2014
Paruru ia tatou i te hoho‘a faufau—te hoê utuafare haamauhia i ni‘a i te Mesia
Me 2014


Paruru ia tatou i te hoho‘a faufau—te hoê utuafare haamauhia i ni‘a i te Mesia

Hōho’a

Te titi‘a rahi roa‘e i te ao nei… o te titi‘a roto ïa e tae mai na roto i te hoê iteraa papû hohonu e te tamau.

E au mau taea‘e here e au mau tuahine here, i teie mahana, ua haamaitai-rahi-hia vau e ta’u na 13 mootua paari roa‘e e parahi ra i roto i te amuiraa. Na te reira hoʻi i tura‘i ia’u ia ui, « Eaha ta’u e hinaaro ia ite ta’u mau mootua ? » I teie po‘ipo‘i te hinaaro nei au e paraparau hua atu i to’u utuafare e i to outou.

Ei feia faatere, te haape‘ape‘a rahi nei matou no ni‘a i te haamouraa ta te mau hoho‘a faufau e faatupu nei i roto i te oraraa o te mau melo o te Ekalesia e i roto i to ratou mau utuafare. Te aro nei Satane ma te puai u‘ana.

Te hoê tumu i tae mai ai tatou i te fenua nei no te haapiiraa ïa ia haavî i te mau hiaai e te mau mana‘o o to tatou nei tino tahuti. Teie mau hiaai tei horo‘ahia mai e te Atua, no te tautururaa ïa ia tatou ia hinaaro ia faaipoipo e ia fanau i te tamarii. Te auraa hohonu o te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine o te faahaere mai i te mau tamarii i te oraraa tahuti nei, ua opuahia ïa ei ohipa herehia e te nehenehe o te taati i na mafatu itoito e piti, e o te apiti i te varua e te tino, e o te hopoi mai i te îraa o te oaoa e te popou ia haapii ana‘e tatou i te tuu i te mau hinaaro a to tatou hoa faaipoipo na mua i to tatou iho. Ua haapii te peresideni Spencer W. Kimball e, i roto i te faaipoiporaa, « e na mua roa te hoa faaipoipo i te tahi atu mau mea i roto i te oraraa o te tane aore râ vahine faaipoipo, e… [aita] e ohipa anaanataehia [aore râ] e taata [aore râ] e mea ê e na mua’tu i te hoa faaipoipo…

« Te titau nei te faaipoiporaa i te auraroraa e te haapa‘o-maitai-raa i te tahi ».1

E rave rahi mau matahiti i teie nei, ua hepohepo roa te hoê o ta maua mau tamarii. Ua haere atu vau i roto i to’na piha ta‘otoraa, i reira oia i te faaʻiteraa mai i to’na mau mana‘o hohonu e te faataaraa mai e, ua haere oia i te fare o te hoê hoa e ma te mana‘o-ore-hia ua ite oia i te mau hoho‘a e te mau ohipa maere e te tŭreru, i roto i te afata teata i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine vai tahaa noa. Ua haamata oia i te ta‘i e ua faaʻite i to’na huru pe‘ape‘a rahi no te mea ta’na i ite e ua hinaaro oia i te faahaere i te reira i rapae au i to’na feruriraa. Ua mauruuru rahi au e, ua ti‘aturi mai oia, e ua horo‘a mai ia’u i te hoê rave‘a no te tamarû i to’na aau hara ore e te mauiui e no te tauturu ia’na ia ite nahea e noaa ai te tautururaa na roto i te Taraehara a to tatou Faaora. Te haamana‘o nei au i te mau mana‘o mo‘a tei tae mai a tuturi ai maua i raro, te metua vahine e te tamahine, e ua tiaoro i te tauturu a to tatou Metua i te Ao ra.

