2014
Faaoromai i te mau ati ma te paruparu ore
Me 2014


Faaoromai i te mau ati ma te paruparu ore

Hōho’a

Na te mau hopoiʻa teimaha i roto i to tatou oraraa e tauturu ia tatou ia tiʻaturi i niʻa i te mana, te aroha e te maitai no te Mesia Moʻa.

Te vai ra to’u hoê hoa rahi roa, i te mau matahiti matamua o to’na faaipoiporaa, ua faaoti oia e, titauhia no’na e no to’na utuafare te hoê pereoo pani e maha huira turaʻi. Ua papû roa i ta’na vahine e, aita e titauhia te hoê pereoo mai te reira, ua hinaaro noa râ ta’na tane hoê pereoo apî. I roto i te hoê tauʻaraa parau arearea rii i rotopu i teie tane e te vahine faaipoipo, ua haamata aʻera raua i te feruri i te vahi faufaa e i te vahi faufaa ore o teie hooraa pereoo.

« Hani, e mea tiʻa ia taua ia hoo mai i te hoê pereoo pani maha huira turaʻi ».

Ui atura te vahine e, « Eaha oe i feruri ai e, e hinaaro taua i te hoê pereoo pani apî ? »

Ua pahono atura oia i te uiraa a te vahine ma te feruri e, o te pahonoraa maitai roa aʻe ïa : « E ia hinaaro noa’tu taua i te û na aiu mâ i te hoê taime vero rahi, e hoê noa iho raveʻa e tae ai au i te fare toa maori râ, te faahororaa i te hoê peroo pani ? »

Pahono mai nei ta’na vahine ma te ataata e, « Mai te mea e, e hoo mai taua i te hoê pereoo pani apî, aita ïa ta taua e moni faahou no te hoo mai i te û—no reira, eaha ïa te faufaa na taua ia haapeʻapeʻa no te haere i te fare toa i te hoê taime fifi ! »

Ua tamau noa raua i te tauʻaparau e i te pae hopea ua faaoti aʻera raua e hoo mai i te pereoo. Aita i maoro te roaaraa mai te pereoo apî, ua hinaaro to’u hoa e tamatamata i te faufaa o teie pereoo no te haapapû i te mau tumu i hinaaroo ai oia e hoo mai i te reira pereoo. No reira ua opua aʻera oia e haere e tapu i te raau ei vahie no te tahu auahi no te fare. E puʻe tau haapoheraa raau teie taime, e ua haamata aʻena te hiona i te topa i niʻa i te mouʻa ta’na e manaʻo ra e haere e imi i te raau. A tere noa ai oia i roto i te mouʻa, haere noa’toa te hiona i te meʻumeʻuraa. Ua ite aʻera to’u hoa e, e mea ataata ia tere na niʻa i te purumu heehee, tera râ, ua tamau noa oia i te tere, no te mea, e tiʻaturi rahi to’na i niʻa i teie pereoo apî.

Te fifi râ, ua haere atea roa paʻi oia na niʻa i te purumu hiona. Ua tere oia i rapae i te purumu i te vahi ta’na i faaoti e tapu i te raau, e i reira ua mau to’na pereoo. Ua ohu noa te mau huira o te pereoo apî i roto i te hiona aita râ te pereoo e tere. Ua ite oioi aʻera oia e, aita oia i ite nahea ia tatara ia’na i rapae i teie fifi. Ua au ore rii oia e te peʻapeʻa atoa.

Ua faaoti aʻera to’u hoa e, « Eita vau e parahi noa i ô nei. » Ua pou maira oia i rapae i te pereoo e ua haamata i te tapu i te raau. Ua faatomo roa oia i te muriraa o te pereoo i teie puʻeraa vehie teimaha. I muri iho ua faaoti aʻera to’u hoa e, e tamata oia i te faatere faahou i te pereoo no te iriti mai i rapae i te hiona. A faatere ai oia i te pereoo, ua haamata oia i te nuu rii i mua. Ua nuu marû noa te pereoo i rapae i te hiona e tae roa mai i niʻa i te purumu. E i te pae hopea ua tiʻa ia’na ia hoʻi i te fare, ma te oaoa e te aau haehaa.

