Să împărtăşim unui prieten

Într-o zi, în timp ce studiam pentru ora de seminar, am avut un sentiment frumos şi deosebit. Pe când citeam lecţia pentru ziua următoare, mi-a venit în minte chipul unei prietene de la şcoală şi am avut un sentiment puternic că trebuie să-i împărtăşesc mărturia mea.

În pofida clarităţii acestui sentiment, mi-a fost teamă. Am fost îngrijorată că prietena mea ar putea să mă respingă, în special din pricina faptului că ea nu părea să fie genul de fată interesată să se alăture Bisericii.

 M-am gândit la o cuvântare a surorii Mary N. Cook, din Preşedinţia generală a Tinerelor Fete, în care ne oferea provocarea de a munci cu sârguinţă şi a fi curajoase.¹ Mi-am dorit să fac acest lucru, aşa că i-am scris o scrisoare acelei fete şi am mărturisit despre adevărul Bisericii şi despre dragostea mea pentru Cartea lui Mormon. În ziua următoare, i-am strecurat în geantă un exemplar al Cărţii lui Mormon împreună cu scrisoarea mea.

 Spre surprinderea mea, prietena mea a fost foarte receptivă cu privire la Evanghelie. Din aceea zi, ea îmi spunea despre ceea ce a învăţat studiind Cartea lui Mormon. Câteva săptămâni mai târziu, i-am făcut cunoştinţă cu misionarii. La foarte scurt timp, a primit o confirmare de la Duhul Sfânt că ceea ce învăţa era adevărat. Misionarii şi cu mine am plâns în timp ce ea ne vorbea despre sentimentele sale. Curând, prietena mea a fost botezată, iar părinţii ei au fost uimiţi să observe cât de mult s-a schimbat.

 Sunt atât de fericită că am putut să îmi depăşesc temerile şi am ajutat-o să cunoască Evanghelia.