ta’ata. I te ha’api’ira’a vau nō ni’a i te ’evanelia ’e tō’u ’apora’a ē, e tamāhine au nā tō tātou Metua i te Ao ra, ’ua taui te reira iā’u. I reira iho ’ua mana’o a’era vau e ta’ata ta’a ’ē mau vau—nā te Atua mau i hāmani iā’u ’e i tō’u vārua ’e tō’u ora, ma te faufa’a ’e te ’ōpuara’a.

« Hou te taera’a mai te ’evanelia i roto i tō’u orara’a, ’ua ’imi noa vau i te fa’a’ite i te mau ta’ata, e mea ta’a ’ē au. I tō’u rā ha’api’ira’a mai i te parau mau, ē e tamāhine au nā te Atua, ’aita vau i na reira fa’ahou. I ’ite au ē, e mea ta’a ’ē au… ’Eiaha roa atu e mana’o ē, ’aita tō ’outou e faufa’a ».

’Ua tano roa te parau a te peresideni Thomas S. Monson i te fa’ahitira’a ’oia i teie mau parau ē : « Te faufa’a o te hō’ē vārua, ’o te hīro’a ïa ’ia riro mai ’ei Atua ».1

Hōho’a
Taiana

’Aita i maoro a’enei, ’ua ha’amaita’ihia vau i te fārereira’a i te hō’ē tamāhine tei māramarama i teie parau mau. Tōna i’oa, ’o Taiana. I te fare ma’i Primary Children tō’u fārereira’a iāna i Roto Miti nei. Tē ha’amata ra Taiana i te ha’api’ira’a tuarua i te ’itera’ahia tōna ma’i mariri ’aita’ata. E 18 ’āva’e tōna ’aro-itoito-ra’a e ’ua fa’aru’e mai tau hepetoma noa i teienei. ’Ua ’ī Taiana i te māramarama ’e te here. ’Ua mātauhia ’oia nō tōna mata ’ata’ata ’e tāna peu fa’a’itera’a nūmera hō’ē « e tōna piti rima ». ’Ia ani te ta’ata, « nō te aha i ni’a ia ’oe, e Taiana iti ē ? », e pāhono ’oia, « E aha e ’ore ai ? ». ’Ua ’imi noa Taiana ’ia riro mai tōna Fa’aora, tāna i here roa ’ino. ’A fārerei noa ai māua, ’ua ha’api’i mau vau ē, ’ua māramarama maita’i Taiana i tōna faufa’a hanahana. Te ’itera’a ē, e tamāhine ’oia nā te Atua i noa’a ai iāna te hau ’e te itoito nō te fa’aruru i tāna tāmatara’a teimaha mai te au i tāna i rave.

Tē ha’api’i mai nei Mariama, Renu ’e Taiana ’ia tātou ē, e ha’apāpū mai te Vārua ia tātou tāta’itahi i tō tātou faufa’a hanahana. E ha’amaita’i te ’itera’a mau ē, e tamāhine ’outou nā te Atua, i te huru o tō ’outou orara’a ’e e arata’i ia ’outou i roto i te tāvinira’a tā ’outou e rave i te mahana ato’a. Te fa’ata’a nei te peresideni Spencer W. Kimball nō roto i teie mau parau hanahana :

« ’O te Atua tō ’outou Metua. ’Ua here ’oia ia ’outou. Tē ha’afaufa’a nei ’oia ’e tō ’outou metua vahine i te ra’i ia ’outou ma te fāito ’ore… E ti’ara’a ’ōtahi tō ’outou. E mea ta’a ’ē mau, hāmanihia i te ’ite mure ’ore ’o te hōro’a ia ’outou i te tītaura’a i te ora mure ’ore.

« ’Eiaha te mana’o uiui i roto ia ’outou nō ni’a i tō ’outou faufa’a ’ei ta’ata. Te ’ōpuara’a rahi o te ’evanelia, ’o te fa’afāna’ora’a ia ’outou tāta’itahi i te rāve’a ’ia taeahia tō ’outou fāito pūai hope roa, ’oia ho’i te haerera’a mure ’ore i mua ’e te ti’ara’a ’ia noa’a te huru Atua ».2

E fa’ata’a atu vau i te tītaura’a ’ia ta’a maita’i i nā e piti parau : te faufa’a ’e te ti’amā. E ’ere hō’ē ā parau. Te faufa’a pae vārua, ’o te ha’afaufa’ara’a ïa ia tātou iho mai tā te Metua i te Ao ra e ha’afaufa’a ia tātou, ’eiaha mai tā tō ao nei e rave ra. ’Ua fa’aoti-a’ena-hia tō tātou faufa’a hou tātou ’a haere mai ai i ni’a i te fenua nei. « E mea mure ʼore te aroha o te Atua ʼe e vai noa te reira ē a muri noa atu ».3

