2010–2019
« ’Ia vai noa i pīha’i iho ia rātou ’e ’ia fa’aitoito ia rātou »
’Ēperēra 2018


« ’Ia vai noa i pīha’i iho ia rātou ’e ’ia fa’aitoito ia rātou »

Tē pure nei mātou i teie mahana ’ia haere atu te mau tāne ’e te mau vahine ato’a i rāpae i teie ’āmuira’a rahi ma te fafau hōhonu atu ā tō rātou ’ā’au ’ia aupuru te tahi i te tahi.

’Ei fa’ahitira’a i te parau a Ralph Waldo Emerson, te taime rahi roa a’e e vai noa i roto i te ferurira’a, ’o te taime ïa e putapū pūai tātou i te heheura’a.1 Peresideni Nelson, ’aita vau i ’ite e hia fa’ahou ā « putapūra’a pūai » tā mātou e nehenehe e ’apo i teie hope’a hepetoma. E feiā i roto ia tātou e’ita te māfatu e tāpe’a. Tē parau nei au i te reira ’e tē feruri ato’a nei rā vau ē, e nehenehe tā ’oe e ha’apa’o i te reira. Terā te peropheta !

Mai te fa’a’itera’a hanahana a te peresideni Nelson, nā reira ato’a te mau ’itera’a pāpū nō inapō ra ’e nō teie po’ipo’i, tē hōro’a atu nei au i tō’u iho nei ’itera’a pāpū ē, e mau hi’ora’a teie mau fa’atanora’a nō te heheura’a i arata’i noa i teie ’Ēkālesia mai tōna ha’amatara’a mai ā. E mau fa’a’itera’a pāpū ato’a rā ē, tē ha’ape’epe’e mau nei te Fatu i tāna ’ohipa i tōna taime mau.2

’Outou pā’āto’a e hia’ai nei e ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i te reira, ’ia ’ite ’outou ē, i muri noa iho i teie tuha’a purera’a o te ’āmuira’a, e ravehia te tahi mau ’ohipa mai te hāponora’a i te hō’ē rata mai roto atu i te Peresidenira’a Mātāmua i te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia, mai te peu tē vai ra tā mātou tā ’outou rata uira. E ’āpitihia atu te hō’ē parau hitu ’api, e mau uira’a ’e te mau pāhonora’a, nō te mau feiā fa’atere ato’a o te mau pupu autahu’ara’a ’e te mau pupu tauturu. ’E te hope’a, e piahia te reira mau mātēria i ni’a ia ministering.lds.org. « E ani, e hōro’ahia mai tā ’outou, e ’imi, e ’itea ïa ’outou ».3

I teienei e ha’apa’o vau i te tonora’a a te peresideni Russell M. Nelson ia māua te tuahine Jean B. Bingham. Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’a pa’ari noa ai te ferurira’a i te ha’amaura’a i te ’ohipa a te mau pupu autahu’ara’a ’e te mau pupu tauturu, ’ia pa’ari ato’a tō tātou iho nei ferurira’a e ti’a ai—’ia nā ni’a atu te ta’ata tāta’itahi i te mau peu mātarohia ’e i te ’ohipa ma te mana’o ’ore i roto i te ’ā’au, ’e ’ia tae rātou i terā ti’ara’a pipi i parauhia e te Fa’aora i te pae hope’a o tāna tāvinira’a i te fenua nei.’A fa’aineine ai ’oia i te fa’aru’e mai i tōna pupu iti ta’ata hara ’ore ’e te ta’a ’ore ri’i ho’i, ’aita ’oia i hāmani i te hō’ē tāpura nō te tahi tātini ’ohipa e tītauhia ’ia rave, ’aita ato’a i hōro’a atu ia rātou i te tahi ’āpapara’a parau fa’a’ite nō te fa’a’ī e toru hōho’a. ’Aita, ’ua ha’apoto rā ’oia i tā rātou ’ohipa i roto hō’ē fa’auera’a faufa’a roa : « E aroha ’outou ia ’outou iho ; mai iā’u e aroha atu ia ’outou nā… « ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e pipi ’outou nā’u, ’ia aroha ’outou ia ’outou iho ».4

