2010–2019
’Ia hitu ’ahuru i te hitura’a
’Ēperēra 2018


’Ia hitu ’ahuru i te hitura’a

Nō reira, i roto i te hō’ē orara’a tei ’ī i te ’ōfa’i turorira’a ’e te hapehape, tē māuruuru pā’āto’a nei tātou ē, ’ua nehenehe ia tātou e tāmata fa’ahou ā.

E tupu iho ā te hape i roto i te orara’a. E’ita roa atu e nehenehe ’ia ’aravihi maita’i i te piana ma te ’ore e hapehape e te tahi tauasinira’a taime—penei a’e e miriōni roa. Nō te ha’api’i i te mau reo ’e’ē, e mea ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia fa’aruru i te ha’amā e te hape i te parau tauasini-rahi-ra’a taime—penei a’e e miriōni roa. E’ita ato’a te ma’ona ’aravihi roa a’e o te ao e fa’aea i te hapehape noa.

’Ua parauhia ē, « E ’ere te manuiara’a ē e ’aita roa e manuia-’ore-ra’a, ’o te haerera’a rā mai terā manuia-’ore-ra’a i terā manuia-’ore-ra’a ma te tāpe’a noa i te ’ana’anatae ».1

Nō ni’a i te ’ōpūpū mōrī tāna i hāmani, e au ē ’ua parau Thomas Edison ē : « ’Ua manuia ’ore iho ā vau e 1 000 taime. ’Ua riro te ’ōpūpū mōrī ’ei hō’ē tao’a hāmani nā roto e 1 000 ta’ahira’a ».2 ’Ua pi’i ’o Charles F. Kettering i te mau manuia-’ore-ra’a ’ei « fa’a’ite ’avei’a i ni’a i te purōmu nō te manuiara’a ».3 Maita’i ē, e riro mai te hape tāta’itahi ’ei ha’api’ira’a pa’ari, e tauira’a i te ’ōfa’i turorira’a ’ei ’ōfa’i ta’ahira’a.

’Ua tauturu te fa’aro’o ’āueue ’ore o Nephi iāna iho ’ia haere mai terā manuia-’ore-ra’a i terā manuia-’ore-ra’a ē tae roa ’ua noa’a mai iāna te mau ’api veo. ’Ua ’ahuru taime tō Mose tāmatara’a ē manuia mai nei i te horo ’ē ia ’Aiphiti ’e te mau tamari’i ’Īsera’ēla.

E uiui paha tātou ē—mai te peu pa’i tei ni’a Nephi ’e ’o Mose i te tonora’a a te Fatu, nō te aha ïa ’aita te Fatu i haere mai nō te tauturu ia rāua ’ia manuia i te tāmatara’a mātāmua ? Nō te aha pa’i ’oia i vaiiho ia rāua—’e nō te aha ’oia i vaiiho ai ia tātou—’ia tāfifi ’e ’ia ’ore e manuia i roto i tā tātou mau tāmatara’a ’ia manuia ? I roto i te mau pāhonora’a e rave rahi i teie uira’a, teie te tahi :

  • ’A tahi, ’ua ’ite te Fatu ē, « e noa’a ia [tātou] te ’ite rau i te ’ohipa nā roto i teie mau mea ato’a nei, ’e e riro ho’i ’ei maita’i nō [tātou] ».4

  • Te piti, ’ia nehenehe ia « [tātou] e tāota i te maramara, ’ia ti’a ia [tātou] ’ia ’ite i te faufa’a rahi o te maita’i ».5

  • Te toru, ’ia fa’a’ite ē, « nā Iehova ho’i teie nei tama’i »,6 ’e e mea nā roto ana’e i tōna maita’i e nehenehe ai tātou e fa’aoti i tāna ’ohipa ’e ’ia riro mai iāna te huru.7

  • Te maha, nō te tauturu ia tātou ’ia fa’ananea ’e ’ia ha’amaita’i ā e rave rahi huru Mesia, o te ’ore roa ho’i e nehenehe e « ha’amaita’i » maori rā ’e « nā pae e piti »8 ’e tae noa atu i « te umu o te ma’i ra ».9

Nō reira, i roto i te hō’ē orara’a tei ’ī i te ’ōfa’i turorira’a ’e te hapehape, tē māuruuru pā’āto’a nei tātou ē, ’ua nehenehe ia tātou e tāmata fa’ahou ā.

