A

    Adamu ’e ’o Eva


    afaura’a (mau)


    ahoaho, mana’o pe’ape’a


    ano’ite


    ao vārua


    arapaera’a (te)


    aroha


    Aroha


    aroha, here


    arutaimāreva


    Atua te Metua


    Atuara’a


    auhoara’a


    aumihi


    aupurura’a


    aupurura’a, tāvinira’a


    auraro


    autaea’era’a


    Autaea’era’a


    autahu’ara’a


    Autahu’ara’a


    Autahu’ara’a a Aarona


    Autahu’ara’a a Melehizedeka


    autuahinera’a


    B

    Bibilia


    Buka a Moromona


    bāpetizora’a


    Bāpetizora’a


    bāsileia o te Atua


    E

    ea o te ferurira’a


    F

    faaoreraa hara


    fafau (mau)


    fafaura’a


    Fafaura’a


    fafaura’a (iāna iho)


    fafaura’a (mau)


    fafaura’a (te mau)


    fafaura’a iāna iho


    faito pae varua


    fare


    fare, nohora’a


    fare, ’utuāfare


    fatuhia


    Faufaʼa Tahito


    faufa’a o te ta’ata hō’ē


    faufa’a o te ta’ata iho


    faʼaineineraʼa


    faʼanahoraʼa nō te faʼaoraraʼa


    faʼaoreraʼa hara


    faʼaurura’a


    fa’afāriura’a


    fa’ahapa


    fa’ahemara’a


    fa’ahoara’a


    Fa’aho’i fa’ahoura’ahia mai


    Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai


    Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai


    Fa’aho’ira’ahia Mai te ’Evanelia


    fa’aineinera’a


    fa’aipoipora’a


    fa’aitoitora’a


    Fa’aitoitora’a


    fa’anahonahora’a nō te fa’aorara’a


    fa’anahonahora’a o te ’Ēkālesia


    Fa’anahonahora’a o te ’Ēkālesia


    fa’anahora’a ha’api’ira’a


    fa’anahora’a nō te fa’aorara’a


    Fa’anahora’a o te ’Ēkālesia


    fa’aora i te ma’i, te māuiui


    fa’aora i te māuiui


    fa’aorara’a


    fa’aorara’a, rapa’aura’a


    fa’aorera’a hara


    fa’aoroma’i


    fa’arava’ira’a iāna iho


    fa’ari’ari’ara’a


    fa’aro’o


    Fa’aro’o


    fa’aro’o (tari’a)


    Fa’aro’oma’i


    Fa’ateiteira’a


    fa’aterera’a


    fa’aterera’a hau


    fa’aterera’a i te moni


    fa’aterera’a i te taime


    fa’aterera’a moni


    Fa’aterera’a o te Ekalesia


    fa’atupu hau


    fa’atupu i te hau


    fa’atura


    Fa’atura


    fa’aturara’a


    fa’aturera’a


    fa’aturera’a (te mau)


    fa’aturumara’a


    fa’atītīra’a


    fa’atītī’aifarora’a


    Fa’atūsiara’a, tūsia


    fa’auera’a


    fa’auera’a (te mau)


    Fa’auera’a (te mau)


    fa’aurura’a


    fa’aurura’a (te mau)


    fa’a’ino


    fa’a’itera’a


    fa’a’orera’a hara


    fa’a’orera’a hara, fa’a’orera’a hapa


    fa’a’oroma’i


    fa’a’oroma’i i te tahi


    fa’a’oroma’i, hitahita ’ore


    feia ʼāpī


    feia ʼāpī paʼari


    Feiā fa’atere o te ’Ēkalesia


    feiā fa’atere o te ’Ēkālesia


    Feiā fa’atere o te ’Ēkālesia


    feiā ʼāpī


    feiā ’āpī


    Feiā ’āpī


    feiā ’āpī pa’ari


    feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi


    Feiā ’Āpī Tamāhine


    fā (te mau)


    fāino


    fāito mōrare


    fāito pae vārua


    fāito vārua


    H

    haapa’o


    hamani maitai, maitai


    hara


    hau


    Hau


    hau (te)


    haʼapa’o


    ha’afaufa’ara’a iāna iho


    ha’amaita’ira’a


    ha’amaita’ira’a (mau)


    ha’amaita’ira’a (te mau)


    ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a


    ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a (mau)


    ha’amaita’ira’a patereareha


    ha’amaita’ira’a patereāreha


    ha’amaruara’a tamari’i


    ha’amaura’a


    ha’amori


    Ha’amori


    ha’amorira’a ’īdolo


    ha’amo’ara’a


    Ha’amāuruuru


    ha’apaera’a mā’a


    Ha’apaera’a mā’a


    ha’apa’o


    Ha’apa’o maita’i


    ha’apa’o-maita’i-ra’a


    ha’apa’ora’a fa’aro’o


    ha’api’i mai, ’apo mai


    ha’api’i, hōro’a i te ha’api’ira’a


    ha’api’i, ’apo i te ha’api’ira’a


    ha’api’ira’a


    ha’api’ira’a atu


    ha’api’ira’a evanelia na te feiā ’āpī pa’ari


    ha’api’ira’a mai


    Ha’api’ira’a sābati


    ha’api’ira’a tumu a te ’Ēkālesia


    Ha’api’ira’a tumu a te ’Ēkālesia


    ha’api’ira’a ’evanelia


    ha’api’ira’a ’utuāfare


    ha’aputuputura’a


    Ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela


    ha’aputuputura’a, ’āmuira’a


    ha’avara’a


    ha’avare ’ore


    ha’avi’ivi’i


    ha’avā, fa’aoti i te mana’o


    ha’avāra’a


    Ha’avāra’a


    ha’avīra’a iāna iho


    ha’eha’a


    Ha’eha’a


    ha’eha’ara’a


    Heheuraa


    heheura’a


    hepohepo


    here


    Here


    here ’āiʻa


    here, aroha


    hia’ai rahi


    hiero


    Hiero


    hiero (mau)


    hiero (te mau)


    Hiro’a Fa’aro’o (te mau)


    hiʻoraa


    Hi’ara’a


    hi’o ātea


    hi’o-fa’aātea-ra’a


    Hi’o-fa’aātea-ra’a, hi’o ātea


    hi’ora’a


    hi’ora’a i mua


    hi’ora’a maita’i


    Hi’ora’a maita’i


    hi’ora’a ātea


    huma


    Hunara’a


    huru


    huru atua, nātura hanahana


    huru mo’a


    Huru Pae Varua


    huru pae vārua


    huru parau ti’a


    hāhaerera’a a te mau tuahine


    hāmani maita’i


    hāmani-maita’i-raʼa,


    hāmani-’ino-ra’a


    Hīmene hope’a


    Hīmene tamāri’i


    hīro’a tumu


    hōho’a faufau


    hōpoi’a


    hōro’a a te Vārua


    hōro’a i te ha’api’ira’a


    hō’ēra’a


    I

    Iesu Mesia


    Iesu Mesia—Fa’aora


    Iesu Mesia—Haerera’a Piti Mai


    Iesu Mesia—Hi’ora’a maita’i


    Iesu Mesia—Hoa


    Iesu Mesia—Tei Hāmani


    Iesu Mesia—Tīa’i Māmoe


    IesuMesia


    Iosepha Semita


    Iosepha Semita


    Io’a o te ’Ēkālesia


    Itera’a pāpū


    itoito


    Itoito


    itoito, rave maita’i


    i’oa o te ’Ēkālesia


    K

    keresetianora’a


    M

    mahana hope’a nei


    maita’i


    mana


    mana o te autahu’ara’a


    mana’o haavā


    mana’o haavā nō ni’a i te ta’ata


    mana’o tura


    mana’o ’ana’anatae


    manuiara’a


    maroia (apathie)


    marū


    mata’u


    mau fafaura’a


    mau fa’aturera’a


    mau fa’auera’a


    mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a


    mau hiero


    mau hōro’a pae vārua


    mau mahana hopea nei


    mau mea mātāmua roa


    mau mea o teie nei ao


    mau mēlahi


    mau parau tumu


    mau peropheta


    mau peu


    mau peu maita’i


    mau pionie


    mau pupu autahu‘ara’a


    mau pupu autahu’ara’a


    Mau pupu autahu’ara’a


    mau pāpa’ira’a mo’a


    mau tāviri o te autahu‘araa


    mau tā’atira’a


    mau vahine


    mau ’āpo’ora’a a te ’Ēkālesia


    mau ’ōpuara’a matamehaʻi


    mau ’ōpuara’a matameha’i


    mau ’ōro’a


    ma’i pae ferurira’a (roro)


    ma’i upo’o, ma’i manava


    mea o te ao nei (te mau)


    melahi (te mau)


    melo ’ōtahi (te mau)


    metua


    metua (te mau)


