2014
Autuahineraa: E hinaaro mau tatou i te tahi e te tahi
Me 2014


Autuahineraa: E hinaaro mau tatou i te tahi e te tahi

Hōho’a

Ia faaea tatou i te tutonu i ni‘a i to tatou mau taa-ê-raa, e imi râ eaha te mau mea e hoê â ta te tahi e te tahi

I roto i teie video, ua ite mai tatou e va‘u fenua e ua faaroo mai e iva reo taaê. A feruri na i te rahiraa reo o tei tuuhia no teie irava hopea. E mea faahiahia ia ite e mai te hoê autuahineraa na te ao nei, ua ti‘a ia tatou ia faateitei i to tatou reo i roto i te iteraa papû no te parau mau mure ore e e mau tamarii tamahine tatou na te hoê Metua here i te Ao ra.

Aue te fana‘o ia tae mai i ô nei i teie taime faahiahia e ia paraparau atu i te mau vahine atoa o te Ekalesia mai te va’u te matahiti e hau atu. Te vai nei te puai rahi i roto i to tatou amuiraa i teie pô. Ia hi‘o ana‘e au ia tatou paatoa tei putuputu mai i roto i te Pû Amuiraa nei, e ia feruri ana‘e au i te rahiraa tauatini o vetahi ê o te mataitai nei i teie haapurororaa i roto i te mau vahi ati a‘e te ao nei, ua riro te tahoêraa o te mana o to tatou iteraa papû e to tatou faaroo ia Iesu Mesia ei hoê o te mau amuiraa faaroo e te puai rahi o te mau vahine i roto i te aamu o te Ekalesia, e penei a‘e i roto atoa i te ao nei.

I teie pô te oaoa nei tatou i roto i to tatou mau ti‘araa rau e rave rahi ei mau vahine i roto i te Ekalesia. Noa’tu e, ua rau te mau mea e faataa ê nei ia tatou, te ite atoa nei râ tatou e, e mau tamahine paatoa tatou na te hoê â Metua i te Ao ra tei faariro ia tatou ei mau tuahine. Ua hoê tatou i roto i te paturaa i te basileia o te Atua e i roto hoi i te mau fafauraa ta tatou i rave, noa’tu te huru o to tatou oraraa. E mea papû maitai e, ua riro teie amuitahiraa, ei autuahineraa hanahana roa a‘e i ni‘a i te tino o te fenua nei !1

Te riroraa ei mau tuahine, e faaiteraa te reira e, te vai ra hoê taamuraa aueue ore i rotopu ia tatou. Te aupuru nei te mau tuahine i te tahi e te tahi, te haapa‘o nei i te tahi e te tahi, te tamahanahana nei i te tahi e te tahi, e tei reira ratou no te tahi e te tahi i te taime maitai e te taime fifi. Ua parau te Fatu e, « te parau atu nei au ia outou, ia tahoê; e mai te mea aita outou e riro ei hoê ra e ere hoi outou no’u nei ».2

Te hinaaro nei te enemi ia faaino e aore ra, ia haavâ tatou i te tahi e te tahi. Te hinaaro nei oia ia faatumu tatou i ni‘a iho i to tatou mau taa-ê-raa e ia faaau i to tatou huru i to te tahi e to te tahi. E mea au paha na outou e faaetaeta puai i te tino no te maororaa hoê hora i te mau mahana atoa no te mea e faatupu te reira i te au maitai i roto ia outou, area o vau ra, te feruri nei ïa vau e, e ohipa tuaro faahiahia roa mai te mea e, e haere au i te mau tahua i ni‘a na ni‘a noa i te e‘a eiaha râ na roto i te piha ta’uma uira. E vai hoa noa â tatou, e ere anei ?

Tatou te mau vahine, e etaeta taa ê to tatou i ni‘a ia tatou iho. Ia faaau ana‘e tatou i to tatou huru i to te tahi e to tahi, e faaau ore tatou ia tatou iho e aore ra, ia vetahi ê. I te hoê taime, ua parau te tuahine Patricia T. Holland e, « te parau tano, eita ta tatou e nehenehe e parau e, e keretetiano tatou e a tamau noa ai i te haavâ i te tahi e te tahi—e aore ra, ia tatou iho—ma te etaeta.3 Te na ô ra râ oia i te parau, aore roa hoê mea e hoona ia ere tatou i to tatou aau aroha e te autuahineraa. Ei hau tatou e ia oaoa hoi i roto i te taa-ê-raa hanahana to te tahi e to te tahi huru. E ti‘a ia tatou ia ite e, te hinaaro nei tatou paatoa ia tavini i roto i te basileia ma te faaohipa i to tatou mau tareni e te mau horo‘a taa ê na roto i ta tatou iho raveraa. Ei reira tatou e oaoa ai i to tatou autuahineraa e to tatou autahiraa, e ia haamata i te tavini.