’Ei tauto’ora’a nō te ha’afātata ia tātou i taua hi’ora’a o te ’evanelia ra, tē vai ra i roto i teie fa’anahora’a aupurura’a nō te ’autahu’ara’a ’e te Sōtaiete Tauturu i fa’aara-’āpī-hia iho nei i te mau mea i muri nei, hō’ē pae o te reira tā te Sōtaiete Tauturu i fa’a’ohipa a’ena ma te manuia maita’i.5

  • E’ita tātou e fa’a’ohipa fa’ahou i te parau hāhaerera’a ’utuāfare ’e te hāhaerera’a a te mau tuahine. Hō’ē tumu nō te reira maori rā, te rahira’a o tā tātou mau ’ohipa aupurura’a, tei te hō’ē vāhi ta’a ’ē atu ïa i te ’utuāfare, ’e te tahi ato’a tumu, nō te mea ïa ē, e ’ere tā tātou mau fārereira’a i te ha’api’ira’a i te hō’ē ha’api’ira’a fa’aineinehia, noa atu ē, e riro te hō’ē ha’api’ira’a i te hōro’ahia, mai te mea ē, e tītauhia. Te fā mātāmua o teie mana’o aupurura’a, ’o tei parauhia ïa nō te mau ta’ata i te anotau o Alama, ’oia ho’i, ’ia « tīa’i… i to rātou mau ta’ata, ’e [’ia] tauturu ho’i ia rātou i te mau mea o te parau ti’a ra ».4

  • E tāmau noa tātou i te hāhaere i te mau ’utuāfare mai te mea e haere, terā rā, e nehenehe te vaira’a o te mau ta’ata i te hō’ē vāhi, mai te nūmera rahi o te mau ’utuāfare, te āteara’a te fa’aeara’a, te pārurura’a o te ta’ata iho, ’e te tahi atu mau fifi, i te ha’afifi i te fārereira’a i te ’utuāfare tāta’itahi i te ’āva’e tāta’itahi. Mai tā te Peresidenira’a Mātāmua i a’o mai e rave rahi matahiti i ma’iri a’enei, e rave maita’i mai i tei mara’a ia ’outou.7 Ta’a ’ē noa atu te tārena tā ’outou i fa’ata’a nō te mau fārereira’a i teie taime, e nehenehe te reira e fa’ananeahia atu ā nā roto i te tāniuniura’a, te pāpa’ira’a i te tahi mau parau, te tahi mau poro’i, te rata uira, te ’āparaura’a video, te ’āparaura’a i te fare purera’a, te ravera’a i te tahi mau ’ohipa tōtauturu, te mau fa’a’oa’oara’a, ’e e rave rahi atu ā mau rāve’a roro uira o teie ’anotau. Terā rā, te ha’apāpū maita’i atu nei au ē, teie hi’ora’a rahi ’āpī, ’aita ïa te mana’o tātarahapa tā’u i ’ite i ni’a i te hō’ē parau i piahia i ni’a i te hō’ē pere’o’o uira. Te nā ’ō ra ē, « ’Ia pū atu vau, ’ua hāhaerehia ïa ’oe ».E te mau taea’e, (e’ita ho’i te mau tuahine e nā reira i te rave—tē parau nei au i te mau taea’e o te ’Ēkālesia), nā roto i teie mau fa’atanora’a, tē hina’aro nei mātou i te aupurura’a ’e te māna’ona’ora’a rahi atu ā, ’eiaha te iti mai.

