2018
Te tupura’a mau o te ti’a-fa’ahou-ra’a
April 2018


Tae atu i te taime e fārerei fa’ahou ai tātou

Te tupura’a mau o te ti’a-fa’ahou-ra’a

Nō roto mai i te hō’ē ’aora’a tei hōro’ahia i te ’āmuira’a rahi nō ’ēperēra 2014.

Inaha hoʻi, ’o Iesu Mesia ana‘e te i‘oa ’e aore rā te ’ēʻa e tae mai ai te fa’aorara’a i te ta’ata nei.

Hōho’a
cloths on a bench

Fa’ahōho’ara’a nā Yajaira Ramos

’A feruri nā i te tahi taime i te aura’a nō te ti’a-fa’ahou-ra’a ’ei pāhono-hope-roa-ra’a i te parau nō te hiro’a mau o Iesu nō Nazareta ’e i te mau pāto’ira’a ferurira’a hōhonu a te ta’ata ’e i te mau uira’a rahi nō ni’a i te orara’a. Mai te peu ’ua ti’afa’ahou mai ihoa Iesu, tē aura’a ra, e ta’ata hanahana ïa ’oia. ’Aita tō te ta’ata tahuti iho e mana i roto iāna nō te ho’i fa’ahou mai i te ora i muri mai i te pohe. E nō te mea ’ua ti’afa’ahou mai ’oia, e ’ere atura ïa Iesu i te hō’ē noa tāmuta, te hō’ē noa ’orometua, te hō’ē noa rabbi ’e te hō’ē noa peropheta. E nō te mea ’ua ti’afa’ahou mai ’oia, tītauhia ïa ia Iesu ’ia riro ’ei Atua, ’oia hoʻi, te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua.

E nō reira, e parau mau tāna i ha’api’i ; e’ita te Atua e ha’avare.

E nō reira, o ’oia te Hāmani o teie nei ao, mai tāna i parau.

E nō reira, e parau mau te parau nō te ra’i ’e nō hade, mai Tāna i ha’api’i.

E nō reira, tē vai ra te hō’ē ao vārua tāna i haere atu i muri mai i tōna pohe.

E nō reira, e ho’i fa’ahou mai ’Oia, mai tā te mau melahi i parau nō te « fa’atere tino roa i teie nei ao ».

E nō reira, tē vai ra te hō’ē ti‘a-fafahou-ra’a ’e te hō’ē ha’avāra’a hope’a nō te tā’āto’ara’a.

Nō te mea e parau mau te ti’a-fa’ahou-ra’a ’o te Mesia, ’ua mure atura ïa te parau nō te fēa’ara’a i te pūai rau, te ’ite rau ’e te ’ā’au maita’i ho’i o te Atua te Metua—Tei hōro’a mai i Tāna Tamaiti Fanau Tahi nō te fa’aora i teie nei ao. ’Aita fa’ahou e niu nō te fē’a’ara’a i te aura’a ’e te fā o te orara’a. Inaha ho’i, ’o Iesu Mesia ana’e te i’oa ’e ’aore rā te ’ē’a e tae mai ai te fa’aorara’a i te ta’ata nei. E parau mau te aroha ’o te Mesia, nō te fa’afanaʻora’a i te fa’a’orera’a hara ’e te tāmāra’a i te ta’ata hara e tātarahapa nei. E ’ohipa hau atu te fa’aro’o i te hō’ē noa mana’o o te ferurira’a ’e ’aore rā te hō’ē hāmanira’a nāna. Tē vai nei te parau mau rahi ’e te pāpū, ’e tē vai nei te mau fa’aturera’a pāpū ’e te taui ’ore i te pae morare mai tei ha’api’ihia e āna.

Nō te mea e parau mau te ti‘a-fa’ahou-ra’a ’o te Mesia, ’ua riro atura ïa te tātarahapara’a i te ’ōfatira’a i te hō’ē noa atu ture ’e i te tahi noa atu mau fa’auera’a nāna, ’ei ’ohipa mātara i te ta’ata ’e te rū. E mea pāpū te mau temeio a te Fa’aora, mai tāna ato’a parau fafau i tāna mau pipi ē, e riro rātou i te rave ato’a i te reira e hau atu ā. E nō reira, e mana pāpū tāna ’autahu‘ara’a, nō te « ha’apa’o i te ’evanelia ’e ’o te mau ho’i i te tāviri nō te mau parau ’aro nō te bāsileia, ’oia ïa te tāviri nō te ’ite i te Atua. Nō reira, i roto i te mau ’ōro’a nō te reira, te mana nō te huru Atua e fa’a’itehia mai ai » [PH&PF 84:19–20]. Nō te pāpū o te ti’a-fa’ahou-ra’a o te Mesia, e ’ere atura te pohe i tō tātou vaira’a hope’a, ’e noa atu ā e ’amu te mau to’e i tō tātou nei tino, « e hi’o ā [tātou] i te Atua i roto i [tō tātou] tino nei ».