I te matahiti 1970 ra, e pīahi matahiti mātāmua vau i BYU, ’ua tāpa’o vau iā’u i roto i te hō’ē piha a te ’orometua rahi ra ’o Jae Ballif, nō ni’a i te ihitumu (Physique). I te hope’a o te hō’ē tuha’a ha’api’ira’a, e hōro’a mai ’oia i te hi’opo’ara’a. Mai te peu e C te nota o te hō’ē pīahi ’e ’ua hina’aro ’oia i te hō’ē nota maita’i a’e, e fa’ati’a te ’orometua Ballif ’ia rave i te tahi atu ā hi’opo’ara’a nō ni’a i terā ha’api’ira’a. Mai te peu e B tā te pīahi i te piti o te hi’opo’ara’a ’e ’aita ’oia i māuruuru, e nehenehe tāna e rave i te toru o te hi’opo’ara’a, ’e te maha e fa’ahou ā. Nō te mea ’ua fa’ati’a noa mai ’oia iā’u ’ia rave fa’ahou ā i te hi’opo’ara’a, ’ua tauturu mai ’oia iā’u ’ia ’aravihi roa ’e ’ia noa’a iā’u te nota A.

Hōho’a
Te ’orometua Jae Ballif

E ’orometua pa’ari ta’a ’ē ’oia tei fa’auru i tāna mau pīahi ’ia tāmau noa i te tāmata—’ia fa’ariro i te manuia-’ore-ra’a ’ei ha’api’ira’a, ’eiaha rā ’ei ’ati, ’e ’eiaha e mata’u i te manuia-’ore-ra’a, ’ia ha’api’i rā nā roto mai i te reira.

’Aita i maoro a’enei ’ua tāniuniu vau i teie ’aito, 47 matahiti i muri mai tō’u haerera’a i tāna mau ha’api’ira’a ihitumu. ’Ua ani au iāna, nō te aha ’oia i fa’ati’a ai i te mau pīahi ’ia tāmata e hea rahira’a taime nō te ha’amaita’i i tā rātou nota. ’Ua nā ’ō mai ’oia : « ’Ua hina’aro vau e ti’a i te pae o te mau pīahi ».

Tē māuruuru nei tātou nō te mau tāmata-fa’ahou-ra’a, ’ia hape ’e ’ia manuia ’ore tātou, tē māere roa nei rā tātou i te maita’i o te Fa’aora i te hōro’ara’a mai i nau tāmata-fa’ahou-ra’a nō te upo’oti’a i ni’a i te hara ’e i ni’a i te mau manuia-’ore-ra’a o tō tātou nei ’ā’au.

’Aita e ta’ata pa’epa’e a’e ia tātou maori rā te Fa’aora. Tē fa’ati’a nei ’oia ia tātou ’ia rave ’e ’ia rave fa’ahou ā i tāna mau hi’opo’ara’a. Nō te riro mai iāna ra te huru, tītauhia tau rahira’a tāmata-fa’ahou-ra’a i roto i tō tātou mau tāfifira’a tāmahana ’e te ta’ata tino nei, ma te ha’avīra’a i tō tātou mau hia’ai, te ha’api’ira’a i te fa’a’oroma’i ’e te fa’aorera’a hapa, te upo’oti’ara’a i ni’a i te fa’ataura’a, te ’apera’a i te mau hara aramoinara’a, te tahi ma’a hi’ora’a noa ïa teie. Mai te mea e nātura ta’ata te hape, e hia ïa manuia-’ore-ra’a e tītauhia ’eiaha fa’ahou ā tō tātou nātura i tō te tino, tō te Atua rā ? Tauasini rahira’a ? Hau atu paha i te hō’ē miriōni.

Nō tōna ’ite ē e ’āpapa haere te fifi i ni’a i te ’ē’a piriha’o ’e te oaoa, ’e e riro te manuia-’ore-ra’a i te tupu pauroa te mahana nō tātou, ’ua ’aufau te Fa’aora i te hō’ē ho’o fāito ’ore nō te hōro’a ia tātou i te rahira’a tāmata-fa’ahou-ra’a e tītauhia nō te manuia maita’i i tā tātou hi’opo’ara’a tāhuti nei. Pinepine paha te pāto’ira’a tāna e fa’ati’a ’ia riro mai te tahi ’ohipa huru teimaha roa ’e fātata roa e’ita e mara’a, ’aita rā ’oia e vaiiho ia tātou ma te tīa’ira’a ’ore.