E rave rahi mau tamarii, feia apî, e te feia paari e ite nei i te mau hoho‘a faufau ma te opua-ore-hia, te rahi nei râ te mau tane e te mau vahine e ma‘iti nei i te hi‘o i te reira e o tei huti-tamau-hia’tu e tae noa’tu ua riro te reira ei faatîtîraa. E hinaaro paha teie mau taata ma to ratou aau atoa ia faaatea ê atu ia ratou i teie herepata, e mea pinepine râ, eita e roaa ia ratou ia haavî i te reira. E mauruuru rahi tatou ia ma‘iti teie mau taata tei herehia ia haere mai e faaʻite ia tatou mai te mau metua e aore râ i te hoê taata faatere no te Ekalesia. E mea maitai ia ore tatou ia hitimahuta’tu, ia riri atu aore râ ia pato‘i atu, e nehenehe hoʻi te reira e haamamu faahou ia ratou.

Tatou te mau metua e te feia faatere, titauhia ia tatou ia paraparau tamau noa i ta tatou mau tamarii e i te feia apî, ia faaroo ia ratou ma te here e te haroʻaroʻa. E mea ti‘a ia ite mai ratou i te mau fifi o te mau hoho‘a faufau e e nahea te reira e faatere i to ratou oraraa, no te faatupu i te ereraa o te Varua, te faahuru-ê-raa i te mana‘o o te aau, te haavareraa, te tuʻinoraa i te mau auraa, te ereraa i te haavîraa ia’na iho, e te haamau‘a-roa-raa i te taime, te mana‘o e te puai.

Ua rahi atu â te mau hoho‘a faufau i te viiviiraa, i te inoraa, i te faa‘iteʻiteraa, i na mua’tu. Ia aparau amui tatou e ta tatou mau tamarii, e roaa ia tatou ia faatupu i te hoê opuaraa utuafare ma te mau ture e te mau oti‘a, ma te vai ara noa no te paruru i to tatou mau utuafare na roto i te mau titi‘a i ni‘a i te mau matini roro uira. E te mau metua, ua ite anei tatou e, o te mau matini afa‘ifa‘i ma te tuʻatiraa Itenati te mea faatupu hara roa a‘e, eiaha râ te mau matini roro uira?2

E te feia apî e te feia paari e, mai te mea ua haruhia outou e te herepata a Satane no te mau hoho‘a faufau, a haamana‘o i te aroha rahi o to tatou Faaora here. Ua ite anei outou i te hohonuraa o te here o te Fatu ia outou, e tae noa mai i teie nei ? E mana to to tatou Faaora ia tamâ e ia faaora ia outou. E nehenehe Ta’na e tatara ê atu i te mauiui e te oto ta outou e ite nei e ia tamâ faahou ia outou na roto i te mana o Ta’na Taraehara.

Matou te feia faatere, e manaʻonaʻoraa rahi atoa to matou i te mau hoa faaipoipo e te mau utuafare e mauiui nei i teie faatîtîraa a te mau hoho‘a faufau. Ua taparu o Elder Richard G. Scott : « Mai te mea ua tiamâ outou iho i te hara rahi, eiaha ïa e mauiui ma te hinaaro-ore-hia i te mau hotu a te mau hara a vetahi ê… E nehenehe ta outou e aroha… Eiaha outou e amo i ni‘a iho ia outou te hopoi‘a no taua mau ohipa ra ».3 Ia ite mai outou e, eita outou e vai otahi noa. Te vai ra te tauturu. Te vai nei te mau rururaa rapaau faatîtîraa na te mau hoa faaipoipo, te vai atoa ra na ni‘a i te niuniu paraparau, e na te fare noa mai te mau hoa faaipoipo e taniuniu mai e e amui mai i roto i te putuputuraa.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, nahea tatou i te paruru i ta tatou mau tamarii e te feia apî ? E mau mauhaa faufaa te mau titiʻa, areʻa râ, te titi‘a rahi roa‘e i te ao nei, te titi‘a anaʻe e tere i te hopea, o te titi‘a roto ïa e tae mai na roto i te hoê iteraa papû hohonu e te tamau, no te here o to tatou Metua i te Ao ra e te Tusia Taraehara a to tatou Faaora no tatou tata‘itahi.