  • Nā roto i teie fa’anahora’a ’āpī o te aupurura’a tei niuhia i ni’a i te ’evanelia, tē mana’o nei au ē, tē ha’amata ra ’outou i te taiā ri’i nō ni’a i te mea e tāpa’o i roto i te parau fa’a’ite. ’Eiaha e ha’ape’ape’a, nō te mea, ’āita e parau fa’a’ite fa’ahou ā—taua mau parau fa’a’ite ihoa rā i te hope’a ’āva’e mai teie ri’i te huru, « Fātata roa vau ’aita tō’u taime nō te hāhaere ia rātou ». I’ō nei ato’a, tē tūtava nei mātou ’ia noa’a te pa’ari. Hō’ē noa parau fa’a’ite e hāmanihia ’oia ho’i, te rahira’a uiuira’a tā te mau ti’a fa’atere e rave ’e te mau pupu aupurura’a o te pāroita i taua toru ’āva’e ra. ’Ōhie noa ’ia parau, e mea faufa’a rā te reira mau uiuira’a, e au mau hoa. Mai te peu ’aita te reira, ’aita ïa e rāve’a nō te ’episekōpo ’ia ’ite i te parau nō ni’a i te vaira’a pae vārua ’e pae tino o tōna mau ta’ata. E ha’amana’o ē : tē ti’a nei te mau taea’e aupuru nō te ’episekōpora’a ’e te peresidenira’a pupu peresibutero ; ’aita rā rātou e mono nei. ’Ua hau atu ā te mau tāviri o te hō’ē ’episekōpo ’e o te hō’ē peresideni pupu autahu’ara’a i teie fa’anahora’a aupurura’a.

  • Nō te mea e parau fa’a’ite teie ’aita ’outou i hāpono a’enei, e parau atu vau ia ’outou ē, nō mātou nei i te pū fa’atere o te ’Ēkālesia, ’aita e faufa’a ’ia ’ite nāhea ’aore rā i hea ’aore rā ahea ’outou i te fārereira’a i tō ’outou mau ta’ata ; ’ua hina’aro noa mātou ’ia ’ite ’e ’ia ha’apāpū ē, tē rave nei ’outou i te reira ’e tē ha’amaita’i nei ’outou i te mau ta’ata i te mau rāve’a ato’a e noa’a ia ’outou.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, tei ia tātou nei te hō’ē rāve’a nō te ra’i mai, nō te fa’a’ite i « te paieti mau ’e te ’ino ’ore i mua i te Atua »8—nō te « tauturu te tahi i te tahi i te hōpoi i tā [tātou] mau hōpoi’a, ’ia māmā te reira » ’e nō te « ha’amāhanahana ia rātou i tei au ’ia ha’amāhanahanahia ra »,9 nō te aupuru i te vahine ’ivi ’e te metua tāne ’ore, tei fa’aipoipohia ’e tei vai ’ōtahi noa, tei pūai ’e tei pe’ape’a, tei hāmani-’ino-hia ’e tei pautuutu maita’i, tei ’oa’oa ’e tei ’oto—parau poto noa, tātou pā’āto’a, tātou tāta’itahi, nō te mea, ’o tātou pā’āto’a tei hina’aro ’ia ’ite i te rima māhanahana o te auhoara’a ’e ’ia fa’aro’o i te hō’ē fa’a’itera’a pāpū nō te fa’aro’o. Terā rā, tē fa’aara atu nei au ia ’outou, e’ita te i’oa ’āpī, te fa’aau-’ōhie-ra’a ’āpī, ’e te iti o te parau fa’a’ite e fa’atupu i te hō’ē iti a’e tauira’a i roto i tā tātou tāvinira’a, maoti rā, ’ia hi’o tātou i te reira mai te hō’ē anira’a ’ia aupuru te tahi i te tahi i roto i te ravera’a itoito a’e ’e te ’āpī ’e te mo’a a’e, mai tā te peresideni Nelson i parau. Mai te mea ē, e hi’o tō tātou mata vārua i ni’a i te orara’a fa’a’ā’ano a’e i te ture o te here, tē fa’ahanahana ra ïa tātou i te mau u’i tei tāvini a’e namai te reira te huru e rave rahi matahiti. Tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu i te hō’ē hi’ora’a nō te reira huru ha’apa’o, ma te ti’aturi ē, e rave rahi atu ā ta’ata ’e ’apo i te fa’auera’a a te Fatu « ’ia vai noa i pīha’i iho ’e ia fa’aitoito »10 i tō tātou mau taea’e ’e te mau tuahine.