Ta tatou hopoiʻa tataʻitahi

Te pure nei au ia tauturu mai te Varua Maitai ia’u i te faaʻiteraa’tu i te tahi mau haapiiraa faufaa rahi o ta tatou e nehenehe e apo mai na roto mai i teie aamu no niʻa i to’u hoa, te pereoo uira e te raau. Na te teimaha. Na te teimaha o te raau i faati‘a i te umeraa no te haamahuti ia’na i rapae i te hiona, no te hoʻi mai i niʻa i te purumu, e no te tere faahou. Na te teimaha i tauturu ia’na ia hoʻi i roto i to’na utuafare e i to’na fare.

Te amo nei tatou tataʻitahi i te hoê hopoiʻa. Ta tatou hopoiʻa tataʻitahi o te mau titauraa ïa e te mau raveʻa, te mau faaheporaa e te mau fanaʻoraa, te mau ati e te mau haamaitairaa, e te mau maʻitiraa e te mau haavîraa. E piti uiraa arataʻi o te nehenehe e tauturu ia tatou a hiʻo tamau ai tatou e na roto i te pure i ta tatou hopoiʻa : « Te faatupu ra anei teie hopoiʻa ta’u e amo nei, i te umeraa pae varua o te tauturu ia’u ia haere i mua, ma te faaroo i te Mesia, i niʻa i te eʻa afaro e te pirihaʻo, ma te ore e mau ? Te faatupu ra anei teie hopoiʻa ta’u e amo nei i te umeraa pae varua e faati‘a ai ia’u ia hoʻi i te fare o to’u Metua i te Ao ra ra ? »

I te tahi taime e tiʻaturi hape tatou e, te oaoa o te oreraa ïa e amo i te hopoiʻa. Tera râ, e titauhia ia amo i te hopoiʻa e ua riro te reira ei tuhaa faufaa no te faanahonahoraa o te oaoa. E mea titauhia ia faatupu ta tatou hopoiʻa tataʻitahi i te umeraa pae varua, no reira, e ara maitai eiaha tatou e tari i roto i to tatou oraraa i te mau mea nehenehe e rave rahi roa e te faufaa ore hoʻi, a riro te reira i te faanevaneva e i te ruri ê ia tatou i te mau mea faufaa roa aʻe.

Te mana haapuai o te Taraehara

Na ô maira te Faaora :

« E haere mai outou ia’u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoiʻa, e na’u outou e faaora.

« A rave mai i tau zugo i niʻa ia outou, e ia haapiihia outou e au, te marû nei hoʻi au e te haehaa o te aau : e e noaa hoʻi te ora i to outou varua.

« Te marû nei hoʻi ta’u zugo e te mâmâ nei ta’u hopoiʻa » (Mataio 11:28–30).

Te hoê zugo, e raau tarava ïa, o te faaohipahia i rotopu e piti puaatoro e aore râ, te tahi atu animala ei reira e tiʻa ai ia raua ia huti amui i niʻa i te hoê hopoiʻa. Na te zugo e tuu i te mau animala te tahi i pihaʻi iho i te tahi ei reira e tiʻa ai ia raua ia haere amui no te faaoti i te hoê ohipa.

A feruri na i te titauraa manihini taa ê roa a te Fatu ia « rave mai i tau zugo i niʻa ia outou. » Ia rave e ia haapaʻo tatou i te mau fafauraa moʻa, na te reira e taamu ia tatou i niʻa i te Fatu ia Iesu Mesia. Te auraa mau, te titau manihini mai nei te Faaora ia tatou ia tiʻaturi Ia’na e ia huti amui e o O’na, noa’tu e, aita ta tatou tautooraa maitai roa aʻe e aifaito i Ta’na, e eita roa ihoa e faaauhia i Ta’na. Mai te mea e, e tiʻaturi tatou Ia’na, e e huti tatou i ta tatou hopoiʻa e o O’na i roto i te tahuti nei, e mea papû roa e, e mea marû Ta’na zugo e e mea mâmâ ta’na hopoiʻa.