    Metua i te Ao ra


    Metua Vahine


    Metua vahine i te ao ra


    Mileniuma


    misiōnare pa’ari


    mo‘ara’a


    mo’ara’a


    muhumuhu


    muhumuhura’a


    Māramarama o te Mesia


    mārōra’a


    Māuruuru


    mā’itira’a


    mā’itira’a (mau)


    N

    Noela


    nounou


    nā metua i te ao ra


    nā ta’ata fa’aipoipo misiōnare


    Nātura


    nātura atuara’a


    nātura hanahana


    O

    ora mure ’ore


    orara’a hou te tāhuti nei


    orara’a hou teie orara’a


    P

    pae vārua


    Papa ture a te fenua Marite


    parabole


    Parabole


    parau mau


    Parau Mau


    Parau Paari


    Parau Paari


    parau ti’a


    parau ti’a, vai-ti’a-mā-ra’a


    parau tohu


    parauti’a


    Parauti’a


    paturura’a


    pa’ari


    pehe


    Peresidenira’a Mātāmua


    peropheta


    Peropheta


    peropheta (mau)


    peropheta (te mau)


    peu (mau)


    peu tumu (mau)


    pe’ape’a


    pionie


    Pionie


    pionie (te mau)


    pi’ira’a nō te ’Ēkālesia (te mau)


    pi’ira’a o te ’Ēkālesia


    Pi’ira’a o te ’Ēkālesia


    pi’ira’a o te ’Ēkālesia (mau)


    pohe


    Poietera’a


    popou


    pupu autahu’ara’a


    Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’Āpōsetolo


    pupu ’autahu’ara’a


    pure


    Pure


    pure (te)


    purera’a a te ’Ēkālesia (te mau)


    purera’a pō ’utuāfare


    pāpa’ira’a mo’a


    Pāpa’ira’a mo’a


    pāpa’ira’a mo’a (te mau)


    pārurura’a


    Pāsa


    Pāsa


    Pāsa ’ati Iuda


    pāto’ira’a


    pōpou


    pūpūra’a (iāna iho)


    pūpūra’a iāna iho


    R

    Raura’a


    raura’a


    rave’a ha’apararera’a


    Russell M. Nelson


    rāve’a ha’apararera’a


    rāve’a ha’apararera’a, rāve’a tūreiara’a


    S

    Satane


    semeio (te mau)


    sābati


    Sābati


    Sābati


    Sātane


    Sōtaiete Tauturu


    T

    Tae-piti-ra’a mai


    Tae-Piti-Ra’a mai


    tamarii (mau)


    tamariʼi (mau)


    tamari’i


    tamari’i (mau)


    tamari’i (te mau)


    tamataraʼa


    Tamāri’i


    Taraehara


    Tara’ehara


    tauturu i te ao nei


    tauturu nā te ao nei


    tauturura’a i te ao nei


    tauturura’a nā te ao nei


    taviniraa


    ta’ata maita’i nō Samaria


    Ta’ata tumu no Amerika


    ta’ata tupu


    ta’atira’a


    Te Atua te Metua


    Te ea o te ferurira’a


    te fa’aro’o


    te fāito ahu tano, peu mā


    te haerera’a i te purera’a


    te mau fā


    Te mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a


    te mau oro’a


    te mau pupu autahu‘araa


    te mau pāpa’ira’a mo’a


    te mau rāve’a ’āpī


    te mau tāreni


    te oraraʼa hou teie oraraʼa


    te rirora’a


    Te ti’ara’a melo o te ’Ēkālesia


    temeio


    temeio (mau)


    temeio (te mau)


