Talafaasolopito o le Ekalesia
O Fafagu ma Toefaaolaolaina


“O Fafagu ma Toefaaolaolaina,” Autu o le Talafaasolopito o le Ekalesia

“O Fafagu ma Toefaaolaolaina”

O Fafagu ma Toefaaolaolaina

Pe tusa o le 1829, sa alu ai Nancy Alexander e 13 tausaga le matua i se sauniga tele a le Metotisi. “Sa ufitia le silia ma le tasi le eka o le fanua i o latou faleie,” sa ia manatuaina, ma “sa faia a latou sauniga mo le tele o aso ma sa tele a latou tagata liliu mai sa maua ai.” I le taimi o sauniga, sa valaaulia ai o ia e se faifeau i le “nofoa o le au naunau,” lea o le a maua ai e ia ma isi se faamalosiauga mai le potopotoga atoa e liliu atu o latou olaga ia Keriso. “Sa ou lei mauaina lena suiga o le loto,” sa ia ta’utino atu ai. O i latou na alalaga,”Ia viia Aleluia, ua ou maua se tapuaiga,” sa ia toemanatua ai, “Ae sa leai lava se eseesega na ou lagonaina.”

Ata
O se maatusi o loo faaalia mai ai se fonotaga toefaaolaola po o se tolauapiga.

O se maatusi o loo faaalia mai ai se fonotaga toefaaolaola po o se tolauapiga.

Na auai atu foi Iosefa Samita i ni fonotaga toefaaolaola a o talavou o ia, ma e faapei o Nancy, sa manao o ia e “lagonaina & le fia alaga e pei o tagata Uma” ae “sa le mafai ona ia lagonaina se mea.” O le tauiviga a le au sailiili e pei o Nancy ma Iosefa e “maua se tapuaiga” ma le aufailotu ia maua ni e liliu mai ma faamalolosia ai a latou ekalesia na matua’ia ai ia toefaaolaolaina faaleltou lea na lilofia ai matusisifo o le Iunaite Setete i le uluai fiasefulu tausaga o le 1800.1

O le Fesuiaiga Tele o Faigamalo o Amerika na aumaia ai se malo fou, o se tasi na tuuto atu i le puipuiga o le saolotoga o tapuaiga faalelotu. O le taimi foi lea, na mataitu ai e faifeau le pa’ulia o a latou potopotoga, ua i lalo ifo o le 20 pasene le auai i le tele o setete. O le tali atu i ai, na sailia ai e faifeau mai le tele o ekalesia le faama’itea o le faatuatua sili atu o a latou aulotu. O ekalesia sa lagolagoina e le malo ua le toe maua lo latou avanoa, ma ua tatala ai le avanoa mo le au folafola mai le anoanoai o ekalesia eseese e sailia ai ma le finafinau ia tagata liliu mai. O le salalau o le toefaaolaolaina---lea o le a faaigoa mulimuli ane e le au fai talafaasolopito o le Fafaguina Tele Lona Lua---na musuia ai le tele o le Au Porotesano Amerika e faataitai ia aulotu eseese, ofo atu mo faamoemoega faaagafesootai, ma faalauiloa o latou talitonuga faa-Kerisiano.2

O le agaga o le fafaguina na faamalosia ai alii ma tamaitai o ituaiga uma ma mai itu uma o le olaga. O vaega e pei o le Episikopalia, Faapotopotoga, ma le Periperiane sa latou faia ni tapuaiga e sili atu le faatulagaga. O a latou toefaaolaolaina e masani ona aofia ai lauga aloaia ma talaiga i Aso Sa, ma o latou faifeau e matuai tuu i le loloto a latou faaupuga e faasegia ai aulotu i se tuuto sili atu. E ese mai ai, o le Metotisi ma le Papatiso sa o latou tauanauina nuu i tua, sa faia a latou vasega ma sauniga tapuai. A o faalauteleina atu a latou malaga taamilo i le faatausiusiuga o tuaoi, e toatele le aumalaga na lauiloa i lo latou lototetele e avatu le talalelei i itulagi maotua. I le tele o nuu i tua, o le talaiga na faia ai fonotaga i tolauaiga e moea ia na tosina mai ai le motu o tagata mo le tele o aso i taimi taitasi.

O le liua patino, o le itu iloga lea o le talaiga a le au toefaaolaola, sa o se mea na tosina i ai le au saili o talitonuga faalelotu o e sa lei faamalieina i ekalesia sa faumalo i lena taimi. O tala o le liua mai sa faamamafaina ai se lotofuatiaifo tausalaina, o se iloa o le a tauamiotonuina le Atua i le lafoina o se agaga i lalo i seoli, ma se molimau maoae e faapea ua oo mai le alofatunoa o Keriso e laveai. A o molimau atu uo ma tuaoi i na aafiaga, sa matua faateleina le fiafia ma le malolosi i lotu ma sosaiete toeiloilo.

Autu e fesootai: Christian Churches in Joseph Smith’s Day, Religious Beliefs in Joseph Smith’s Day, Joseph Smith’s First Vision Accounts

Faamatalaga

  1. Nancy Naomi Alexander Tracy, “Life History of Nancy Naomi Alexander Tracy Written by Herself,” typescript, 2–3, in Nancy A. Tracy Reminiscences and Diary, 1896 May–1899 July, Church History Library, Salt Lake City; Alexander Neibaur, “Alexander Neibaur, Journal, 24 May 1844, extract,” in Alexander Neibaur, Journal, 5 Feb. 1841–16 Apr. 1862, 23, josephsmithpapers.org.

  2. E tele naua ni tusiga e uiga i le uluai toefaaolaolaina o le seneturi lona 19 i le Iuniate Setete. Tagai, mo se faataitaiga, Catherine A. Brekus, Strangers and Pilgrims: Female Preaching in America, 1740–1845 (Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1998); Jon Butler, Awash in a Sea of Faith: Christianizing the American People (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1990); Nathan O. Hatch, The Democratization of American Christianity (New Haven: Yale University Press, 1989); Whitney R. Cross, The Burned-over District: The Social and Intellectual History of Enthusiastic Religion in Western New York, 1800–1850 (Ithaca: Cornell University Press, 1950).