Aita tatou i vai otare noa e aita roa’tu e titauhia ia tatou ia vai otare noa. E nehenehe ta tatou e haere i mua i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa na roto i te tauturu no te raʻi mai. Na roto i te Taraehara a te Faaora e nehenehe ta tatou e farii i te aravihi e te puai « hau atu i to [tatou] iho » (« Pee au ia oe », Te mau himene, n°131). Mai ta te Fatu i parau ra, « No reira, a haere noa i to orua tere e ia oaoa hoʻi to orua na aau ; no te mea inaha, e a hiʻo na, tei pihaʻi iho ïa vau ia orua e tae noa’tu i te hopea ra » (PH&PF 100:12).

A haamanaʻo na i te hiʻoraa i roto i te Buka a Moromona a hamani ino ai Amulona ia Alama e i to’na mau taata. Ua tae maira te reo o te Fatu i teie mau pipi i to ratou vai-ati-raa ra : « E faateitei na outou i te upoo, ia mahanahana maitai, ua ite hoʻi au i te parau faaau ta outou i faaau mai ia’u ra ; e faaau atu hoʻi au i te faufaa i to’u ra mau taata, e faaora’tu hoʻi ia ratou i te titiraa » (Mosia 24:13).

A hiʻo i te faufaa o te mau fafauraa no te parau fafau no te matararaa i te tîtîraa. E mea faufaa ia fariihia e ia faaturahia te mau fafauraa ma te parau tiʻa, e ia ravehia hoʻi te mau oroʻa na roto i te haamanaraa autahuʻaraa tiʻa, ei reira e roaa mai ai te mau haamaitairaa atoa o te Taraehara a Iesu Mesia. No te mea, na roto i te mau oroʻa o te autahuʻaraa te mana o te huru Atua e faaʻitehia mai ai i te tane e te vahine i te tino tahuti nei, oia atoa ïa te mau haamaitairaa o te Taraehara (hi‘o PH&PF 84:20–21).

Haamanaʻo na i te parau a te Faaora « Te marû nei hoʻi ta’u zugo e te mâmâ nei ta’u hopoiʻa » (Mataio 11:30), a hiʻo ai tatou i te irava i muri nei i roto i te aamu o Alama e to’na mau taata.

« E na’u hoʻi e haamâmâ i te mau hopoiʻa teiaha i tuuhia i niʻa i to outou tapono, eita roa o to outou tapono e mauiui » (Mosia 24:14).

E rave rahi o te feruri e, te parau nei teie irava e, e iriti-oioi-ê-hia te hopoiʻa e e faaore-roa-hia. Tera râ, na te irava i muri nei e faataa mai e, e mea nahea te hopoiʻa i te haamâmâraahia.

« I haamâmâhia ihora te mau hopoiʻa i tuuhia mai i niʻa iho ia Alama e to’na ra mau taeaʻe ; oia ïa, na te Atua ratou i faaitoito, i tiʻaʻi ia ratou i te faaoromai i te mau ati ma te paruparu ore, e ua auraro ihora ratou ma te aau tae e te faaoromai i te hinaaro atoa o te Fatu » (Mosia 24:15  ; reta tei faahuru-ê-hia).

Aita te mau hopoiʻa e te mau fifi i iriti-oioi-hia mai niʻa’tu i te taata. Ua faaitoitohia râ Alama e to’na mau taata, e no te mea ua puai a‘era ratou, i mâmâ ai te hopoiʻa. Ua haapuaihia teie mau taata maitai na roto i te Taraehara no te rohi ei mau tiʻamana (hiʻo PH&PF 58:26–29) e no te rohi no to ratou maitai. E « ma te puai o te Fatu » (Te mau parau a Moromona 1:14 ; Mosia 9:17 ; 10:10 ; Alama 20:4), ua arataʻihia Alama e to’na mau taata i te vahi hau i roto i te fenua o Zalahemela.

