2014
Ta outou na minuti e maha
Me 2014


Ta outou na minuti e maha

Hōho’a

E nehenehe te semeio o te Taraehara e haamaitai i te mau paruparu i roto i ta tatou hororaa.

Ua faahiahia iho nei to te ao nei i te mau ha’utiraa Olympic no te tau to‘eto‘e a tataʻu ai te mau ma‘ona no na fenua e 89 i roto i na tataʻuraa e 98. Te mea faahiahia roa, e 10 o teie mau ma‘ona e melo ïa no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei, e e 3 tei noaa ia ratou te mau feti‘a, aita i maoro a‘enei, ua haapuharahia i roto i te veʻa Church News:  o Christopher Fogt, Noelle Pikus-Pace, e Torah Bright.1 A farii mai i to matou faahiahia ia outou e i te mau maʻona atoa tei tataʻu. E mea maitai !

I teie po‘ipo‘i e aparau atu vau no ni‘a i teie mau haʻutiraa ma te faatae i to’u mana‘o i te feia apî tamaroa, te feia apî tamahine e te feia apî paari—o outou hoʻi tei roto i te mau matahiti faufaa rahi no te haamau i te e‘a o to outou oraraa. Te vai nei to’u mana‘o rû ia paraparau atu ia outou.

No te ite outou i taua mana‘o rû ra, e faaʻite atu ïa vau i te aamu o Noelle Pikus-Pace, te hoê o teie mau ma‘ona feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. I roto i te tataʻuraa a Noelle, te tuʻaro faahee « skeleton », e horohoro te mau maʻona no te turaʻi i te iri, ei reira, e ou‘a ai ratou i ni‘a i teie iri naʻinaʻi, te upoo i mua. Mea piri roa te upoo i te tahua, maa initi noa te teitei, e faahee tioioi atu ai i raro, e raʻe-roa-hia te 145 km i te hora.

E hi‘o maitai, e riro te mau matahiti faaineineraa ei manuïaraa aore râ ei manuïa-ore-raa ia au i te mea e tupu i roto i na hatuaraa umeume e maha, e 60 setoni te maoro te hororaa tata‘itahi.

Ua maʻue a‘ena te mau moemoea o Noelle i te haʻutiraa Olympic no 2006 i te toparaa ona e ua fati to’na avae. I te haʻutiraa no 2010, fatata roa to’na mau moemoea i manuia, hoê tuhaa ahuru setoni noa i toe no te farii i hoê fetiʻa.2

E nehenehe anei ia outou ia feruri i te mana‘o tapitapi no’na, a tiaʻi ai oia no te hamata i ta’na hororaa matamua i roto i te ha’utiraa Olympic 2014 ? E hope ïa te mau matahiti faaineineraa i roto noa i te hoê taime ha‘iha‘i roa. E maha minuti te maoro. Tau matahiti to’na faaineineraa no teie na minuti e maha e te oraraa taatoa i muri mai no te feruriruri i te reira.

E mea maitai roa te hororaa hope‘a a Noelle. Eita e moʻe ia tatou to’na ouʻaraa i ni‘a i te paʻepaʻe mata‘ita‘iraa no te apa i to’na utuafare i te hoperaa o ta’na hororaa ma te tuô, « Ua oti, ua manuia ! » Ua manuia te mau matahiti faaineineraa. Ua anaana atoa mai te fetiʻa no te Feia Apî Tamahine a faaheihia ai oia te fetiʻa moni.3

Peneiaʻe e ere i te mea tano roa, tei ni‘a noa te mau moemoearaa Olympic atoa a Noelle i teie na minuti poto e maha. Ua ite râ oia i te reira, e no reira oia i faaineine maitai roa ai. Ua ite oia i te faufaa rahi, te rûraa o ta’na na minuti e maha, e te auraa o te reira no te toe‘araa o to’na oraraa.

