2010–2019
Te ’ā’au mana’o o te hō’ē peropheta
’Ēperēra 2018


Te ’ā’au mana’o o te hō’ē peropheta

E nehenehe tātou e ’oa’oa ē, ’ua ha’apārahihia hō’ē peropheta a te Atua, ’e te ravehia nei te ’ohipa a te Fatu mai te au i tāna i fa’aue mai.

’Ua pure au ma te tu’utu’u ’ore ’ia pārahi mai te Vārua Maita’i i pīha’i iho ia tātou tāta’itahi i teie mahana i teie taime hanahana.’Ua riro te ’ohipa tā tātou i ’ite ’āmui a’e nei ’ei ’ohipa māere, ’a turuhia ai te 17ra’a o te peropheta o teie tau tu’ura’a i roto i te ’āmuira’a hanahana.

’A ’imi ai au i te arata’ira’a nō te ’ite i te tumu parau tā te Fatu e hina’aro ’ia paraparau atu vau i teie mahana, ’ua arata’ihia tō’u ferurira’a i ni’a i te hō’ē ’āparaura’a, ’aita i māoro a’e nei, ’āparaura’a ’e te Peresidenira’a Mātāmua i pi’i-’āpī-hia. I roto i teie ’āparaura’a, ’ua fa’a’ite mai te hō’ē ’o nā tauturu i teie mau parau : « Tē ti’aturi hōhonu nei au ē, e nehenehe te mau melo o te ’Ēkālesia e hāro’aro’a i te ’ā’anora’a o te ’ohipa tei tupu nō te pi’ira’a o tō tātou peropheta ’āpī, te peresideni Russell M. Nelson, ’e te aura’a ’e te mo’ara’a o te ’āmuira’a hanahana e tupu i te ’āmuira’a rahi ». ’Ua parau fa’ahou ’oia i muri iho, « ’ahuru matahiti i teienei, ’e e rave rahi, te feiā ’āpī iho ā rā o te ’Ēkālesia, ’aita e ha’amana’o nei ’e ’aore rā ’aita i ’ite a’e nei i te reira nā mua a’e nei ».

Hōho’a
Peresideni DavidO. McKay

’Ua feruri a’era vau i te mau mea tei tupu i ni’a iā’u.Te peropheta mātāmua tā’u e ha’amana’o ra, o te peresideni David O. Mckay ïa.14 matahiti tō’u ’a pohe ai ’oia.Tē ha’amana’o nei au i te hō’ē mana’o mo’emo’e tei tupu nā roto i tōna pohera’a e tae noa atu i te roimata i roto i te mata ’o tō’u māmā. Tē ha’amana’o nei au e mea nāhea te mau parau « ha’amaita’i i te peresideni David O. McKay » i te topara’a mai nā roto mai i tō’u nā utu, ma te ’ōhie i roto i tā’u mau pure, ’āhiri ē, ’aita vau i ha’apa’o maita’i, noa atu i muri a’e i tōna pohera’a, e fa’a’ohipa noa ā vau i taua mau parau ra. Tē uiui nei au e tupu ato’a ānei te reira huru mana’o ’e te reira huru ’itera’a i roto i tō’u vārua e tō’u ’ā’au nō te mau peropheta e mono mai iāna. Terā rā, fātata mai te mau metua o tei here i tā rāua mau tamari’i tāta’itahi, ’ua tupu tō’u here, tō’u tā’atira’a, e tō’u ’itera’a pāpū nō te peresideni Joseph Fielding Smith, tei mono mai i te peresideni McKay, ’e nō te peropheta tāta’itahi i muri mai Harold B. Lee, Spencer W. Kimball, Ezra Taft Benson, Howard W. Hunter, Gordon B. Hinckley, Thomas S. Monson, ’e teie mahana te peresideni Russell M. Nelson. ’Ua pāturu mau vau ma tō’u ’ā’au ato’a i te peropheta tāta’itahi ma te ’āfa’i i te rima i ni’a—e te ’ā’au fa’ateiteihia.

