2014
Te ite
Me 2014


Te ite

Hōho’a

Te hinaaro nei au ia faa‘ite atu ia outou i teie mau parau mau, te mau mea faufaa roa a‘e e tano ia ite.

E rave‘a ihoa ta te tau tamaʻi e aore râ ta te tau papû ore no te faarahi i to tatou tutonuraa i ni‘a i te mau ohipa faufaa a‘e.

I te tau no te Tamaʻi Rahi II o te ao nei tei roto vau i te huehue pae varua. Ua faaruʻe au i to’u fenua aiʻa ra o Brigham City, Utah, e te hoê omotu iteraa papû noa, e tei roto i to’u aau te hinaaro ia itehia mai te tahi mea hau atu. Te tahi noa maa hepetoma toe, tei ni‘a ta matou pupu i te tahua aroraa. Tei te motu no Shima matou i te parahiraa, i te pae apatoʻerau no Okinawa, i te fenua Tapone, te tafifi ra vau i te feaa e te papû ore. Ua hinaaro vau i to’u iho iteraa papû no te evanelia. Ua hinaaro vau ia ite !

I tera pô, topa ore te taoto, haere a‘era vau i rapae i te fare ie e tomo atura i roto i te hoê pâ, e mau tura mori noa tei faaîhia i te one e tei apapahia e teitei roa mai ei paruru. Aita e tapoʻi na ni‘a mai, e no reira, ua nee au i roto, e ua hi‘o i ni‘a i te raʻi i te mau fetiʻa rau i roto i te reva, e ua tuturi atura vau i raro no te pure.

I ropu noa i ta’u parau teie mea i te tupuraa mai. Aita e nehenehe ta’u e faataa ia outou i te mea i tupu, noa’tu â to’u hinaaro. E mea hau atu te reira i to’u mana ia parau, e mea papû râ, i teie mahana mai i tera ra po a 65 matahiti i teie nei. Ua ite au e, e ohipa taa ê roa te reira, e hoê faa‘iteraa no’u anaʻe iho e tiʻarâ. Areʻa, i ite atura vau no’u iho nei. I ite atura vau ma te papû roa, no te mea ua horo‘ahia mai te reira ia’u. Ua faaea rii au, e ua nee ihora vau i rapae i tera pâ e ua haere e aore râ e ua rererere atu vau i to’u roʻi. I te toeʻa o tera po, tei roto noa vau i te oaoa e te faahiahia rahi.

Aita vau e mana‘o ra e mea taa ê au, ua mana‘o râ vau e, mai te peu ua tupu te reira no’u, e tupu atoa ïa no te tahi noa’tu taata. Te vai noa nei teie ti‘aturiraa. I te mau matahiti no muri iho, ua tae mai te haroʻaroʻa e, ua riro te reira huru ohipa i te hoê maramarama e pee atu e te hoê atoa hoʻi hopoi‘a e amo atu.

Te hinaaro nei au ia faa‘ite atu ia outou i teie mau parau mau, te mau mea faufaa roa a‘e e tano ia ite, e mau mea hoʻi ta’u i apo mai e o ta’u i ite fatata a 90 matahiti oraraa e a 50 matahiti, ei tino i roto i te hui mana faatere rahi. Te rahiraa o te mau mea ta’u i apo mai, e ô ïa te reira ratou i roto i te mau mea eita e nehenehe e haapii atu, e haapii mai râ.

Ia au i te mau mea faufaa rahi atoa, e tae mai te ite no te mau mea faufaa mure ore na roto ana‘e i te pure e te feruriruri-maite-raa o te hoê taata. E ia apitihia te reira i te haapaeraa maa e te tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a, e tae mai ïa te mau manaʻo e te mau heheuraa e te mau muhumuhu a te Varua Maitai. Na te reira e horo‘a mai i te mau arata‘iraa no ô mai i te raʻi, a haapii ai tatou i te faaue na ni‘a i te faaue.