I te tahi pae, e noa’a te ti’amā nā roto i te ha’apa’o. ’Ia hara tātou, e fifi tō tātou ti’amā, ’aita rā tō tātou faufa’a i fifi ! Tē tāmau nei tātou i te tātarahapa ’e i te tūtava ’ia riro mai ia Iesu ’e ma tō tātou noa faufa’a. Mai tā te peresideni Brigham Young i ha’api’i : « Te vārua iti ’e te ha’eha’a roa a’e i ni’a i te fenua nei… mai te mau ao tōna faufa’a ».4 Noa atu ā te ’ohipa e tupu, e faufa’a noa tō tātou i te mata o tō tātou Metua i te Ao ra.

Noa atu teie parau mau māere, e hea i roto ia tātou e tāfifi nei, i terā taime ’e terā taime, i te ferurira’a au ’ore ’e te mana’o au ’ore ia tātou iho ?Tē na reira nei au. E mea ’ōhie ’ia topa i roto. ’O Sātane te metua nō te ha’avare ato’a, nō ni’a iho ā rā i te hi’ora’a i tō tātou nātura hanahana ’e te fā. ’Aita te mana’o fa’aiti ia tātou e tauturu mai. E fa’a’ōtohe rā te reira ia tātou. Mai tei ha’api’i-pinepine-hia ia tātou : « ’Aita e ta’ata e nehenehe e fa’atupu i te mana’o fa’aiti ia ’outou maori rā e fāri’i ’outou ».5 E nehenehe tātou e fa’aea i te fa’aau i tō tātou paruparu i ni’a i te maita’i o vetahi. « E ’eiā te fa’aaura’a i ni’a i te tahi i te ’oa’oa ».6

I te tahi pae, tē ha’apāpū mai nei te Fatu ia tātou ē, ’ia vi’ivi’i ’ore ana’e tō tātou mau mana’o, e ha’amaita’i ’oia ia tātou i te ti’aturi, ’oia ato’a te ti’aturi nō ’ite ’o vau mau tātou. ’Aita e taime faufa’a rahi nō te fa’aro’o i tāna mau parau : « ’Ia fa’a’una’una noa te tai’ata ’ore i tō ’outou mau ferurira’a i te mau taime ato’a », ’ua nā ’ō ’oia :« ’Ei reira tō ’outou [ti’aturi] e pūai roa ai i mua i te aro nō te Atua ; ’e… e riro te Vārua Maita’i ’ei ’āpiti nō ’outou ».7

Teie te tahi fa’ahou parau mau tā te Fatu i heheu i te peropheta Iosepha Semita : « ’O ’oia o te noa’a i tāna i te Atua ra, ’ia ha’amana’o ’oia ē, nā te Atua te reira ; ’e ’ia ’oa’oa ho’i ’oia i te mea ē ’ua ti’ahia mai ’oia e te Atua ’ia fāri’i ra ».8 ’Ia putapū tātou i te Vārua, mai tei tātarahia i roto i teie ’īrava, e ’ite tātou ē, te mana’o e tae mai, nō ’ō mai ïa i tō tātou Metua here i te Ao ra. E ’ite tātou iāna, ’e e ’ārue iāna nō te ha’amaita’i ia tātou. ’Ei reira e ’oa’oa ai tātou ē, ’ua ti’ahia tātou ’ia fāri’i.

E feruri na ē tē tai’o ra ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a i te hō’ē po’ipo’i ’e tē muhumuhu marū ra te Vārua ia ’outou ē, e parau mau te mea tā ’outou e tai’o ra . E ti’a ānei ia ’outou ’ia ’ite ’o te Vārua teie ’e ia ’oa’oa ē ’ua putapū ’outou i tōna here ’e ’ua ti’amā nō te fāri’i i te reira ?

E te mau metua vahine, e nehenehe ’outou e tūturi i piha’i iho i tā ’outou tama e maha matahiti ’a pure ai ’oia nō te ta’oto. E tae mai te hō’ē mana’o i roto ia ’outou ’a fa’aro’o noa ai ’outou. E mana’o māhanahana ’e te hau. E mana’o poto noa, tē ’ite nei rā ’outou ē, i terā taime, ’ua ti’amā ’outou nō te fāri’i. Varavara paha tātou, penei a’e ’aita roa paha tātou e fāri’i nei i te mau fa’a’itera’a pae vārua rahi i roto i tō tātou orara’a; pinepine rā tātou i te ha’avinivini i te mau muhumuhu au a te Vārua Maita’i ’ei fa’a’itera’a i te parau mau nō tō tātou faufa’a pae vārua.