Mai te mau peropheta here tāta’itahi tei pohe, e ’ohipa mātarohia ïa ’ia fāri’i te ’oto ’e te mo’emo’e. E tāmarūhia rā tō tātou ’oto nā roto i te ’oa’oa ’e te ti’aturi e tae mai ’a fāri’i ai tātou i te hō’ē o te mau ha’amaita’ira’a rahi o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai : Te pi’ira’a ’e te pāturura’a i te hō’ē peropheta ora i ni’a i te fenua nei.

E nō reira, e paraparau atu vau nō ni’a i teie ’ohipa hanahana tei ’itehia i roto i nā mahana e 90 i ma’iri a’e nei.E tātara atu vau i te reira nā roto e maha tuha’a : ’a tahi, te pohera’a o tō tātou peropheta ’e te pararīraʼa o te Peresidenira’a Mātāmua ; ’a piti, te pu’e tau tīa’ira’a i te fa’anaho-fa’ahou-ra’a i te Peresidenira’a Mātāmua ; ’a toru, te pi’ira’a o te peropheta ’āpī ; ’e te maha, te pāturura’a i te peropheta ’e te Peresidenira’a Mātāmua ’āpī i roto i te hō’ē ’āmuira’a hanahana.

Te pohera’a o te hō’ē peropheta

Hōho’a
Te ’ōro’a hunara’a o te peresideni ThomasS. Monson
Hōho’a
Peresideni ThomasS. Monson

I te 2 nō Tēnuare 2018, ’ua haere atu tō tātou peropheta here o Thomas S. Monson i ’ō mai i te pāruru.E vai noa ’oia i roto i tō tātou ’ā’au ’e a muri noa atu.’Ua pūpū mai te peresideni Henry B. Eyring i te mau mana’o i te pohera’a te peresideni Monson, o tei fa’ata’a poto mai i tō tātou mau mana’o : « Te tāpa’o ’o tōna orara’a, mai tō te Fa’aora ïa, ’o tōna ïa mana’ona’ora’a ’ia toro i te rima i tei veve, tei ma’ihia—te mau ta’ata ato’a—i te ao nei ».1

’Ua fa’ata’a mai te peresideni Spencer W. Kimball :

« ’Ia topa te hō’ē feti’a i muri i te ’iriātai, e ti’a mai te tahi i roto i te hōho’a, ’e e fa’atupu te pohe i te ora.

« ’Aita e hope’ara’a tō te ’ohipa a te Fatu.Noa atu ē, e pohe te hō’ē ti’a fa’atere pūai, ’aita roa hō’ē noa a’e taime tō te ’Ēkālesia e vai ma te fa’aterera’a ’ore, aua’e te maita’i o te Atua tei hōro’a mai i te vai-māite-ra’a ’e te tāmau-noa-ra’a o tōna bāsileia.Mai tei tupu a’ena… nā mua a’enei i roto i teie tau tu’ura’a, ’ua ’ōpani te hō’ē nūna’a ta’ata ma te tura i te hō’ē mēnema, ’ua tāmarō i tō rātou roimata, ’e ’ua fāriu i tō rātou mata i ni’a i te tau a muri atu ».2

Te fa’aterera’a rōpu ’āpōsetolo

Te pu’e tau i rōpu i te pohera’a o te hō’ē peropheta ’e te fa’ati’a-fa’ahou-ra’a i te Peresidenira’a Mātāmua, e parauhia ïa « te fa’aterera’a rōpu ’āpōsetolo ». I roto i taua ārea taime ra, e mau ’āmui te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti, i raro a’e i te fa’aterera’a a te peresideni o te pupu, i te mau tāviri nō te fa’atere i te ’Ēkālesia.’Ua ha’api’i mai te peresideni Joseph F. Smith, « e vai tāmau noa hō’ē upo’o i roto i te ’Ēkālesia, e mai te mea ē, e ’īritihia te peresidenira’a o te ’Ēkālesia nā roto i te pohera’a ’e ’aore rā te tahi atu mau tumu, te upo’o o te ’Ēkālesia i reira, ’o te Tino ’Ahuru ma Piti ʼāpōsetolo ïa, e tae roa atu i te taime e fa’ati’a-fa’ahou-hia ai te hō’ē peresidenira’a ».3

Hōho’a
Te Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo

Te fa’aterera’a rōpu fātata roa mai, ’ua ha’amata ïa i te pohera’a te peresideni Monson i te 2 nō Tēnuare 2018, ’e ’ua hope i te sābati 14 nō Tēnuare 2018. I taua sābati po’ipo’i ra, ’ua putuputu te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti i te tahua i ni’a o te hiero nō Roto Miti i roto i te vārua ha’apae ’e te pure, i raro a’e i te fa’aterera’a a te peresideni Russell M. Nelson, te ’āpōsetolo pa’ari a’e, ’e te peresideni nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti.