I te sābati 14 nō Tēnuare i ma’iri a’enei, i muri noa a’e i te hora 5 i te ahiahi, tē paraparau ra tō’u nā hoa taure’are’a ’o Brett ’e ’o Kristin Hamblin i tō rāua fare i Tempe, Arizona, i muri a’e i te ’ohipa a Brett i roto i te ’episekōpora’a ’e te mahana ’ohipa rahi a Kristin i te ha’apa’ora’a i tā rāua nā tamari’i e pae.

I taua iho taime ra, ’ua topa ihora ’o Kristin i raro, ’aita e ha’uti fa’ahou ; nō ora noa mai nei ho’i ’oia i te ma’i māriri ’aita’ata i te matahiti i ma’iri. ’Ua niuniuhia te nūmera 911 ’e ’ua tae mai te hō’ē pupu rū tei tāmata i te fa’aora iāna. ’Ua pure Brett i te pure tāparu, ’ei reira, ’ua niuniu ’oi’oi ’oia e piti ta’ata : ’a tahi, tōna metua vahine nō te ani iāna ’ia haere mai e ha’apa’o i te tamari’i, ’e te piti, ’o Edwin Potter, tōna taea’e hāhaere ’utuāfare. Teie te paraparaura’a i roto i te niuniu :

I te ’itera’a ’o Edwin ’o vai terā e niuniu mai nei, nā ’ō atura ’oia : « Hey, Brett, e aha te huru ? »

Teie te pāhonora’a a Brett, fātata e mea tūtuo : « Hina’aro vau ’ia haere mai ’oe—i teienei ! »

Tau minuti noa i muri mai, tē ti’a ra tōna hoa autahu’ara’a i tōna pae, i te tauturura’a ’e te tamari’i ’e i te fa’ahorora’a i te taea’e Hamblin i te fare ma’i i muri i te pere’o’o ma’i e fa’auta ra i tāna vahine. I reira, ’aita i 40 minuti tō Kristin tāpirira’a i tōna mata, ’ua fa’aoti te mau taote ē, ’ua pohe ’o Kristin.

’A ta’i noa ai ’o Brett, ’ua tāpe’a noa ’o Edwin iāna i roto i tōna nā rima ’e ’ua ta’i ato’a—nō te hō’ē taime roa roa. I muri iho, vaiiho atura ’o Edwin ia Brett ’ia ta’i noa ’e te tahi atu mau melo o te ’utuāfare tei putuputu mai, ’ua tere atura ’oia i te fare o te ’episekōpo nō te fa’a’ite iāna i te ’ohipa i tupu. I terā iho taime, ’ua tere atura teie ’episekōpo fa’ahiahia i te fare ma’i, ’āre’a ’o Edwin rā, ’ua tere atu ïa i’ō Hamblin mā. Tei reira ’o Charlotte, tei haere ’oi’oi ato’a mai, ’ua ha’uti rāua ’e nā tamari’i metua vahine ’ore e pae a Hamblin mā, e tamari’i mai te 12 ē tae atu i te 3 matahiti. ’Ua fa’atāmā’a ia rātou i terā ahiahi, ’ua fa’ahīmene ia rātou, ’e ’ua tauturu ia rātou ’ia fa’aineine nō te haere e ta’oto.