Tē fa’ata’a nei te Fatu i te tū’atira’a i roto i tō tātou faufa’a ’e tāna tusia tāra’ehara rahi ’a nā ’ō ai ’oia ē :

« A ha’amana‘o nā ē e faufa’a rahi tō te mau vārua ta’ata i tō te Atua hi‘ora’a mai ;

« Nō te mea, inaha, ’ua fa’a’oroma’i te Fatu o tō [’outou] Fa’aora i te pohe o tōna tino ; nō reira ’ua fa’a’oroma’i ho’i ’oia i te mamae rahi o te mau ta’ata ato’a, ’ia ti’a i te mau ta’ata ato’a ’ia tātarahapa ’e ’ia haere mai iāna ra ».9

E te mau tuahine ē, nō te mea tāna i rave nō tātou, « ’ua tā’amuhia tātou iāna i te here ».10 ’Ua nā ’ō ’oia : « I tono mai ta’u Metua iā’u ’ia fa’ateiteihia vau i ni’a i te sātauro ; ’e ’ia oti tā’u fa’ateiteira’ahia i ni’a i te sātauro ra, ’ia ’ume mai au i te mau ta’ata ato’a ra iā’u ».11

’Ua fa’ata’a ato’a mai te ari’i Beniamina i teie tā’amura’a ’e tō tātou Fa’aora : « ’E inaha, e ro’ohia ’oia i te mau fa’ahema, ’e te māuiui o te tino, ’e te po’ia, ’e te po’ihā, ’e te rohirohi, e ’ore e ti’a i te ta’ata ’ia fa’a’oroma’i i te reira, maori rā e tae ’oia i te pohe ; inaha ho’i, e hou ’oia i te toto nō tōna māuiui rahi nō tā tātou mau hara ».12 Nā teie mamae ’e te mau fa’ahope’ara’a o te reira e fa’a’ī i tō tātou ’ā’au i te here ’e te māuruuru. ’Ua ha’api’i Elder Paul E. Koelliker : « Mai te mea ē, e tātara tātou i te reira fa’anevanevara’a o tē huti nei ia tātou i roto i te ao, ’e ’ia fa’a’ohipa i tō tātou ti’amāra’a nō te ’imi iāna, e [mahora] tō tātou ’ā’au nō te hō’ē pūai nō te ra’i mai e huti atu ia tātou iāna ra ».13 Mai te mea e rahi a’e tō tātou mana’o here i te Fa’aora ’e i te mea tāna i rave nō tātou, i tō tātou ha’apa’ora’a i tō tātou mau paruparu, te fē’a’a ’e te peu ’ino, e tauturu mai ’oia ia tātou ’ia fa’aoroma’i i te mau mea e fa’atupu i te mamae i roto i tō tātou orara’a. E fa’aora ’oia ia tātou ia tātou iho.

E ha’apāpū fa’ahou atu vau : Mai te peu e pūai a’e te ’umera’a a tō te ao i tō tātou fa’aro’o ’e tō tātou ti’aturi i te Fa’aora, e upo’oti’a ïa te ’umera’a a tō te ao i te mau taime ato’a. Mai te mea e mā’iti tātou i te rōtahi i ni’a i tō tātou mau mana’o paruparu ’e te fē’a’a nō tō tātou faufa’a, ma te ’ore e tāpe’a i ni’a i te Fa’aora, e mea fifi ïa te fāri’ira’a i te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i.

E te mau tuahine ē, ’eiaha na tātou ’ia ’āhuehue nō ni’a ’o vai tātou ! Noa atu e mea ’ōhie a’e i te fa’aea noa i te pae vārua ’oi i te fa’aitoitora’a i te ha’amana’o ’e i te fāri’i i tō tātou hīro’a hanahana, e’ita tā tātou e nehenehe e fāri’i noa i terā fa’anavenavera’a i teie mau mahana hope’a nei. E mata na tātou te mau tuahine ’ia « ha’apa’o maita’i i tā te Mesia ra… ’ia fa’ateitei… te Mesia ia [tātou nei] i ni’a, ’e ’ia vai noa te māna’ona’ora’a i tōna mamae, ’e te pohera’a… ’e tōna aroha, ’e te fa’a’oroma’i roa ra, ’e te tīa’ira’a i tōna hanahana ’e te ora mure ’ore… i roto i [tō ’outou ferurira’a] ē a muri noa atu ».14 ’A amo ai te Fa’aora ia tātou i te vāhi teitei a’e, e ’ite pāpū maita’i ïa tātou ē, ’eiaha noa o vai tātou, e ’ite ato’a rā tātou ’ua piri roa tātou iāna mai tā tātou i ’ore nā i ’ite. I te i’oa mo’a o Iesu Mesia ra, ’āmene.