Nō te ’ōteo-fa’ahou-ra’a tō tātou tīa’ira’a i mua i te mau fifi o te orara’a, ’ua ineine roa te maita’i rahi o te Fa’aora ’e tē vai noa mai. Tōna maita’i rahi, « e rāve’a hanahana ïa nō te tauturu ’aore rā nō te ha’apūa’i… e mana ha’amana e fa’ati’a i te mau tāne ’e te mau vahine ’ia noa’a te ora mure ’ore ’e te fa’ateiteira’a i muri mai i tā rātou mau tauto’ora’a rahi roa a’e ».10 Tei ni’a tōna maita’i rahi ’e tōna mata here ia tātou i te roara’a o tō tātou tere, i te fa’aurura’a, i te ha’amāmāra’a i te hōpoi’a, i te ha’apūaira’a, i te fa’aorara’a i te ha’avīra’a, i te pārurura’a, i te rāpa’aura’a ’e i te « fa’aorara’a i tōna mau ta’ata », noa atu ā e tūrorirori rātou i ni’a i te ’ē’a piriha’o ’e te oaoa.11

’O te tātarahapara’a te hōro’a a te Atua e noa’a tāmau ia tātou, e fa’ati’a ’e e ha’amana ia tātou nō te haere mai terā manuia-’ore-ra’a i terā manuia-’ore-ra’a ma te ’ore roa e ’ere i te ’ana’anatae. E ’ere te tātarahapara’a i te fa’anahora’a piti mai te peu e manuia ’ore tātou. Te tātarahapara’a, ’o tāna ïa fa’anahora’a, te ’itera’a e nā reira tātou. ’O teie te ’evanelia tātarahapara’a, mai tā te peresideni Russell M. Nelson i parau : « E fa’anahora’a ha’api’ira’a nō te orara’a tā’āto’a ».12

I roto i teie fa’anahora’a ha’api’ira’a nō te orara’a tā’āto’a, ’o te ’ōro’a te rāve’a tā te Fatu i fa’ata’a nō te noa’a-tāmau-ra’a tāna fa’aorera’a hara. Mai te mea e rave tātou ma te ’ā’au tātarahapa ’e te vārua marū, e pūpū mai ’oia i te fa’a’orera’a hapa tāhepetoma ’a haere ai tātou mai terā manuia-’ore-ra’a i terā manuia-’ore-ra’a i ni’a i te ’ē’a o te fafaura’a. Inaha « noa atu tā rātou mau hara, ’ua ’ī roa tō’u ’ā’au i te aroha ia rātou ».13

I teienei, e hia taime ’oia e fa’a’ore mai i tā tātou hara ? Mai te aha tōna fa’a’oroma’i-noa-ra’a ? I te hō’ē taime ’ua ui Petero i te Fa’aora : « E te Fatu, ’ia tuatāpapa ta’u taea’e i te hāmani ’ino mai iā’u, ’ia hia ā’u fa’a’orera’a atu i tāna hara ? ’Ia hitu ānei ? »14

Hōho’a
Petero ’e Iesu

’Ua mana’o paha ’o Petero ē, e hitu ra, e nūmera teitei ïa nō te fa’a’itera’a i te ma’ama’a e fa’aore i te hapa e rave rahi roa taime, ’eiaha ato’a paha ’ia pinepine roa. Te pāhonora’a a te Fa’aora ia Petero, ’oia ho’i ’eiaha roa atu e tai’o—’eiaha e tā’ōti’a i te fa’aorera’a hapa.

