2015
Cine este eroul tău?
Aprilie 2015


Cine este eroul tău?

Autoarea articolului locuieşte în California, S.U.A.

Ellie ştia cine era eroul ei, dar îi era frica să spună.

„Ascultă-ţi mărturia, fii cinstit” (Cântece pentru copii, p. 80).

Neliniştită, Ellie îşi rodea unghia degetului mare. Domnişoara Fitz mergea printre rândurile de bănci adresând fiecărui elev în parte o întrebare.

„Cine este eroul tău?”, l-a întrebat domnişoara Fitz pe Jeremy.

Jeremy nu a mai stat pe gânduri. „Tatăl meu!”, a spus el cu mândrie.

Domnişoara Fitz a zâmbit. „Şi al tău, Sarah?”

Răspunsul ei a venit la fel de repede. „Abraham Lincoln.”

Ellie îşi simţea bătăile inimii în timp ce domnişoara Fitz continua să înainteze printre rândurile de elevi. Vorbiseră toată ziua despre eroi, iar acum fiecare trebuia să spună cine era eroul lor – în faţa întregii clase!

Amber şi Justin au spus că mamele lor erau eroinele lor. Walter a spus că al lui era bunicul său. Alţi câţiva elevi au spus că al lor era un rege sau un preşedinte.

Mai rămăseseră doar câţiva elevi înainte ca domnişoara Fitz să ajungă la Ellie. Ea trebuia să se gândească la un erou – şi să o facă rapid.

Ruşinată, Ellie s-a uitat în jos la pantofii ei. Problema reală nu era să găsească un erou. Ea ştia deja cine era eroul ei. Era Isus Hristos. El îi vindecase pe cei bolnavi, îi înviase pe cei morţi şi plătise preţul pentru păcatele tuturor. El a fost cel mai măreţ erou care a trăit vreodată! Ea era doar prea speriată să o spună.

Ellie a început să îşi roadă din nou unghia degetului mare la gândul de a spune întregii clase că Isus Hristos era eroul ei. Dacă Jeremy va râde de ea? Dacă Sarah şi Amber vor vorbi în şoaptă despre ea în pauză?

Bineînţeles, ea ştia că Isus Hristos era eroul ei. Dar acest lucru nu însemna şi că toată lumea trebuia să ştie.

Domnişoara Fitz s-a oprit exact în faţa băncii lui Ellie şi a zâmbit. „Cine este eroul tău, Ellie?”

Ellie a privit cu coada ochiului elevii de lângă ea şi pe domnişoara Fitz. „Abraham Lincoln”, a şoptit ea.

Domnişoara Fitz a radiat de fericire. „Bine!” a spus ea în timp ce mergea la următorul elev de pe rând.

Imediat ce s-a îndepărtat de ea, Ellie a răsuflat uşurată. Ce bine că s-a terminat! Ultimul lucru de care avea nevoie era ca toţi din clasă să ştie că eroul ei era –

„Isus Hristos”, s-a auzit un glas.

Ellie a făcut ochii mari şi a privit înapoi. Acolo – puţin mai în spate – stătea un băieţel cu părul ciufulit. Era slăbuţ şi timid şi stătea tot timpul în spatele clasei. Ellie nici nu-i ştia numele. Nu-şi aducea aminte să-l fi auzit spunând vreun cuvânt – până acum.

Câţiva elevi şi-au întors privirile şi s-au uitat miraţi la băiat, dar el nu le-a dat atenţie. El doar s-a uitat în sus la domnişoara Fitz şi a vorbit din nou. „Eroul meu este Isus Hristos.”

Domnişoara Fitz a zâmbit senin şi a continuat să meargă printre rânduri. Dar Ellie s-a uitat la băiat cu uimire. Ei i-a fost frică să spună tuturor despre eroul ei, dar lui nu. El nici nu mergea la Biserica ei! Dar el ştia cât de important era să fim exemple ale lui Isus Hristos, chiar şi atunci când este greu.

Ellie i-a zâmbit băiatului. Nu îi va mai fi frică să spună cine este eroul ei. La urma urmei, acum ea avea doi.