Teie te parau fafau a te heheuraa e, « Te mau parau tumu no te ite o te noaa mai ia tatou i roto i teie oraraa nei, e ti‘a ïa te reira e o tatou atoa i roto i te ti‘a-faahou-raa » e « te… noaaraa i te ite e i te maramarama… [e noaa ïa] na roto i [te] itoito e [te] haapa‘o » (PH&PF 130:18–19).

Te hoê o te mau parau mau mure ore ta’u i apo mai, oia hoʻi, te ora nei te Atua. O Oia to tatou Metua. O tatou Ta’na mau tamarii. « Te ti‘aturi nei matou i te Atua, te Metua Mure Ore, e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, e i te Varua Maitai hoʻi (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:1).

I roto i te mau ti‘araa atoa tei tiʻa Ia’na ia faa‘ohipa, ua ma‘iti Oia ia piihia Oia te « Metua ». Ua faaue te Faaora, « E na ô outou ia pure : E to matou Metua i te ao ra » (3 Nephi 13:9; hi‘o atoa Mataio 6:9). Te faa‘ohiparaa Oia i te i‘oa « Metua », e haapiiraa ïa no tatou paatoa a maramarama ai tatou no ni‘a i te mea faufaa a‘e i roto i te oraraa.

E faufaa taa ê e te moʻa to te ti‘araa metua, e ia au i to tatou faaroo, e riro mai te reira ei haamaitairaa mure ore. Te ohipa rahi roa a‘e i roto i te Ekalesia, o te faariroraa ïa i te hoê tane e ta’na vahine e ta’na mau tamarii ei utuafare oaoa.

Te feia eita e faaipoipo e aore râ eita e fanau i te tamarii, eita ïa ratou e tapu-ê-hia i te mau haamaitairaa mure ore ta ratou i imi noa na, noa’tu e, i teie nei, aita e noaa ra ia ratou. Eita tatou e ite tamau noa nahea ra e aore râ a fea ra te mau haamaitairaa e faaura mai ai, eita râ te parau fafau no te faarahiraa mure ore e pato‘ihia i te taata faaroo tei rave e tei haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a.

E riro ta outou mau hiaai hohonu e te roimata o ta outou mau taparuraa i te haaputapu i te aau o te Metua e o te Tamaiti. Na Raua e horo‘a mai ia outou i te haapapûraa e, e riro to outou oraraa i te î hope, e aita hoê haamaitairaa faufaa e haamoʻehia no outou.

Ei tavini na te Fatu, na roto i teie toroʻa tei faatoroʻahia i ni‘a ia’u, te horo‘a nei au i te feia tei roto i teie huru oraraa i te parau fafau e, aore mea faufaa no to outou faaoraraa e to outou faateiteiraa eita e tae atu ia outou ia tae i te taime ti‘a. E faaîhia te rima î ore e e faaorahia te mauiui o te aau pêpê i te mau moemoea e te mau hiaai tei haru-ê-hia.

Te tahi faahou parau mau ta’u i apo mai, oia hoʻi, e parau mau te Varua Maitai. O Oia te tino toru o te Atuaraa. Ta’na misioni, o te haapapûraa ïa i te parau mau e te parau ti‘a. Ua rau te rave‘a Na’na no te faa‘ite mai Ia’na, mai te mana‘o hau e te aau hau. E ti‘a atoa Ia’na ia faatae mai i te tamahanahana, te arata‘iraa e te faatîtîaifaroraa i te taime tano. E vai noa te hoaraa o te Varua Maitai i te roaraa o to tatou oraraa na roto i te oraraa parau ti‘a.

E ravehia te horo‘araa i te Varua Maitai na roto i te hoê oro‘a o te evanelia. E tuu te hoê taata tei horo‘ahia i te haamanaraa i to’na puʻe rima i ni‘a i te upoo o te melo apî o te Ekalesia e e parau oia i teie mau parau : « A farii mai i te Varua Maitai ».