Pi’ira’a i te hō’ē peropheta ’āpī

I roto i teie putuputura’a mo’a ’e te fa’ahiahia, te pe’era’a i te hō’ē ha’amaura’a pāpū maita’i nā roto i te hō’ēra’a ’e te tāhō’ēra’a, ’ua pārahi te mau taea’e i roto i te hō’ē ’āfa menemene e 13 pārahira’a mai te au i te matahiti pa’ari ’e ’ua ’āfa’i i tō rātou rima i ni’a, a tahi roa, nō te pāturu i te fa’ati’ara’ahia te hō’ē Peresidenira’a Mātāmua ’e i muri iho, nō te pāturu i te peresideni Russell Marion Nelson ’ei peresideni nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahāna Hōpe’a Nei. I muri a’e i teie pāturura’a, ’ua putuputu te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ʼāpōsetolo i roto i te hō’ē menemenera’a ’e ’ua tu’u i te rima i ni’a iho i te upo’o o te peresideni Nelson nō te fa’atōro’a ’e nō te fa’ata’a iāna, ’e nā te ’āpōsetolo pa’ari a’e i muri mai e fa’ahiti i te parau.

I muri iho, ’ua fa’a’ite mai te peresideni Nelson i tōna nā tauturu, te peresideni Dallin Harris Oaks, te peresideni Henry Bennion Eyring, ’e te peresideni Oaks ’ei Peresideni nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ʼāpōsetolo ’e ia peresideni Melvin Russell Ballard ’ei Peresideni mono nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ʼāpōsetolo. I muri a’e i te mau pāturura’a mai te reira te huru, ’ua fa’ata’ahia teie mau taea’e i tō rātou tōro’a tāta’itahia e te peresideni Nelson. ’Ua riro te reira ’ei ’itera’a mo’a hōhonu, ’e te hō’ē nini’ira’a rahi o te Vārua.Tē fa’a’ite atu nei au ia ’outou i tō’u ’itera’a pāpū ē, te hina’aro o te Fatu, tā mātou i pure ma te tu’utu’u ’ore, ’ua fa’a’itehia mai ïa ma te mana rahi i roto i te mau ’ohipa o taua mahana ra.

Hōho’a
Te Peresidenira’a Mātāmua

Nā roto i te fa’atōro’ara’ahia te peresideni Nelson ’e te fa’anaho-fa’ahou-ra’a-hia te Peresidenira’a Mātāmua, ’ua hope ïa te fa’aterera’a rōpu ’āpōsetolo, ’e ma te fa’ahiahia, ’ua ha’amata te Peresidenira’a Mātāmua ha’amau-’āpī-hia i te ’ohipa ma te ’ore i mutu hō’ē noa a’e tetoni i te fa’aterera’a i te bāsileia o te Fatu i ni’a i te fenua nei.

’Āmuira’a hanahana

I teie po’ipo’i, teie te fa’anahora’a teitei nō te ra’i mai, mai te au i te fa’auera’a i roto i te pāpa’ira’a mo’a i fa’ahitihia i roto i te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau : « Nō te mea, ’ia rave-’āfaro-noa-hia te mau mea ato’a e ti’a ai, ’e nā roto ho’i i te fa’ati’ara’a o tō te ’ēkālesia pā’āto’a, nā roto i te pure fa’aro’o »,4 ’e, « e toru tahu’a teitei fa’atere… i turuhia ho’i e te ti’aturira’a, te fa’aro’o, ’e te pure ato’a nō te ’ēkalesia, tei riro ’ei pupu nō te peresidenira’a nō te ’Ēkālesia ».5