Te haamana‘o atoa nei tatou ia Christopher Fogt, e melo no te pupu faahee maha taata « bobsled » tei re i te fetiʻa veo. Ua nehenehe ihoa ïa ta’na e faaea roa i muri iho i te ati rahi i tupu i te haʻutiraa no 2010, aita râ, ua onoono oia. E ua horo a‘era i teie hororaa faahiahia e te faaora, e ua re mai nei i te fetiʻa ta’na i imi noa na.4

I teie nei, a feruri na eaha te tuʻatiraa i rotopu i to outou e‘a i te ora mure ore e teie o te mau maʻona « hororaa maha minuti ». E taata mure ore outou. Hou outou a fanauhia’i, i ora na outou ei varua. I mua i te aro o te hoê Metua here i te Ao ra, ua haapiipii e ua faaineine outou no te haere mai i te fenua nei no te hoê taime poto, e, oia’toa, no te horo. Teie oraraa, o ta outou ïa na minuti e maha. A ora ai outou i ǒ nei, na ta outou ïa mau ohipa e faaoti e, e roaa anei ia outou te re no te ora mure ore. Ua faaʻite te peropheta Amuleka, « tei teie nei oraraa te taime ia faaineine te taata ia farerei i te Atua ; oia ïa, e o te mahana ïa, te mahana o teie nei oraraa, ia rave i ta [outou] ohipa ».5

Ia hiʻohia’naʻe, ua haamata a‘ena ta outou na minuti e maha. Te tere nei te hora. E mea tano maitai te mau parau a te aposetolo Paulo : e horo i te hororaa ia noaa te berabeio.6

Mai teie mau ohipa rii faufaa rahi i roto i te hororaa poto a te hoê ma‘ona no te ha’utiraa Olympic—te ou‘araa aore râ te huru faaheeraa a te feia faahee pape paari aore râ faahee iri hiona, te haapa‘o-maitai-raa i te mau tipuuraa i roto i te tuaro « bobsled », aore râ te faahee-oioi-raa na te mau uputa no te hoê faaheeraa i raro i te aivi—oia atoa ïa to tatou oraraa i reira te tahi mau mea rii faufaa rahi e titauhia’i—te tahi mau vahi hi‘opo‘araa o te faahaere ia tatou na roto i ta tatou hororaa pae varua i ni‘a i te fenua nei. Teie mau tapa‘o pae varua, o te mau oro‘a faufaa rahi ïa o te evanelia tei horo‘ahia mai e te Atua : te bapetizoraa, te fariiraa i te horo‘a o te Varua Maitai, te mau faatoro‘araa autahu‘araa, te mau oro‘a hiero, e te amuraa i te oro‘a i te mau hebedoma atoa.

« I roto i [teie] mau oro‘a… te mana no te huru Atua e faaʻitehia mai ai ».7

E mai ta te auraroraa i te haapiipiiraa e faaineine i te hoê ma‘ona ia tae i te hoê faito teitei roa‘e i roto i ta ratou tu‘aro, mai te reira atoa ïa te haapa‘oraa i te mau faaueraa e faati‘a ai ia outou ia farii i teie mau oro‘a no te faaoraraa.

Te ite ra anei outou i te rûraa ?

E to’u mau hoa apî e, noa’tu tei hea outou i roto i to outou nei « hororaa maha minuti », te faaitoito nei au ia outou ia feruri hohonu, « Eaha te mea ta’u e ti‘a ia rave i muri iho no te haapapû e farii au i ta’u fetiʻa ? » Peneia‘e i roto i teie amuiraa, ua faaʻite mai te Varua i te reira : oia hoʻi ia faineine maite no te hoê oro‘a i roto i to oe oraraa a muri a‘e aore râ ia farii i te hoê oro‘a o ta oe i ore â i farii atu ra. Noa’tu eaha, a rave i teie nei. Eiaha e tiaʻi. E tere oioi ta outou na minuti e maha, e tei ia outou ra te roaraa o te mure ore no te feruri i ta outou i rave i roto i teie nei oraraa.8

Titauhia te haavîraa ia’na iho. Ia riro te pure i te mau mahana atoa, te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a e te haereraa i te pureraa ei niu no to outou faaineineraa. E titauhia te hoê hoho‘a tamau no te haapa‘oraa i te mau faaueraa, te haapa‘oraa i te mau fafauraa ta outou i rave, e te peeraa i te ture a te Fatu tei itehia i roto i te No te Puai o te Feia Apî.