E ere na teie oro‘a noa e faataui ia tatou i te hoê maitai rahi a‘e, mai te peu râ e faaroo e e pee tatou i te mau faaûruraa, e riro tatou i te farii i te haamaitairaa o te Varua Maitai. E nehenehe i te tamaiti e i te tamahine tata‘itahi a to tatou Metua i te Ao ra ia ite i te papûraa o te parau fafau a Moroni : « Na roto i te mana o te Varua maitai e ite ai outou i te parau mau o te mau mea atoa ra » (Moroni 10:5  ; reta tei faahuru-ê-hia).

Te parau mau faahiahia hope ta’u i apî mai i roto i to’u oraraa, o to’u ïa ite no te Fatu ra ia Iesu Mesia.

I ni‘a roa e i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave nei, e te tutau hoʻi no te mau heheuraa, o te i‘oa ïa o te Fatu, oia hoʻi te haamanaraa no te raveraa i te ohipa i roto i te Ekalesia. Te mau pure atoa e pûpûhia nei, noa’tu â e tamarii rii, e faaoti te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Te mau haamaitairaa atoa, te mau oro‘a atoa, te mau faatoro‘araa atoa, te mau ohipa mana atoa, te ravehia nei na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. E Ekalesia teie Na’na, e ua topahia te i‘oa No’na—Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei (hi‘o PH&PF 115:4).

E ohipa rahi tei tupu i roto i te Buka a Moromona, « te pure ra hoi [te mau ati Nephi] i te Metua i [te i‘oa ra o te Fatu] ». Ua fa mai te Fatu ia ratou ma te ui mai :

« Eaha to outou hinaaro ia’u ?

« E ua na ô atura ratou ia’na, E te Fatu, te hinaaro nei matou ia faa‘ite mai oe i te i‘oa ta matou e ma‘iri i ni‘a i teie nei ekalesia ; tei roto hoʻi i te feia te mârô i taua vahi ra.

« E ua na ô maira te Fatu ia ratou, Amene, amene, e ui atu vau, eaha taua feia nei e amuamu ai e e mârô ai hoʻi i taua mea ra ?

« Aita anei ratou i tai‘o i te parau i papa‘ihia ra, te na ô mai nei e, Ia rave outou i te i‘oa o te Mesia e ti‘a’i, o to’u ïa iʻoa ? Ei taua i‘oa nei outou e parauhia’i i te mahana hopea ra ;

« E te rave i to’u ra i‘oa i ni‘a ia’na iho e te tamau â e tae i te hopea ra, e ora ïa…

« E tena na, te mau mea atoa ta outou e rave, na outou ïa e rave i to’u ra i‘oa ; no reira e parauhia’i te ekalesia i to’u ra i‘oa ; e e pure atu outou i te Metua i to’u i‘oa, ia haamaitai oia i te ekalesia no’u ra » (3 Nephi 27:2–7).

O To’na i‘oa, Iesu Mesia, « aita’tu hoʻi e i‘oa i faa‘itehia mai i te taata i raro a‘e i teie nei raʻi e ora’i tatou nei » (Te Ohipa 4:12).

I roto i te Ekalesia, ua ite tatou o vai Oia : o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua. O te Fanau Tahi a te Metua. O Oia tei taparahi-pohe-hia e o tei ora faahou mai. O Oia to tatou Arai i mua i te Metua. « A haamana‘o, e ia haamau i to [tatou] niu i ni‘a i te papa ra o to tatou Ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua hoʻi » (Helamana 5:12). O Oia te tutau e tape‘a nei ia tatou e o te paruru nei ia tatou e to tatou utuafare na roto i te mau vero o te oraraa.

I te mau sabati atoa, na te ao atoa nei, e putuputu te mau amuiraa i tera e tera fenua e tera e tera reo, e haamaitaihia te oro‘a mo‘a i te hoê â mau parau. E rave tatou i ni‘a ia tatou i te i‘oa o te Mesia ma te haamana‘o noa Ia’na. Ua neneʻihia te reira i ni‘a ia tatou.