Nahea tatou e nehenehe ai e arata‘i i ta tatou mau tamarii i te faafariu-hohonu-raa e te titauraa i te Taraehara a te Faaora ? E mea au na’u te parau a te peropheta Nephi no ni‘a i te mea ta to’na nunaa i rave no te haapuai i te feia apî no to’na ra tau : « Te paraparau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te parau a te Mesia, [e] te tohu nei hoʻi tatou i te Mesia… ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara ».4

Nahea tatou e rave ai i te reira i roto i to tatou mau utuafare ? Ua faaroo a‘enei te tahi o outou ia’u i te parauraa i to maua ta’u tane Mel, rohirohiraa ei metua no na tamarii apî e maha. A faaruru ai maua i te mau titauraa no te ti‘araa metua e te rave-faaoti-raa i te mau aniraa o te oraraa nei, ua hinaaro roa maua i te tauturu. Ua pure maua e ua taparu no te ite mai eaha te rave. E mea maramarama roa te pahonoraa tei tae mai : « E mea maitai mai te mea e mea hue te fare e tei roto noa te mau tamarii i to ratou mau ahu taotoraa e aita te tahi mau ohipa i rave-faaoti-hia. Te mau mea ana‘e e ti‘a ia ravehia i roto i te utuafare, o te tai‘oraa ïa i te papa‘iraa mo‘a e te pure i te mau mahana atoa, e te pureraa pô utuafare ».

Ua tamata maua i te rave i teie mau mea, aita râ teie mau mea i riro ei ohipa matamua e, i roto i te huehue o te utuafare, ua haapa‘o-ore-hia te reira mau mea faufaa rahi. Ua taui maua i ta maua fâ e ua tamata maua ia ore e haape‘ape‘a i te mau mea faufaa rii. Ua taui mai ta maua fâ te paraparauraa, te oaoaraa, te a‘oraa, e te faa‘ite-papû-raa no te Mesia na roto i te tutavaraa i te pure e te tai‘oraa i te mau mahana atoa i te papa‘iraa mo‘a e te faatereraa i te pô utuafare i te mau hepetoma atoa.

Ua parau mai te hoê hoa, « Ia ani oe i te mau tuahine ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e ia pure rahi atu â, e tapitapi te mana‘o. Te mana‘o nei ratou e, ua rahi a‘ena te mau mea ta ratou e rave ra ».

Te mau taea‘e e te mau tuahine, no te mea ua ite au i te reira i ni‘a iho ia’u e to to’u hoa faaipoipo, titauhia ia’u ia faa‘ite papû atu no ni‘a i te mau haamaitairaa no te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, e te pure e te pureraa pô utuafare i te mau hepetoma atoa. Te reira te mau raveraa mau e tauturu mai ia faahau i te mana‘o tapitapi, ia horo‘a i te aveiʻa i to tatou oraraa, e ia faarahi atu â te parururaa i te utuafare. I reira, mai te mea e ta‘iri te mau hoho‘a faufau, aore râ te tahi atu mau fifi, i to tatou utuafare, e nehenehe ïa ia tatou ia tiaoro atu i mua i te Fatu i te tauturu, ma te tiaʻi i te arata‘iraa faahiahia a te Varua, ma te ite e, ua rave tatou i te mea ta to tatou Metua i ani ia tatou ia rave.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, mai te mea aita tatou i faaohipa i teie mau mea i roto i to tatou utuafare, e haamata paatoa ana‘e tatou i teie nei. Mai te peu e mea paari a‘e ta tatou mau tamarii e te pato‘i nei ratou ia amui mai ia tatou, ia haamata tatou iho. Ia na reira tatou, e haamata te faaûruraa a te Varua i te faaî i to tatou utuafare e to tatou oraraa, e i muri mai, e pahono mai paha te mau tamarii.