Te parau tano maori râ, e hinaaro mau tatou i te tahi e te tahi. E imi te mau vahine i te auhoaraa, te patururaa e te autahiraa. Ua rau te mau mea ta tatou e apo mai na roto mai i te tahi e te tahi, e e mea pinepine tatou i te vaiiho i te mau papa‘i ia tapea ia tatou ia fana‘o i te mau autaatiraa o te nehenehe hoi e riro ei mau haamaitairaa rarahi roa i roto i to tatou oraraa. Ei hi‘oraa, matou te mau vahine huru paari rii, e hinaaro matou i te mau mea ta outou te mau tamahine no te matahiti paraimere e vai ra no te horo‘a. E nehenehe matou e haapii rahi mai na roto mai ia outou no ni‘a i te ohipa taviniraa e te here mai to te Mesia te huru.

Aita i maoro a‘e nei, ua faaroo vau i te hoê aamu nehenehe roa no ni‘a i te hoê tamahine iti o Sarah te i‘oa, na te metua vahine o Sarah e tauturu nei i te tahi vahine no roto i ta’na paroisa, o Brenda te i‘oa, tei roohia i te hoê ma‘i rahi. E mea au roa na Sarah e haere na muri iho i to’na mama no te tauturu ia Brenda. Na Sarah e manii i te mono‘i i ni‘a i te rima o Brenda ei reira e taurami ai i to’na mau rimarima e to’na na rima no te mea e mea pinepine oia i te mamae. E ua haapii o Sarah ia amo i te rima o Brenda na ni‘a a‘e i to’na upoo no te faaha’uti‘uti i to’na mau uaua. Na Sarah e pahere i te rouru o Brenda e e tau‘aparau ia’na a rave ai to’na mama i te tahi atu mau ohipa. Ua haapii mai Sarah i te faufaa e i te oaoa o te taviniraa i te tahi atu taata, e ua ite atoa oia e, e nehenehe atoa te hoê tamariirii e faatupu i te taa-ê-raa rahi i roto i te oraraa o te hoê taata.

E mea au roa na’u te hi‘oraa i roto i te pene matamua a Luka o te faaite nei i te auraa maitai i rotopu ia Maria, te metua vahine o Iesu, e to’na tuahine fetii o Elisabeta. E tamahine apî o Maria i te taime a faaitehia mai ai ia’na ta’na misioni faahiahia ia riro ei metua vahine no te Tamaiti a te Atua. I te haamataraa, ua riro paha teie ohipa ei hopoi‘a teimaha ia amo oia ana‘e ra. Na te Fatu Iho i horo‘a mai ia Maria i te hoê taata no te tauturu ia’na i te amoraa i ta’na hopoi‘a. Na roto i te poro‘i a te melahi Gaberiela, ua horo‘ahia mai ia Maria te i‘oa o te hoê vahine papû e te maitai o ta’na e nehenehe e ani i te tauturu—to’na tuahine fetii o Elisabeta.

Teie tamahine apî e to’na tuahine fetii tei « ruhiruhia roa »,4 e taamuraa hoê to raua i te mea e, ua hapû raua toopiti na roto i te semeio, e te feruri nei au e, ua riro ïa na ava‘e e toru to raua parahi-amui-raa ei na ava‘e faufaa roa no raua, i te mea e, ua ti‘a ia raua ia paraparau amui, ia faaite i te here te tahi i te tahi, e ia tauturu te tahi e te tahi i roto i to raua nau piiraa taa ê roa. Aue te nehenehe to raua hi‘oraa no ni‘a i te mau vahine no te u‘i taa ê i te tautururaa te tahi i te tahi.

Tatou tei paaririi a‘e, e nehenehe ta tatou e faatupu i te hoê huru faahiahia roa i ni‘a i te mau u‘i apî a‘e. I te tau e tamariirii noa â to’u metua vahine, e ere to’na na metua i te mea itoito i roto i te Ekalesia. Tae roa mai i te pae o to’na matahiti, ua titauhia ia’na ia haere i te pureraa na raro noa o’na ana‘e e ia parahi i roto i ta’na mau pureraa—Paraimere, Hapiiraa Sabati e te pureraa oro‘a—i te mau hora taa ê.