’Ua fa’ata’a mai ’o Elder David B. Haight i te tupura’a i tahito ra te hō’ē ’ohipa mai tā tātou e rave nei i teie mahana :

« ’Ua riro tātou ’ei mau ’ite ’e ’ei mau ta’ata ’āmui atu i roto i te hō’ē ’ohipa mo’a roa a’e —e ’āmuira’a hanahana nō te rave i te mau ’ohipa nō te ra’i ra.Mai muta’a ihora, ’ua ravehia te mau ha’apaera’a mā’a ’e te pure tei hōro’ahia e te feiā mo’a nā te ao ato’a nei, ’ia ti’a ia rātou ’ia fāri’i i te nini’ira’a rahi o te Vārua o te Fatu, ’o te ’ite-pāpū-hia nei… i roto i teie ’ohipa i teie po’ipo’i.

« Te hō’ē ’āmuira’a hanahana, mai tā te i’oa e fa’a’ite ra, ’o te fa’ata’ara’a ïa i te hō’ē taime mo’a, te maita’i ’e te auraro ’a putuputu ai te feiā mo’a i raro a’e i te arata’ira’a a te Peresidenira’a Mātāmua ».6

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e nehenehe tātou e ’oa’oa—e tuō roa ē, « Hosana ! »—i te mea ē, ’ua ha’apārahihia te auvaha o te Fatu, hō’ē peropheta nō te Atua, ’e tē oa’oa nei te Fatu i te mea ē, tē ravehia nei tāna ’ohipa mai te au i tāna i fa’aue mai.

Peresideni Russell M. Nelson

E arata’i teie ha’amaura’a hanahana tei fa’ata’ahia i te hō’ē atu peropheta tei pi’ihia e te Atua. Mai te peresideni Monson i riro nā ’ei hō’ē o te mau ta’ata rahi roa a’e i te fenua nei, mai te reira ato’a te peresideni Nelson. ’Ua fa’aineine-maita’i-hia ’oia ’e ’ua arata’i-ta’a-’ē-hia e te Fatu nō te arata’i ia tātou i teie tau.E ha’amaita’ira’a rahi teienei ’ia fāri’i i te peresideni Russell M. Nelson ’ei peropheta here ’e te ha’apa’o maita’i nō tātou—te 17ra’a o te Peresideni o te ’Ēkālesia i roto i teie tau tu’ura’a hope’a.

Hōho’a
Peresideni Russell M. Nelson

E ta’ata fa’ahiahia mau te peresideni Nelson.’Ua fāri’i au i te ha’amaita’ira’a i te tāvinira’a i roto i te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti i pīha’i iho iāna ’ei peresideni pupu nō’u fātata e 2 matahiti ’e te ’āfa. ’Ua rātere au nā muri iho iāna ’e ’ua fa’ahiahia vau i tōna pūai, e mea ti’a ’ia haere vitiviti nō te pe’e i tōna vitiviti. ’Ia ’āmuihia, ’ua rātere ’oia i roto e 133 fenua i roto i tōna orara’a.

Tōna tauturu i te mau ta’ata ato’a, te mea ’āpī ’e tei ruhiruhiā. E au ra, ’ua ’ite ’oia i te mau ta’ata ato’a ’e ’ua fāna’o ta’a ’ē ’oia i te hōro’a o te ha’amana’ora’a i te mau i’oa.  Te mau ta’ata ato’a tei mātau iāna, e mana’o rātou ē, ’o rātou tāna mea au roa.’E mai te reira ïa nō tātou tāta’itahi—nō tōna here ’e te mana’ona’o rahi ia tātou tāta’itahi.

Tō’u ’āpitira’a mātāmua i te peresideni Nelson i roto ïa i te mau ’ohipa nō te fa’aro’o, ’ua mātau ato’a vau i te orara’a tōro’a ’ohipa tā te peresideni Nelson i rave nā, hou ’a pi’ihia ai ’oia ’ei huimana fa’atere rahi.Mai ia ’outou e rave rahi i ’ite, ’ua riro te peresideni Nelson ’ei taote tāpū māfatu tu’iro’o nā te ao ato’a nei, ’e i te ’ōmuara’a ’o tōna tōro’a taote, nāna i hāmani i te mātini māfatu-māhāhā.’Ua ’ohipa ’oia i roto i te pupu mā’imira’a ’o tei turu i te tāpūra’a māfatu mātāmua i ni’a i te hō’ē ta’ata, i te matahiti 1951, ma te fa’a’ohipa i te hō’ē mātini māfatu-māhāhā. ’Ua rave te peresideni Nelson i te tāpūra’a māfatu i ni’a i te peresideni Spencer W. Kimball ma’a tau i muri noa mai i riro ai te peresideni Kimball ’ei peropheta.