    te’ote’o


    Thomas S. Monson


    Tiafa’ahoura’a


    Ti’a-fa’ahou-ra’a


    ti’a-mā-ra’a


    ti’afaʼahoura’a


    Ti’afa’ahoura’a


    Ti’afa’ahoura’a


    ti’amāraa


    ti’amāra’a


    Ti’amāra’a


    Ti’amāra’a nō te mā’iti


    ti’amāra’a pae fa’aro’o


    ti’amāra’a ’ia mā’iti


    Ti’amāra’a,


    ti’amāra’a, ti’amāra’a ’ia mā’iti


    ti’araa melo o te ’Ēkālesia


    Ti’ara’a keresetiāno


    ti’ara’a melo o te ’Ēkālesia


    ti’ara’a metua


    ti’ara’a metua tāne


    ti’ara’a metua vahine


    ti’ara’a pipi


    ti’aturi


    ti’aturira’a


    Ti’aturira’a


    ti’a’aura’a


    tohura’a


    tuatāpaparaʼa i te pāpa’iraa mo’a


    tuatāpaparaʼa i te pāpa’iraʼa mo’a


    tuatāpaparaʼa pāpa’iraa mo’a


    tuatāpaparaʼa pāpa’ira’a mo’a


    tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a


    Tufa’a ’Ahuru


    tuha’a ’ahuru


    tupura’a o te ’Ēkālesia


    Tupura’a o te ’Ēkālesia


    ture


    ture (mau)


    ture (te mau)


    tāhuti nei


    Tāhō’ēra’a


    tāivara’a


    tāmatara’a


    Tāmatara’a


    tāmatara’a, ’ati


    tāmau-maīte-ra’a


    Tāmāhanahana


    tāpe’a māite


    tāpe’a māite, fa’a’oroma’i


    tāpe’ara’a i te feiā fa’afāriu


    Tāraehara


    Tāraʼehara


    Tāra’ehara


    tāra’ehara


    tāreni (te mau)


    tātarahapa


    tātarahaparaʼa


    tātarahapara’a


    Tātarahapara’a


    tāvinira’a


    Tāvinira’a


    tā’amura’a


    tā’atira’a


    tā’irira’a


    tīa’i


    tīa’ira’a


    tīa’ira’a, ti’aturira’a


    tōtauturu


    tūsia


    V

    vahine (mau)


    vahine (te mau)


    Vahine (te mau)


    vai-ti’amā-ra’a


    veve


    vevera’a


    viretu


    Vi’ivi’i ore


    vi’ivi’i ’ore


    vi’ivi’i ’ore i te pae ’āpeni


    Vārua Maitaʼi


    Vārua maita’i


    Vārua Maita’i


    Vārua Maita’i


    Z

    Ziona


    ʼ

    ʼohipa misiōnare


    ʼutuāfare


    ʼāʼamu ʼutuāfare


    ‘utuāfare


    ’aito


    ’apo i te ha’api’ira’a


    ’apora’a mai


    ’ati


    ’ati, tāmatara’a


    ’episekōpo (mau)


    ’episekōpo (te mau)


    ’evanelia


    ’ihi āpī


    ’ino’ino


    ’iriā


    ’ite


    ’itera’a pāpū


    ’oa’oa


    ’Oa’oa


    ’Oa’oa


    ’oa’oa, pōpou


    ’ohipa


    ’ohipa (te)


    ’ohipa hiero


    ’ohipa i roto i te ’Ēkālesia


    ’Ohipa Misionare


    ’ohipa misiōnare


    ’ohipa pa’i’a (homosexualité)


    ’ohipa tōtauturu nā te ao nei


    ’umera’a a te hoa


    ’utuāfare


    ’Utuāfare


    ’utuāfare o Iseraela


    ’utuāfare o ’Īserāʼela


    ’utuāfare o ’Īserā’ela


    ’āmuira’a rahi


    ’āparaura’a


    ’āpo’ora’a


    ’āpo’ora’a (te mau)


    ’āpo’ora’a a te ’Ēkālesia


    ’ārearea


    ’Ārue


    ’ā’amu o te ’Ēkālesia


    ’ā’amu ʼo te ’Ēkālesia


    ’ā’amu ’utuāfare


    ’ā’au hōro’a


    ’ā’au māuruuru


    ’ā’au mēhara


    ’ā’au ’ī


    ’īriā


    ’ōnohi


    ’ōpuara’a (te mau)


    ’ōpuara’a matamehaʻi (mau)


    ’ōpu’ara’a nō te fa’aorara’a


    ’Ōrama Mātāmua


    ’ōro’a


    ’Ōro’a


    ’ōro’a (mau)


    ’ōro’a (te mau)


    ’ōro’a mo’a


    ’ōtahira’a (te)