Aita i maoro a‘e nei ua ani au i to’u metua vahine eaha te tumu i na reira ai oia pauroa te hepetoma ma te tauturu-ore-hia e aore ra, ma te faaitoito-ore-hia e to te utuafare. Teie ta’na pahonoraa, « ua here to’u orometua haapii ia’u ». Ua aupuru teie mau orometua ia’na e ua haapii ia’na i te evanelia. Ua haapii ratou ia’na e, e Metua i te Ao ra to’na tei here ia’na, e na to ratou mana‘o ia’na, i faaitoito noa ia’na ia haere noa pauroa te hepetoma. Ua parau mai to’u metua vahine ia’u e, « o te hoê ïa o te mau faaûruraa faufaa roa a‘e i roto i to’u oraraa tamarii ». Te ti‘aturi nei au e, e nehenehe ta’u e haamauruuru i teie mau tuahine faahiahia i te hoê mahana ! Aita ta te faito matahiti e parau i roto i te ohipa taviniraa mai ta te Mesia te huru.

Tau hepetoma i ma‘iri a‘e nei, ua farerei au i te hoê peresideni feia apî tamahine i Kalifonia tei parau mai ia’u e, aita i maoro a‘e nei, ua piihia to’na metua vahine, 81 matahiti, ei tuahine haapa‘o i te mau tarona i roto i te feia apî tamahine. Ua maere roa vau, no reira ua taniuniu vau i to’na metua vahine. I te taime a titau ai te episekopo o te tuahine Val Baker ia farerei ia’na, ua feruri oia e, e piihia oia ei haapa‘o piha vairaa buka e aore ra, ei taata papa‘i aamu no te paroisa. I te aniraa te episekopo ia’na ia tavini ei tuahine haapa‘o i te mau tarona i roto i te feia apî tamahine, na ô atura oia e, « ua papû ia oe ? »

Ua pahono maira to’na episekopo ma te tura, « e te tuahine Baker, eiaha ia hape te mana‘o, no ô mai i te Fatu ra teie piiraa ».

Ua parau maira oia e, aita ta’na e pahonoraa ê atu maori râ, « Oia mau ïa ».

Te faahiahia nei au i te faaururaa tei roaa i teie episekopo, oia hoi, ua rau te mau mea ta teie na tarona e maha i roto i ta’na paroisa e haapii mai na roto mai i te paari, te iteraa e te hi‘oraa roa o teie tuahine paari. E ua ite anei outou e, o vai ta te tuahine Baker e ani ia hinaaro ana‘e oia i te tauturu no te hamani i ta’na tahua itenati Facebook ?

Te feruri nei au i te tauturu rahi a te mau tuahine i roto i te Sotaiete Tauturu i te fariiraa i te mau tamahine apî no mahuti noa mai nei na roto mai i te feia apî tamahine. Pinepine to tatou mau tamahine apî i te feruri e, aita to ratou e ti‘araa e aore ra, aita hoê mea e tuati ia ratou i te mau tuahine i roto i te Sotaiete Tauturu. Hou a tae‘ahia ai to ratou matahiti i te 18, e mea ti‘a i te feia faatere no te feia apî tamahine e te mau metua vahine ia faaite papû no te mau haamaitairaa rahi o te Sotaiete Tauturu. E mea ti‘a ia ratou ia ite i te oaoa no te riroraa ei tuhaa no taua faanahoraa hanahana ra. Ia haamata ana‘e te feia apî tamahine i te haere i roto i te Sotaiete Tauturu, te ohipa ta ratou e hinaaro rahi, o te hoê ïa hoa no te parahi i piha‘iho, hoê rima tauahi i ni‘a i to ratou tapono, e hoê rave‘a no te haapii e no te tavini. E faatoro ana‘e tatou i te rima no te tauturu te tahi i te tahi i roto i te mau tauiraa e i te mau taime faufaa o to tatou oraraa.