Peneia‘e ua ite outou i te mau mea i roto i to outou oraraa o te haataupupu nei e aore râ, o te tape‘a nei i to outou haereraa i mua i te pae varua. Mai te peu ua ite outou, a pee i te a‘o a Paulo : « E haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara‘i tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei ».9

Aita â i taere roa no te tatarahapa. Fatata paha ïa te reira, no te mea aita roa te hoê taata i ite e afea ta tatou na minuti e maha e pau ai.

I teie nei, te parau nei paha outou ia outou iho, « Ua hope a‘ena te reira. Ua mauʻa a‘ena e ua mauʻa roa ta’u na minuti e maha. Maitai paha e haapae roa ». Mai te mea te na reira nei outou, a faaea, e eiaha roa’tu e feruri faahou mai te reira te huru. E nehenehe te semeio o te Taraehara e haamaitai i te mau paruparu i roto i ta tatou hororaa. Mai ta Elder Holland i haapii :

« Ia outou… o te haamarirau nei… te faaʻite papû nei au no ni‘a i te mana faaapî o te aroha o te Atua e te semeio o To’na ra maitai…

« … aita i maoro roa ia parau ana‘e te Fatu… e te vai nei te taime… Eiaha e faataere ».10

A haamana‘o, aita outou i vai otahi noa. Ua fafau te Faaora e, e ore Oia e vaiiho otare noa ia outou.11 Te vai atoa nei to outou utuafare, te mau hoa e te feia faatere o te paturu nei ia outou.

Noa’tu e, ua faahaerehia ta’u mau parau i te feia apî o te Ekalesia, i te mau metua e i te mau metua ruau, te horo‘a nei au i teie mana‘o :

Ua faaʻite iho nei Elder David A. Bednar i te hoê rave‘a ohie no te arata‘i i te hoê hi‘opo‘araa utuafare no te tapa‘o i te haereraa i mua i ni‘a i te e‘a no te fafauraa na roto i te mau oro‘a faufaa rahi. Te mea noa e hinaarohia, te hoê ïa api parau e na ana‘iraa e piti : « te i‘oa » e « te opuaraa no te oro‘a i mua nei ». Ua na reira iho nei au, ma te tabula i te mau melo atoa no to’u utuafare. I roto i te reira, ua tapa‘o vau i te hoê mootua tamaroa fatata i te haamaitaihia ; te hoê mootua tamaroa e mea faufaa rahi roa te faaineineraa no te bapetizoraa ; e te hoê tamaiti fatata i te 18 matahiti, e ua piri mai hoʻi te faaineineraa no te autahu‘araa e te oro‘a hiero. E no te taatoaraa, titauhia te oro‘a mo‘a. Ua tauturu teie raveraa ohie roa ia’u ia rave faaoti i ta’u hopoi‘a patereareha, ia tauturu i te melo tata‘itahi o to’u utuafare na ni‘a i te e‘a no te fafauraa, ma te hoê opuaraa ohipa no ratou tata‘itahi. Peneia‘e teie te hoê mana‘o no outou o te arata‘i atu i te mau tau‘araa parau utuafare, te mau haapiiraa i te pureraa pô utuafare, te faaineineraa e te aniraa ia rave i te mau oro‘a faufaa rahi i roto i te utuafare.12

E taata faahee hiona atoa vau, e ua faahiahia roa vau i te hororaa « maha minuti » a te maʻona Auteraria ra, Torah Bright, e melo hoʻi o te Ekalesia tei re i te fetiʻa moni i roto i te tataʻuraa faahee « half-pipe ». Ua taahuri roa te taata mata‘ita‘i na te ao taatoa nei i te faahoperaa oia i ta’na hororaa hape ore ma te faaohuraa 720. Hau atu i te faahiahia e te maere i te mata o te taata, o te huru ïa i toro ai oia i te rima no te faa‘ite i te aroha Mesia i to’na mau hoa tataʻu. E au ra e, ua tapitapi roa te mana‘o o te vahine faahee ra o Kelly Clark i roto i te piti o ta’na faaheeraa, no ta’na faaheeraa matamua tei ore i tupu maitai i roto i teie hatuaraa hopea ta’na e ua ite oia i te reira. Te haamana‘o ra o Clark, « Ua tauahi mai oia ia’u. Ua tauahi noa e tae noa’tu ua marû vau e ua tamarû to’u hutiraa aho. E mea au ia tauahihia oe e te hoê hoa ». Ua ti‘a’tu o Kelly Clark i muri iho i piha‘iho ia Torah i ni‘a i te tahua o te feia re no ta’na fetia veo.