Eita te Taraehara a Iesu Mesia e faaupootiʻa noa i niʻa i te mau fifi o te Hiʻaraa o Admau e ia faatupu hoʻi i te faaoreraa o ta tatou iho mau hara e ta tatou mau ofatiraa ture, e faati‘a atoa râ Ta’na Taraehara ia tatou ia rave i te maitai e ia riro ei taata maitai aʻe i niʻa atu i to tatou mau aravihi tahuti nei. Te rahiraa o tatou tei ite e, ia rave anaʻe tatou i te mau ohipa hape e ua hinaaro tatou i te tauturu no te upootiʻa i niʻa i te mau fifi o te hara i roto i to tatou oraraa, ua faati‘a te Faaora ia tamâhia tatou na roto i To’na mana faaora. Tera râ, ua ite atoa anei tatou e, no te mau tane e te mau vahine haapaʻo maitai te Taraehara, te feia haapaʻo, te feia tiʻamâ e te afaro, e o te tutava nei ia riro ei feia maitai aʻe, e ia tavini ma te haapaʻo maitai roa’tu ? Te uiui nei to’u manaʻo e, te manuia ore nei anei tatou i te ite hope i teie huru faaitoito to te Taraehara i roto i to tatou oraraa, e aita anei tatou e ti‘aturi hape noa nei e, na tatou iho e amo i ta tatou hopoiʻa o tatou anaʻe—na roto i to tatou iho itoito, to tatou iho puai, e to tatou haapaʻo e to tatou iho mau aravihi iti.

E mea maitai ia ite e, ua haere mai Iesu Mesia i te fenua nei ia pohe no tatou. Tera râ, e titau-atoa-hia ia tatou ia mauruuru i te mea e, te hinaaro nei te Fatu, na roto i Ta’na Taraehara e na roto i te mana o te Varua Maitai, ia horoʻa i te ora ia tatou—eiaha i te arataʻi noa ia tatou, ia haapuai atoa râ e ia faaora i to tatou mauiui.

E tauturu te Faaora i To’na mau taata

Ua faataa mai Alama e, no te aha e e mea nahea te Faaora e faatiʻa ai ia tatou :

« E e haere atu oia ma te faaoromai i te mauiui, e te ati, e te mau huru faahemaraa atoa ra ; e e na reira oia ia faatiahia te parau tei na ô maira e, E rave oia i te mauiui e te mau maʻi o ta’na mau taata ia’na iho.

«  E e faaoromai oia i to’na poheraa, i tataraʻi oia i te mau tape‘a o te pohe i ruuruuhiaʻi to’na ra mau taata ; e e rave oia i to ratou paruparu i niʻa ia’na iho ia faaîhia to’na ra aau i te aroha i au i te tino, ia ite oia na roto i te tino i te raveʻa e faaoraʻi i to’na mau taata i to ratou paruparuraa ra » (Alama 7:11–12).

No reira, ua mauiui te Faaora eiaha no ta tatou noa mau hara e ta tatou mau hapa—no to tatou atoa râ mauiui o te tino e te ahoaho, to tatou mau paruparu e te mau hapehape, to tatou mau mataʻu e te mau au ore, to tatou mau inoino e te manaʻo paruparu, to tatou mana‘o oto e te tatarahapa, to tatou hepohepo e te tapineva, te ohipa tiʻa ore e te aifaito ore e topa i ni‘a i tatou, e te manaʻo oto e haapeʻapeʻa nei ia tatou.

Aita e mauiui tino, aita e ati varua, aita e ahoaho e aore râ, e aau oto, aita e maʻi e aore râ paruparu ta outou e aore râ, ta’u i faaruru i roto i te tahuti nei e, aita te Faaora i farii na mua. I te hoê taime paruparu ua tiʻaoro paha tatou e, « Aore e taata i ite. Aore e taata i haroʻaroʻa ». Tera râ, ua ite papû roa te Tamaiti a te Atua e ua haroʻaroʻa hoʻi, i te mea e, ua ite Oia e ua amo hoʻi i ta tatou tata‘itahi mau hopoiʻa. E no Ta’na tusia faito ore e te mure ore hoi (hi‘o Alama 34:14), e mana‘o papû To’na i te tahi, e e nehenehe Ta’na e faatoro mai i To’na rima no te here. E nehenehe Ta’na e toro mai i te rima, e tape‘a mai, e tauturu mai, e faaora, e e haapuai mai ia tatou ia riro ei taata hau atu i te tiʻa ia tatou iho ia riro e ia tauturu ia tatou ia rave i te mea o te ore roa e oti ia tatou ia rave na roto noa i to tatou iho mana. Oia mau, e mea marû ta’na zugo, e te mâmâ Ta’na hopoiʻa.