Hōho’a
Peresideni Russell M. Nelson ’ei taote tāpū

E mea au roa ’ia ’ite ē, mai te pi’ira’ahia te peresideni Nelson i roto i te Tino Ahuru ma Piti a 34 matahiti teienei, i fa’ahope te tōro’a taote nō te ha’apūai ’e nō te tātā’i i te māfatu, ’ua ha’amata ’oia i te hō’ē tāvinira’a ’ei ’āpōsetolo nō te ha’apūai ’e nō te tātā’i i te māfatu o te mau ta’ata e rave rahi ’ahuru tauatini, tei ha’aputapūhia ’e tei fa’aorahia i tāna mau parau ’e tāna mau ’ohipa nō te pa’ari, nō te tāvinira’a ’e nō te here.

Hōho’a
Peresideni Nelson ’ei hō’ē ’āpōsetolo
Hōho’a
Peresideni Nelson e aroha ra i te mau melo
Hōho’a
Peresideni Nelson ’e te mo’otua tāne

Hō’ē ’ā’au mai tō te Mesia te huru

’Ia feruri ana’e au i te hō’ē ’ā’au mai tō te Mesia te huru i roto i te mau ’ohipa o te mau mahana ato’a, e ’ite au i te peresideni Nelson.’Aita vau i fārerei i te hō’ē a’e ta’ata tei fa’a’ite i teie huru i te hō’ē fāito teitei a’e mai iāna. ’Ua riro ’ei mana fa’ahiahia nō’u ’ia ti’a iā’u ’ia hi’o ’afaro i te mau fa’a’itera’a o te ’ā’au mai tō te Mesia te huru o te peresideni Nelson.

Tau hepetoma i muri noa mai tō’u pi’ira’ahia i roto i te Tino ’Ahuru ma Piti i te ’āva’e ’Ātopa 2015, ’ua ti’a iā’u ’ia ’ite i te hō’ē tuha’a o te orara’a tōro’a ’ohipa o te peresideni Nelson. ’Ua ani- manihini-hia vau ’ia haere i te hō’ē ’ohipara’a i reira ’oia i te fa’ahanahanara’ahia ’ei pionie nō te ’ohipa tāpūra’a māfatu. I tō’u tomora’a i roto i te vāhi, ’ua māere au i te ’itera’a i te rahira’a o te feiā tōro’a i reira nō te fa’ahanahana ’e nō te ’ite i te ’ohipa tā te peresideni Nelson i rave e rave rahi matahiti nā mua atu ’ei taote ma’i ’e ’ei taote tāpū.

Taua ’āru’i ra, ’ua ti’a mai e rave rahi feiā tōro’a ’e ’ua fa’a’ite mai i tō rātou fa’atura ’e tō rātou fa’ahiahia rahi nō te hōro’ara’a fa’ahiahia a te peresideni Nelson i te ravera’a i tōna tōro’a taote. E mea fa’ahiahia te vauvaura’a a te ta’ata tāta’itahi nō ni’a i te mau ’ohipa rau i ravehia e te peresideni Nelson, ’ua rahi roa atu tō’u māere nā roto i tō’u paraparaura’a i te hō’ē ta’ata e pārahi ra i pīha’i iho iā’u.’Aita ’oia i ’ite ē, ’o vai rā vau, ’ua ’ite rā ’oia i te peresideni Nelson, te taote Nelson i taua taime ra, ’ei ra’atira nō te fa’anahora’a ’ohipa tāpūra’a māhāhā i te hō’ē fare ha’api’ira’a taote i te matahiti 1955.