Ua parau te peropheta Nephi, « Te paraparau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te aʻo nei tatou i te parau a te Mesia, e te tohu nei hoʻi tatou i te Mesia, e te papa‘i nei hoʻi tatou i ta tatou mau tohu, ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hiʻohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara » (2 Nephi 25:26).

Titauhia ia tatou paatoa ia roaa to tatou iho iteraa papû no te Fatu ra ia Iesu Mesia. Ei reira tatou e faa‘ite atu ai i to tatou iteraa papû i to tatou utuafare e ia vetahi ê.

I roto i teie mau mea atoa, e haamana‘o na tatou e, te vai ra te hoê enemi o te imi nei i te faaore i te ohipa a te Fatu. Titauhia ia tatou ia ma‘iti o vai te pee atu. To tatou parururaa tei te huru ïa ta tatou iho faaotiraa ia pee i te Faaora, ma te haapapû e, tei To’na pae tatou i te haapa‘o-maitai-raa.

I roto i te Faufaa Apî, te faati‘a nei Ioane e, te vai ra te tahi mau taata tei ore i fafau ia ratou i te Faaora e i Ta’na mau haapiiraa e « faarue maira te hoê pae rahi pipi a’na i reira ra, aita maira i pee faahou ia’na.

« Ua parau maira Iesu i te ahuru ma piti ra, E haere atoa anei outou ?

« Ua parau atura Simona Petero ia’na, E te Fatu, e haere ti‘a matou ia vai ra ? tei ia oe hoʻi te parau o te ora mure ore ra.

« Ua faaroo a‘enei hoʻi matou, e ua ite hoʻi matou e, o oe te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ra » (Ioane 6:66–69).

Ua noaa mai ia Petero te mea ta te feia pee atoa i te Faaora e nehenehe e apo mai. No te riro mai ei taata pûpû ia’na iho ia Iesu Mesia ma te haapa‘o maitai, e ti‘a ia tatou ia farii Ia’na ei Taraehara e ia rave i te mea atoa i roto i to tatou mana no te ora ia au i Ta’na mau haapiiraa.

Ua hope e rave rahi matahiti ta’u i ora na e ta’u i haapii e ta’u i tavini, ua hope tau milioni maile ta’u i ratere na te ao atoa nei, i roto i te mau mea atoa ta’u i ite, hoê parau mau rahi ta’u e hinaaro nei ia faa‘ite atu. O to’u ïa ite no te Faaora, o Iesu Mesia.

Ua papa‘i Iosepha Semita e o Sidene Rigidoni i teie parau i muri mai i te hoê ohipa mo‘a tei tupu :

« E i teie nei, i muri mai i te mau parau faa‘ite e rave rahi o tei horo‘ahia no’na ra, o teie hoʻi te parau faa‘iteraa hopea roa ra, o ta maua e faa‘ite atu nei no’na ra ; Oia hoʻi te ora nei oia !

« No te mea ua ite mata’tura maua ia’na » (PH&PF 76:22–23).

Ta raua mau parau, o ta’u ïa mau parau.

Te ti‘aturi nei au, e ua papû roa hoʻi ia’u e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. Te ora nei Oia. O Oia te Fanau Tahi a te Metua, e « na roto ia’na, e no’na hoʻi, te mau ao e hamanihia nei e i hamanihia na hoʻi, e te mau taata hoʻi no reira e mau tamaiti e e mau tamahine fanau hoʻi ratou no te Atua ra » (PH&PF 76:24).

Te faa‘ite nei au i to’u iteraa papû e, te ora nei te Faaora. Ua ite au i te Fatu. E ite au No’na. Ua ite au i Ta’na tusia rahi e To’na here mure ore no te mau tamarii atoa a te Metua i te Ao ra. Te horo‘a’tu nei au i teie nei ite taa ê no’u, ma te haehaa, e ma te papû hope atoa râ, na roto i te i‘oa o te Iesu Mesia, amene.