A haamana‘o e, ua fafau atoa mai te mau aposetolo ora e, a imi ai tatou i to tatou tupuna e a faaineine ai i ta tatou iho mau i‘oa utuafare no te hiero, e paruruhia ïa tatou i teie nei e i te roaraa o to tatou oraraa a tape‘a tiamâ noa’i tatou ia tatou iho no te hoê parau faati‘a no te hiero.5 Auê ia fafauraa !

E te feia apî e, a amo i te hopoi‘a no to outou iho oraraa varua maitai. A tupohe i ta outou niuniu mai te mea e titauhia, a himene i te hoê himene Paraimere, a pure no te tauturu, a feruri i te hoê papa‘iraa mo‘a, a haere i rapae i te hoê hoho‘a teata, a feruri i te Faaora, a amu i te oro‘a ma te parau-ti‘a, a tai‘o i te buka No te Puai o te Feia Apî, ia riro outou ei mau hi‘oraa no to outou mau hoa, a ti‘aturi i te metua, a haere e farerei i to outou episekopo, a ani i te tauturu, e a imi i te tauturu a te taata aravihi, mai te mea e titauhia.

Eaha te mea ta’u e hinaaro ia ite mai ta’u mau mootua ? Te hinaaro nei au ia ratou e ia outou ia ite e, ua ite au e te ora nei te Faaora e te here nei Oia ia outou. Ua aufau Oia no ta tatou mau hara, e ti‘a râ ia tatou ia tuturi i mua i to tatou Metua i te Ao ra, ma te haehaa roa, ma te faʻi i ta tatou mau hara e ma te tiaoro Ia’na no te faaoreraa hara. Titauhia to tatou hinaaro ia taui i to tatou aau e to tatou mau hiaai, ia navaʻi atoa hoʻi to tatou haehaa no te imi i te tauturu e te faaoreraa hapa a te feia ta tatou i haamauiui e i haapae otahi noa.

Ua ite au e, ua ite mau o Iosepha Semita i te Atua, to tatou Metua i te Ao ra, e i to tatou Faaora, o Iesu Mesia. Te faa‘ite papû nei au e, e peropheta ora to tatou i ni‘a i te fenua nei, te peresideni Thomas S. Monson. Te faa‘ite papû atoa nei au e, eita roa tatou e arata‘i-ê-hia atu mai te peu e haapa‘o tatou i te a‘o a te peropheta a te Atua. Te faa‘ite papû nei au no te mana o ta tatou mau fafauraa e te mau haamaitairaa no te hiero.

Ua ite au e, e parau mau te Buka a Moromona ! Eita e nehenehe ia’u ia faataa atu i te mana no teie buka faahiahia. Ta’u noa i ite, ia apitihia’tu e te pure, e riro te Buka a Moromona i te hopoi mai i te mana no te paruru i te mau utuafare, ia haapuai i te mau auraa, e ia horo‘a i te ti‘aturiraa i te taata iho i mua i te Fatu. Te faaʻite papû nei au no teie mau mea i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Spencer W. Kimball (2006), 199–200.

  2. Hi‘o Clay Olsen, « What Teens Wish Parents Knew » (aʻoraa tei horo‘ahia i Utah i roto i te amuiraa no te pato‘i i te hoho‘a faufau, 22 no mati 2014), utahcoalition.org.

  3. Richard G. Scott, « Ia faati‘amahia i te mau hopoi‘a teimaha ra »,  Liahona, Novema 2002, 88.

  4. 2 Nephi 25:26.

  5. Hi‘o David A. Bednar, « E Riro te Aau o te mau Tamarii i te Fariu mai »,  Liahona, Novema 2011, 24–27 ; Richard G. Scott, « Te oaoa no te faaoraraa i tei pohe »,  Liahona, Novema 2012, 93–95 ; Neil L. Andersen, « Find Our Cousins! » (a‘oraa horo‘ahia i te amuiraa Aamu Utuafare no RootsTech 2014, 8 no fepuare 2014); lds.org/prophets-and-apostles/unto-all-the-world/find-our-cousins.