Hoê titauraa manihini, hoê fafauraa e hoê iteraa papû

Te titau manihini nei au ia outou ia tuatapapa, ia pure, ia feruri maite e ia tutava i te haapii hau atu no niʻa i te Taraehara a te Faaora a hiʻo ai outou i ta outou iho hopoiʻa. E rave rahi mau mea no niʻa i te Taraehara eita tatou e taa na roto noa i to tatou feruriraa tahuti nei. Tera râ, e rave rahi tuhaa o te Taraehara e nehenehe e e tiʻa hoʻi ia tatou ia maramarama.

No to’u hoa, na te teimaha o te raau i horo‘a i te umeraa faaora. Aita e tiʻa i te pereoo tomo ore ia tere na niʻa i te hiona, noa’tu e, e maha huira turaʻi. E mea titauhia ia faatomo i te pereoo no te faatupu i te umeraa.

Na te teimaha. Na te teimaha i horoʻa i te umeraa e tiʻa ai i to’u hoa ia mahuti mai, ia hoʻi faahou i niʻa i te puromu, ia haere i mua, e ia hoʻi i to’na utuafare.

Na te mau hopoiʻa teimaha i roto i to tatou oraraa e tauturu ia tatou ia tiʻaturi i niʻa i te mana, te aroha e te maitai no te Mesia Moʻa (hi‘o 2 Nephi 2:8) Te faaʻite papû nei au e te parau fafau atoa nei au e, e tauturu mai te Faaora ia tatou ia amo i ta tatou hopoiʻa ma te haamâmâhia (hi‘o Mosia 24:15). Ia taamuhia tatou i niʻa Ia’na na roto i te mau fafauraa moʻa e ua farii tatou i te mana faatiʻa o To’na Taraehara i roto i to tatou oraraa, e riro tatou i te imi tamau noa no te haro‘aro‘a e no te ora mai te au i To’na hinaaro. Ia pure atoa tatou no te puai no te apo mai, no te taui e aore râ, no te farii i te huru o to tatou oraraa, eiaha râ e pure ma te tuutuu ore i te Atua no te taui i to tatou huru oraraa mai te au i to tatou hinaaro. Ua riro atura tatou ei feia rohi, eiaha râ ei taoʻa o te faa‘ohipahia (hi‘o 2 Nephi 2:14). E haamaitaihia tatou i te umeraa pae varua.

E mata na tatou i te rave maitai aʻe i te ohipa e ia riro ei taata maitai aʻe na roto i te Taraehara a te Faaora. O te 6 no eperera teie mahana. Ua ite tatou na roto i te heheuraa e, o teie mahana te tai‘o mahana mau e te ti‘a no te fanauraa o te Faaora. O te 6 no eperera atoa te tai‘o mahana no te faatiʻaraahia Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. (Hi‘o PH&PF 20:1; Harold B. Lee, « Strengthen the Stakes of Zion », Ensign, July 1973, 2 ; Spencer W. Kimball, “Why Call Me Lord, Lord, and Do Not the Things Which I Say?” Ensign, Me 1975, 4 ; Spencer W. Kimball, « Remarks and Dedication of the Fayette, New York, Buildings », Ensign, Me 1980, 54 ; Discourses of President Gordon B. Hinckley, Volume 1: 1995–1999 [2005], 409.) I teie mahana Sabati moʻa taa ê, te faaʻite nei au i to’u iteraa papû e, o Iesu Mesia to tatou Taraehara. Te ora nei Oia e e tâmâ Oia, e faaora i to tatou mauiui, e arataʻi, e paruru e e haapuai Oia ia tatou. Te faaʻite papû nei au ma te oaoa i teie mau mea na roto i te iʻoa moʻa o Iesu Mesia ra, amene.