« ’Ua parau atu rā Iesu iāna, ’aore au i parau atu ia ’oe ē, ’ia hitu ; ’ia hitu rā ’ahuru i te hitura’a ».15

E mea pāpū ē ’aita te Fa’aora e ha’amau ra i te hō’ē ’ōti’a ē ’ia 490. Hō’ē ïa huru i te paraura’a ē, e ’ōti’a te vai ra nō te ravera’a i te ’ōro’a, ’oia ho’i e 490, ’e i te 491ra’a, e haere mai te tahi ti’a hi’opo’a a te ra’i nō te parau ē : « ’Ua hope tā ’oe tāreta tātarahapara’a—mai teie taime atu nā ’oe iho e fa’aitoito ia ’oe. »

’Ua fa’a’ohipa te Fatu i te nūmerara’a hitu ’ahuru i te hitura’a ’ei fa’ahōho’ara’a nō tāna tāra’ehara fāito ’ore, tōna here ’ōti’a ’ore ’e tōna maita’i rahi tā’ōti’a ’ore. « ’Ē, ’ua tātarahapa ana’e tō’u mau ta’ata, e fa’a’ore au i tā rātou mau hara iā’u ».16

’Eiaha rā e mana’o ē, ’ua riro atura te ’ōro’a ’ei parau fa’ati’a nō te hara. Teie hō’ē tumu te Fatu i parau ato’a ai i roto i te buka a Moroni ē : « ’Ia tātarahapa rā rātou ’a tītau ai ’ia fa’a’orehia te hara ma te mana’o pāpū, ’ua fa’a’orehia ïa te hara ».17

Te mana’o pāpū, ’o te tauto’ora’a pāpū ato’a ïa ’e te tauira’a pāpū. Te ta’o « taui » ’o te ta’o rahi e fa’a’ohipahia e te Arata’i nō te mau Pāpa’ira’a Mo’a nō te tātara i te parau tātarahapara’a : « E tauira’a o te ferurira’a ’e te ’ā’au ’ei mea ’āpī i mua i te Atua, i mua iāna iho ’e i roto i te orara’a ».18 E fa’ahope’ara’a te reira tauira’a nō te tupura’a pae vārua. Tō tātou manuirara’a, e ’ere te haerera’a mai terā manuia-’ore-ra’a i terā manuia-’ore-ra’a, ’o te tupura’a rā mai terā manuia-’ore-ra’a i terā manuia-’ore-ra’a ma te pohe ’ore te ’ana’anatae

Nō ni’a i te tauira’a, ’a feruri i teie fa’ahitira’a ’ōhie : « Te ’ohipa ’aita e taui e vai noa ïa mai te reira. » E ’ere teie parau mau ’ōhie i te fa’ao’ō’ora’a i tō ’outou māramarama, e parau pa’ari ’e te hōhonu rā mai roto mai i te peresideni Boyd K. Packer, tei nā ’ō fa’ahou ē : « ’E ’ia fa’aea tātou i te taui—’ua fa’aea tātou ».19

Nō te mea ’aita tātou e hinaaro e fa’aea ē tae roa ’ua riro tātou mai tō tātou Fa’aora te huru,20 tītauhia ’ia tāmau noa tātou i te ti’a mai i te mau taime ato’a e topa tātou, ma te hia’ai e tāmau noa i te tupu rahi mai ’e ’ia haere i mua noa atu tō tātou mau paruparu. I roto i tō tātou paruparu, tē fa’aitoito nei ’oia ia tātou, « tō’u nei maita’i ’ātīrē ïa tā ’oe : ’ei te paruparu e ta’a maita’i roa ai tō’u pūai ».21

Nā roto ana’e i te patara’a vitiviti o te mau hōho’a ’aore rā te mau hōho’a tupura’a, tātou e ’ite ai i te tupura’a tō tātou tino. Nā reira ato’a, e mea huru ’ite ’ore tō tātou tupura’a pae vārua maori rā nā roto i te hi’o tau mua ra. E mana’o pa’ari te hi’o-pinepine-ra’a ’o roto ia tātou nā roto i terā hi’o nō te ’ite mai i tō tātou haerera’a i mua ’e nō te fa’auru ia tātou « ’ia haere ti’a atu… i mua i te ti’a-māite-ra’a i te Mesia, ma te tīa’i pāpū roa ».22

E māuruuru mure ’ore tō’u i te here, te marū, te fa’a’oroma’i ’e te fa’a’oroma’ira’a roa o nā Metua i te ra’i ’e o te Fa’aora, ’o tē fa’ati’a noa nei ia tātou ’ia tāmata fa’ahou ā ma te tai’o ’ore, i ni’a i tō tātou tere ho’ira’a i mua i tō rāua aro. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.