2018
Să ne aducem aminte întotdeauna de El
February 2018


Mesajul Primei Președinții, februarie 2018

Să ne aducem aminte întotdeauna de El

Puteți să vi-l imaginați alături de mine pe profetul Moroni, gravând ultimele cuvinte din Cartea lui Mormon pe plăcile de aur? El era singur. El și-a văzut țara, oamenii și familia pierind. Țara era „[într-un] cerc continuu” de război (Mormon 8:8). Totuși, el a avut speranță, pentru că a văzut zilele noastre! Și, dintre toate lucrurile pe care le putea scrie, el ne-a invitat să ne aducem aminte (vezi Moroni 10:3).

Președintelui Spencer W. Kimball (1895-1985) îi plăcea să predea că cel mai important cuvânt din dicționar ar putea fi a aminti. Pentru că noi am făcut legăminte cu Dumnezeu, el a spus că „cea mai mare nevoie a noastră este aceea de a [ni le] aminti”1.

Puteți găsi expresia a aduce aminte peste tot în scripturi. Când Nefi i-a avertizat pe frații lui, el i-a invitat adesea să-și aducă aminte de cuvintele Domnului și să-și aducă aminte cum i-a salvat Dumnezeu pe strămoșii lor (vezi 1 Nefi 15:11, 25; 17:40).

În cuvântarea sa de rămas bun, regele Beniamin a folosit expresia să ne aducem aminte de șapte ori. El a sperat ca oamenii lui să-și aducă aminte de „măreția lui Dumnezeu… și bunătatea Lui și suferințele Lui îndelungate” pentru ei (Mosia 4:11; vezi, de asemenea, 2.41; 4:28, 30, 5:11-12).

Când Salvatorul a instituit împărtășania, El i-a invitat pe ucenicii Săi să ia din simbolurile împărtășaniei „spre pomenirea” sacrificiului Său (Luca 22:19). În fiecare rugăciune de împărtășanie pe care dumneavoastră și cu mine o auzim, cuvântul totdeauna urmează după expresia să ne amintim (vezi D&L 20:77, 79).

Mesajul meu este o invitație, chiar un îndemn, să ne aducem aminte. Iată trei sugestii cu privire la ce ați putea să vă aduceți aminte în fiecare săptămână, când luați din simbolurile sacre ale împărtășaniei. Sper ca ele să vă fie de ajutor, tot așa cum mi-au fost mie.

Aduceți-vă aminte de Isus Hristos

În primul rând, aduceți-vă aminte de Salvator. Aduceți-vă aminte cine a fost El când a trăit pe pământ, cum le-a vorbit oamenilor și cum a dat El dovadă de bunătate prin faptele Sale. Aduceți-vă aminte cu cine Și-a petrecut timpul și ce a propovăduit. Salvatorul „umbla din loc în loc, făcea bine” (Faptele apostolilor 10:38). El i-a vizitat pe cei bolnavi. El a fost devotat în a face voia Tatălui Său.

Mai presus de toate, ne putem aduce aminte de mărețul preț plătit de El, datorită dragostei Sale față de noi, pentru a îndepărta pata păcatelor noastre. Când ne aducem aminte de El, dorința noastră de a-L urma va crește. Vom dori să fim puțin mai amabili, mai iertători și mai dornici să cunoaștem voia lui Dumnezeu și s-o facem.

Aduceți-vă aminte ce trebuie să faceți mai bine

Este greu să ne gândim la Salvator – la puritatea și perfecțiunea Lui – fără să ne gândim și la cât de imperfecți și plini de greșeli suntem în comparație cu El. Am făcut legăminte că vom fi supuși poruncilor Sale, totuși, în mod frecvent, nu reușim să ținem acest standard înalt. Dar Salvatorul a știut că acest lucru avea să se întâmple, de aceea ne-a dat rânduiala împărtășaniei.

Împărtășania are ca origini practica oferirii jertfelor din Vechiul Testament, care includea mărturisirea păcatelor (vezi Leviticul 5:5). Nu mai jertfim animale, însă putem să continuăm să renunțăm la păcatele noastre. Scripturile numesc acest lucru jerfta care constă dintr-o „inimă frântă și un spirit smerit” (3 Nefi 9:20). Veniți la împărtășanie cu o inimă pocăită (vezi D&L 59:12; Moroni 6:2). Când faceți aceasta, veți primi iertarea păcatelor și nu vă veți îndepărta de calea care duce înapoi la Dumnezeu.

Aduceți-vă aminte de progresul pe care îl faceți

Când vă evaluați viața, în timpul rânduielii împărtășaniei, sper că gândurile dumneavoastră nu se concentrează doar asupra lucrurilor pe care le-ați făcut greșit, ci și asupra celor pe care le-ați făcut bine – momente în care ați simțit că Tatăl Ceresc și Salvatorul au fost mulțumiți de dumneavoastră. Puteți chiar ca, în timpul împărtășaniei, să vă acordați câteva minute pentru a-L ruga pe Dumnezeu să vă ajute să vedeți aceste lucruri. Dacă faceți astfel, vă promit că veți simți ceva. Veți simți speranță.

Când am făcut aceasta, Spiritul mi-a confirmat din nou că, deși sunt departe de a fi perfect, astăzi sunt mai bun decât am fost ieri. Și acest lucru îmi oferă încrederea că, datorită Salvatorului, mâine pot fi și mai bun.

Întotdeauna este un timp îndelungat și cere mult efort concentrat. Știți, din experiență, cât de greu este ca tot timpul să ne gândim, în mod conștient, la un lucru. Însă, indiferent de cât de bine vă țineți promisiunea să vă aduceți aminte întotdeauna de El, El Își aduce aminte întotdeauna de dumneavoastră.

Salvatorul vă cunoaște încercările. El știe cum este să fii copleșit de grijile vieții. El știe cât de urgent aveți nevoie de binecuvântarea care rezultă din faptul de a vă aduce aminte întotdeauna de El și de a vă supune Lui – „[pentru ca să puteți] avea totdeauna Spiritul Său cu [dumneavoastră]” (D&L 20:77; subliniere adăugată).

Așadar, în fiecare săptămână, El vă invită înapoi la masa de împărtășanie oferindu-vă încă odată ocazia să depuneți mărturie înaintea Sa că vă veți aduce aminte întotdeauna de El.

Notă

  1. Spencer W. Kimball, „Circles of Exaltation” (cuvântare adresată învățătorilor de religie din cadrul Sistemului Educațional al Bisericii, 28 iunie 1968), p. 5.