Darul pe nume Jen
Autoarea articolului locuieşte în Utah, SUA.
Am făcut o serie de alegeri greşite în al doilea an de liceu. Acele alegeri au dus la consecinţe grave şi la nefericire şi m-am hotărât să profit de vacanţa de vară pentru a începe să schimb lucrurile. Când şcoala a reînceput, luam prânzul în baie sau pe hol, unde nu era nimeni, pentru a evita prietenii nepotriviţi care mă aşteptau.
Nu m-am simţit niciodată atât de singură.
Apoi, Dumnezeu mi-a dat un dar: El mi-a trimis-o pe Jen. Ea nu m-a judecat niciodată pentru greşelile mele ci, din contră, m-a încurajat să continui să fac lucrurile care ştiam că erau bune. Faptul că ştiam că ea avea să fie la şcoală m-a ajutat să continui să citesc din scripturi şi să-mi întăresc mărturia. Până în momentul absolvirii liceului, mi-am dovedit că eram hotărâtă să mă schimb.
Uneori mă întreb unde aş fi astăzi dacă Jen nu mi-ar fi întins o mână de ajutor. Aş fi putut continua să trăiesc potrivit principiilor mele dacă nu ar fi fost ea? Din fericire, nu voi şti niciodată pentru că ea a fost alături de mine din toată inima sa, pregătită şi dornică să mă ajute.