A uihia’i oia no teie ohipa maitai taa ê ta’na i rave i ni‘a i to’na hoa tataʻu, e ahani pai ua ere roa oia i ta’na feti‘a moni, ua pahono noa mai o Torah, « e taata tataʻu vau—ua hinaaro vau ia rave i to’u hope—ua hinaaro atoa râ vau ia rave to’u mau hoa ma‘ona i to ratou hope ».13

A feruri na, te vai ra anei te tahi taata e hinaaro nei i ta outou faaitoitoraa ? Hoê anei melo no te utuafare ? E hoa anei ? E hoa haapiiraa aore râ e melo anei no te pǔpǔ autahu‘araa ? Nahea outou e nehenehe ai e tauturu ia ratou e ta ratou na minuti e maha ?

E au mau hoa here e, tei roto outou i te hoê tere faahiahia. Te faahee nei outou i te tataʻuraa « half-pipe » e aore râ « bobsled », e e mea fifi ia rave manuïa i te mea tata‘itahi e aore râ ia ratere atu i te mau tipuuraa atoa i ni‘a i teie eʻa. A haamana‘o râ, ua faaineine outou e mea maoro i teie nei. Teie to outou taime no te rave. Teie ta outou na minuti e maha. I teie nei te taime !

Te faaʻite nei au i to’u ti‘aturiraa rahi i to outou mau aravihi. Tei to outou ra pae te Faaora o te ao nei. Mai te mea e tutava outou i Ta’na tautururaa e e pee outou i Ta’na arata‘iraa, eaha pai outou e ore ai e manuïa ?

E faaoti au na roto i to’u iteraa papû no te haamaitairaa te vai nei ta tatou peropheta ora, te peresideni Thomas S. Monson ; e no Iesu Mesia e Ta’na ohipa ei Faaora e ei Taraehara no Tatou, i To’na ra i‘oa mo‘a, o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Christine Rappleye, « Mormons in the Olympics: 3 Medals for LDS Athletes at the Winter Games », deseretnews.com/article/865597546/Mormons-in-the-Olympics-3-medals-for-LDS-athletes-at-the-Winter-Games.html.

  2. Hi‘o Christine Rappleye, « Mormons in the Olympics ».

  3. Hi‘o Sarah Petersen, « Noelle Pikus-Pace Wears LDS Young Women Necklace throughout Olympics », deseretnews.com/article/865596771/Noelle-Pikus-Pace-wears-LDS-Young-Women-necklace-throughout-Olympics.html.

  4. Hi‘o Amy Donaldson, « Army, Faith Helped Push Mormon Bobsledder Chris Fogt to Olympic Success », deseretnews.com/article/865597390/Army-faith-helped-push-Mormon-bobsledder-Chris-Fogt-to-Olympic-success.html.

  5. Alama 34:32.

  6. Hi‘o 1 Korinetia 9:24.

  7. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:20.

  8. Hi‘o Alama 34:31–33.

  9. Hebera 12:1.

  10. Jeffrey R. Holland, « Te feia rave ohipa i roto i te ô vine », Liahona, Me 2012, 33.

  11. Hi‘o Ioane 14:18.

  12. David A. Bednar, i roto i te hoê aparauraa e te taata a‘o.

  13. Vidya Rao, « Snowboarder Kelly Clark: Hug from Competitor Helped Me Win Bronze », today.com/sochi/snowboarder-kelly-clark-hug-competitor-helped-me-win-bronze-2D12108132.