tineri

Am putut depăşi întristarea

Juan Zhu

Autorul este din Taiwan.

Tipăreşte Distribuie

    Când prietenii mei, fratele Chen şi soţia sa, au fost botezaţi în episcopia noastră, m-am bucurat foarte mult. După un an de la botez, au fost pecetluiţi în templu şi fiul lor, care a decedat înainte ca ei să se alăture Bisericii, a fost pecetluit cu ei. A fost minunat să văd modul în care familia Chen punea Evanghelia tot mai mult în practică în viaţa ei.

    Anul următor, fratele Chen a decedat în urma unui accident de maşină. După accident, am fost foarte marcat de moartea lui şi, deseori, aveam vise urâte. Mă trezeam plângând şi mă întrebam mereu: „De ce? De ce permite Domnul ca astfel de tragedii să aibă loc? De ce a trebuit să se întâmple aşa ceva acestei familii minunate?” Într-o zi, în timp ce eram frământat de aceste întrebări, am luat un manual şi am citit aceste cuvinte spuse de preşedintele Spencer W. Kimball (1895–1985):

    „Dacă credem că viaţa muritoare este singura parte a existenţei noastre, atunci durerea, tristeţea, eşecul şi durata scurtă a vieţii ar fi doar nenorocire. Dar dacă privim viaţa din perspectiva eternă, care cuprinde existenţa premuritoare şi viitorul veşnic ce urmează acestei vieţi, atunci putem privi toate întâmplările din perspectiva potrivită…

    Nu suntem expuşi ispitelor, pentru ca tăria să ne fie pusă la încercare, bolilor, pentru a învăţa răbdare, morţii, pentru a putea deveni nemuritori şi glorificaţi?”1.

    În acel moment, am decis să mă eliberez de întristare şi să privesc către posibilul viitor promis. Mi-am imaginat cum fratele Chen este reunit cu familia sa şi că este foarte fericit. Această perspectivă mi-a adus pace. Ştiu că Tatăl Ceresc ne oferă înţelepciunea şi curajul necesare pentru a face faţă dificultăţilor.

    Afişează referinţe

    Note

    1. 1.

      Teachings of Presidents of the Church: Spencer W. Kimball (2006), p. 15.