I te tahi atu mahana, ’ua parau mai ’o Brett iā’u ē : « Te vāhi māere o teie ’ā’amu, e ’ere ïa tō Edwin haerera’a mai i te taime ’a tuō ai au iāna. I te taime rū, tē vai ra iho ā te ta’ata tauturu. E ’ere terā, te vāhi fa’ahiahia o teie ’ā’amu maori rā, ’o ’oia te ta’ata tā’u i mana’o. Tē vai ra te tahi atu mau ta’ata nā reira. E taea’e ’e e tuahine nō Kristin ’aita e toru maile i te ātea. E ’episekōpo maita’i roa tō mātou, maita’i roa. Terā rā, nō te pūai te autā’atira’a i rotopū ia Edwin ’e ’o vau, ’ua puta tā’ue noa mai te mana’o e pi’i iāna ’a hina’aro ai au i te tauturu. ’Ua hōro’a mai te ’Ēkālesia ia tātou i te hō’ē rāve’a nahonaho nō te ha’apa’o maita’i a’e i te piti o te fa’auera’a—E here, e tāvini, ’e e fa’atupu i te mau autā’atira’a ’e tō tātou mau taea’e ’e te mau tuahine e tauturu ia tātou ’ia ha’afātata atu ā i te Atua ».11

Teie tā Edwin parau nō ni’a i teie ’ohipa i tupu : « Elder Holland, te mea māere i roto i teie mau mea maori rā, e mea maoro atu ā tō Brett rirora’a ’ei taea’e hāhaere nō tō mātou ’utuāfare, i tō’u rirora’a ’ei taea’e hāhaere nō rātou. I roto i taua roara’a taime ra, ’ua hāhaere mai ’oia ia mātou mai te hō’ē hoa, ’eiaha rā mai te hō’ē fa’auera’a ’ohipa. ’Ua riro ’oia ’ei hi’ora’a maita’i roa, te hi’ora’a tumu tītauhia i te hō’ē taea’e autahu’ara’a ha’apa’o ’e te itoito ’ia riro. ’Aita ta’u vahine, tā māua nā tamāroa, mātou, e hi’o nei iāna ’ei ta’ata tei fa’ahepohia e hōpoi mai ia mātou i te hō’ē parau poro’i i te hope’a ’āva’e tāta’itahi ; tē feruri nei mātou iāna mai te hō’ē hoa e ora ra i raro noa atu i te purūmu, i terā tīpu’ura’a, e hoa tē rave i te mau huru mea ato’a i roto i teie ao nō te ha’amaita’i ia mātou. Te ’oa’oa nei au i te mea ē, e nehenehe tā’u e fa’aho’i ma’a vāhi iti o ta’u tārahu iāna ».12

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, tē ’āmui nei au ia ’outou nō te fa’atae i te tāpa’o aroha i te mau ’orometua aroā, te mau ’orometua pāroisa ’e te mau taea’e hāhaere ’e te mau tuahine hāhaere tei here e tei tāvini ha’apa’o maita’i roa i roto i te roara’a o tō tātou ’ā’ai.Tē pure nei mātou i teie mahana ’ia haere atu te mau tāne ’e te mau vahine—’e te feiā ’āpī pa’ari ri’i— ato’a i rāpae i teie ’āmuira’a rahi ma te fafau hōhonu atu ā tō rātou ’ā’au ’ia aupuru te tahi i te tahi, ma te tūra’ihia e te here mau o te Mesia nō te rave i te reira. Ta’a ’ē noa atu tā tātou e mana’o ra i tō tātou paruparu ’e te rahi roa o te hōpoi’a nō tātou—e tāmatara’a ho’i tā tātou pā’āto’a nei—’ātīrā noa atu pa’i, ’ia ha’a maoti na tātou i pīha’i iho i te Fatu o te ’ō,13 ma te hōro’a i tō tātou pā’āto’a nei Atua ’e Metua i te rima tauturu i roto i teie ’ohipa māere rahi tāna i te pāhonora’a i te mau pure, te fa’ataera’a i te tāmāhanahanara’a, te tāmarōra’a i te roimata ’e te ha’apūaira’a i te turi ’āvae paruparu ra.14 ’Ia rave mau tātou i te reira, e rahi atu ā tātou i te rirora’a ’ei mau pipi mau nā te Mesia tei tītauhia ia tātou ’ia riro. I teie sābati Pāsa, ’ia here na tātou te tahi i te tahi mai tāna i here ia tātou,15 ’o tā’u ïa pure nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.