I riro nā teie ta’ata ’ei pīahi tahito nā te peresideni Nelson.’Ua fa’a’ite mai ’oia e rave rahi mau ha’amana’ora’a.Te mea au roa atu maori rā, tāna tātarara’a nō te huru ha’api’ira’a a te peresideni Nelson, tei hōpoi mai i te tu’iro’o rahi, tāna ïa parau.’Ua fa’ata’a mai ’oia ē, te rahira’a o te ha’api’ira’a ’o te mau tuati tāpū māfatu, ’ua fa’aterehia ïa i roto i te piha tāpūra’a. I reira, e hi’o te mau tū’ati ’e e tāpū roa, i raro a’e i te hi’opo’ara’a a te feiā ha’apa’o, mai te hō’ē piha ha’api’ira’a hi’opo’ara’a.’Ua fa’a’ite ’oia ē, i raro a’e i te hi’opo’ara’a a te tahi mau tuati, e mea huehue ri’i te piha tāpūra’a, e mea fa’atītīāu’a, e mea ’ī i te mana’o teimaha, e tae roa atu i te ’ā’au teitei.’Ua fa’ata’a mai teie ta’ata ē, e mea fifi roa te huru o te piha, i te tahi taime, e mea hā’iri’iri. I te hope’a, e ’ite te mau tuati tāpū iho ē e pinepine tō rātou tōro’a i te ha’afifihia.

I muri iho, ’ua fa’ata’a mai ’oia i te huru ta’a ’ē e ’itehia i roto i te piha tāpūra’a a te peresideni Nelson.E mea hau, te māniania ’ore ’e te hanahana.’Ua ha’apa’ohia te mau ta’ata ma te fa’atura rahi.’Ārea rā, i muri a’e i te fa’ata’ara’a ’o te hō’ē terera’a ’ohipa, e tītau te taote Nelson i te mau tuati i te fāito teitei a’e o te ’ohipa e rave.’Ua fa’ata’a mai ā teie ta’ata ē, e mea nāhea te mau fāito maita’i ’o te feiā ma’i, ’e te mau taote tāpū maita’i ’ia matara mai nā roto mai i te piha tāpūra’a a te taote Nelson.

E ’ere i te hō’ē ’ohipa māere nō’u. Teie te mea tā’u i hi’o mātāmua ’e tei ha’amaita’i mau i te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti. E au ē, ’ua riro nā vau ’ei hō’ē ’o tāna « mau tuati i roto i te ha’api’ipi’ira’a ».

E ravera’a ta’a ’ē roa tā te peresideni Nelson nō te ha’api’i ia vetahi ’ē ’e ’ia hōro’a i te fa’atītī’aifarora’a ma te maita’i, te fa’atura ’e te ha’aputapū.’Ua riro ’oia ’ei fa’a’itera’a nō te ’ā’au mai tō te Mesia te huru, ’e ’ei hi’ora’a nō tātou pā’āto’a.’Ua ha’api’i mai mātou nā roto mai iāna ē, noa atu te huru e fārereihia e tātou, e nehenehe tō tātou huru ’e tō tātou ’ā’au e tū’ati i te mau parau tumu o te ’evanelia a Iesu Mesia.

E ha’amaita’ira’a rahi nō tātou i teienei i te pāturura’a i tō tātou peropheta, te peresideni Russell M. Nelson. I te roara’a o tōna orara’a, ’ua rave maita’i ’oia i tōna mau ti’ara’a ’ei pīahi, metua tāne, ’orometua ha’api’i, tāne fa’aipoipo, taote, fa’atere autahu’ara’a, metua pa’ari ’e ’āpōsetolo. ’Ua rave fa’aoti ’oia i teie mau ti’ara’a—’e te nā reira noa nei ā ’oia—ma te ’ā’au o te hō’ē peropheta.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, nō teie mau mea tā tātou i ’ite ’e i ’āmui mai i teie mahana, hō’ē ’āmuira’a hanahana, e arata’i i tō’u ’itera’a pāpū ē o te peresideni Russell M. Nelson te auvaha parau ora o te Fatu nō te mau ta’ata ato’a. Tē tu’u ato’a atu nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō te Atua te Metua, nō Iesu Mesia ’e nō tōna ti’ara’a ’ei Fa’aora ’e ’ei Ora nō tātou. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.