Mauruuru i te mau vahine no te Ekalesia o te rave nei no te faatoro i te rima ma te hi‘o ore i te taa-ê-raa te matahiti e te hiroa tumu, no te haamaitai e no te tavini ia vetahi ê.Te tavini nei te feia apî tamahine i te mau tamarii paraimere e i te ruhiruhia. Te horo‘a nei te mau tuahine otahi no te mau huru matahiti atoa e rave rahi hora no te aupuru i te mau hinaaro o te mau taata e haati nei ia ratou. Te ite nei matou e rave rahi tauatini feia apî tamahine o te horo‘a nei hau atu i te 18 ava‘e o to ratou oraraa no te faaite i te evanelia i to te ao nei. Ua riro teie mau mea taatoa ei faaiteraa e, mai ta tatou himene herehia e parau nei e, « e mau tuahine tatou no ziona ».5

Mai te mea e te vai ra te mau paruru, no te mea ïa e, na tatou iho te reira i hamani. Ia faaea tatou i te tutonu i ni‘a i to tatou mau taa-ê-raa, e imi râ eaha te mau mea e hoê â ta te tahi e te tahi ; i reira tatou e haamata ai i te ite i to tatou puai rahi a‘e e, i te faatupu i te maitai rahi a‘e i roto i teie oraraa. I te hoê taime ua parau te tuahine Marjorie P. Hinckley e, « e hinaaro mau tatou i te tahi e te tahi. O matou tei paari, e hinaaro matou ia outou te feia apî. E te ti‘aturi nei matou e, outou te feia apî, e hinaaro outou i te tahi o matou te feia paari. E hinaaro te vahine i te vahine, te huru tera o te oraraa sotiare. E hinaaro tatou i te auhoaraa hohonu e te oaoa e te parau-ti‘a te tahi e te tahi ».6 Ua tano te tuahine Hinckley; e hinaaro mau tatou i te tahi e te tahi!

E te mau tuahine, aita e pŭpŭ vahine ê atu i roto i te ao nei e nehenehe e farii i te mau haamaitairaa rarahi mai ia tatou nei te mau vahine no te mau mahana hopea nei. E melo tatou no te Ekalesia a te Fatu, e noa’tu te huru o to tatou oraraa, e nehenehe ta tatou paatoa e fana‘o i te mau haamaitairaa o te mana autahu‘araa na roto i te haapa‘oraa i te mau fafauraa ta tatou i rave i roto i te bapetizoraa e i roto i te hiero. E mau peropheta ora to tatou no te arata‘i e no te haapii ia tatou, e te oaoa nei tatou i te horo‘a rahi o te Varua Maitai, o te tavini nei ei tamahanahana e ei arata‘i i roto i to tatou oraraa. Ua haamaitaihia tatou ia rave amui i te ohipa i piha‘i iho i te mau taea‘e parau-ti‘a no te haapuai i te mau fare e te mau utuafare. E nehenehe ta tatou e farii i te puai e te mana o te mau oro‘a hiero e te vai atu râ.

Hau atu i te fana‘oraa i teie mau haamaitairaa nehenehe, e tuahine to tatou tata‘itahi—i roto i te evanelia a Iesu Mesia. Ua haamaitaihia tatou i te maitai o te huru marû e te aroha, na roto hoi i te reira e ti‘a ai ia tatou ia horo‘a i te here e te taviniraa a te Mesia i te mau taata e haati nei ia tatou. Mai te mea e, e hi‘o atu tatou i ô mai i to tatou mau taa-ê-raa i roto i te matahiti, te hiroa tumu, e te huru o te oraraa no te haapa‘o e no te tavini i te tahi e te tahi, e faaîhia tatou i te here mau o te Mesia e i te faaûruraa o te arata‘i ia tatou ia ite e, eaha te taime e o vai te taata e tavini.

Te faatae atu nei au ia outou i te hoê titauraa manihini tei horo‘ahia’tu na i te hoê taime na mua a‘e nei, na te hoê peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu tei parau e, « te titau manihini atu nei au ia outou eiaha ia rahi noa’tu te here i te tahi e te tahi, ia maitai a‘e râ te here i te tahi e te tahi ».7 Te ti‘aturi nei au e, e ite tatou e, e hinaaro mau tatou i te tahi e te tahi, e e ti‘a anei ia tatou paatoa ia here maitai a‘e te tahi e te tahi, ta’u ïa pure, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Barbara B. Smith, « The Bonds of Sisterhood », Ensign, Mati 1983, 20–23.

  2. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 38:27.

  3. Patricia T. Holland, « ‘One Thing Needful’: Becoming Women of Greater Faith in Christ », Ensign, Atopa 1987, 29.

  4. Luka 1:7.

  5. « E Mau Tuahine Tatou no Ziona », Te Mau Himene, n°193.

  6. Glimpses into the Life and Heart of Marjorie Pay Hinckley, nene‘iraa a Virginia H. Pearce (1999), 254–55.

  7. Bonnie D. Parkin, « Te ma‘itiraa i te aroha : I taua mea ti‘a ra » Liahona, Novema 2003, 106.