2018
Te hāro’aro’ara’a i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa
April 2018


Te hāro’aro’ara’a i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa

Hōho’a
mosaic of kaaba in mecca

Mau hōho’a nā Guetty Images

Te hō’ē fa’a’ite’itera’a nō te 19ra’a o te tenetere e fa’ahōho’a ra i te Ka’aba i Mecca, te ’oire i reira Mahometa i te fānaura’ahia, te ’oire mo’a roa a’e i roto i te ao Mahometa.

Nō te maita’i ānei ’aore rā nō te ’ino, fātata i te mau mahana ato’a e ’itehia te parau nō te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa ’e te mau ta’ata Mahometa i roto i te mau parau ’āpī. Nō reira ïa, e rave rahi mau ta’ata e ’ere i te mau ta’ata Mahometa—tae noa atu i te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei—i hina’aro ai i te ’ite, ’e ’ua pe’ape’a ato’a. Tē vai ra ānei te tahi mea i’ō tātou nei tei roto ato’a i tō tātou mau ta’ata tupu Mahometa ? E nehenehe ānei tā tātou e ora ’e e ’ohipa ’āmui ?

’A tahi, e riro te tahi ha’amāramaramara’a nō ni’a i te ’ā’ai nō teie fa’aro’o ’ei tauturura’a :

I te matahiti 610 hou te Mesia, ’ua pa’uma te hō’ē ta’ata ho’o tao’a huru pa’ari ’o Mahometa te i’oa i ni’a i te mau ’aivi i ni’a atu i tōna ’oire fānaura’a nō Mecca nō te feruri ’e nō te pure nō ni’a i te ’āhuehue i te pae fa’aro’o e vai ra nā piha’i iho iāna. I muri mai, ’ua fa’a’ite ’oia ē ’ua fāri’i ’oia i te hō’ē ’ōrama tei pi’i iāna ’ei hō’ē peropheta nō tōna nūna’a ta’ata. Nā teie ’ohipa i tupu i tāpa’o i te ha’amatara’a o te ha’apa’ora’a tei mātauhia mai te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa, te hō’ē tā’o ma teie aura’a « aurarora’a » (i te Atua). Te hō’ē ta’ata fa’aro’o i roto i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa ’ua pi’ihia ïa ’oia e ta’ata Mahometa, ’oia ho’i « e ta’ata auraro ».

Nō reira i muri iho, ’ua parau Mahometa ē ’ua fāri’i ’oia e rave rahi mau heheura’a e tae noa atu i tōna pohera’a fātata e 25 matahiti i muri mai. ’Ua fa’a’ite atu ’oia i teie mau heheura’a na mua i te mau ta’ata i roto i tōna ’oire fānau, ma te fa’a’ara i te mau ha’avāra’a a te ra’i o te tae mai ; fa’auera’a i tōna huira’atira ’ia tātarahapa ’e ’ia ha’apa’o maita’i i te mau vahine ’ivi, te mau ’ōtare, ’e te feiā vēvē ; ’e te porora’a i te ti’a-fa’ahou-ra’a o te mau ta’ata ato’a tei pohe ’e i te ha’avāra’a hope’a a te Atua.

Nō te ’ū’ana ra o te tāhitohitora’a ’e te hāmani-’ino-ra’a tāna ’e tā tāna mau ta’ata ’āpe’e i fa’aruru i horo ai rātou i te ’oire nō Medina, fātata e maha mahana terera’a nā ni’a i te tāmera i te tufa’a ’apato’erau.

I reira ’ua taui roa te ’ohipa a Mahometa.1 Mai te ti’ara’a ’ei ta’ata a’o ’e ’ei fa’a’ara, ’ua riro mai ’oia ’ei ta’ata ’auvaha ture, ’ei ha’avā ’e ’ei ’arata’i poritita nō te hō’ē ’oire Arapia rahi ’e i muri mai nō te tufa’a fenua miti nō Arapia. Nā teie ha’amaura’a mātāmua o te hō’ē pupu ta’ata fa’aro’o i hōro’a i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa te hō’ē ti’ara’a tei niuhia i ni’a i te ture ’e te parau-ti’a tei vai noa i roto i tō rātou iho mau huru tumu.

E piti pupu tei tupu mai roto mai i te mau ta’ata ’āpe’e nō Mahometa i muri a’e i tōna pohera’a i te matahiti 632 hou te Mesia, o tei vāhi i te ha’amatara’a i ni’a i te parau, o vai ïa o te mono atu iāna ’ei fa’atere nō te nūna’a Mahometa.2 ’Ua pi’ihia ïa te pupu rahi roa a’e o teie nā pupu e piti te mau Sunni (te parau nei rātou e te pe’e nei rātou ’ia sunna ’aore rā te peu mātauhia a Mahometa, ’e e mea marū ri’i tō rātou mana’o nō ni’a i te parau nō te monora’a). Te tahi, tei tupu i piha’i iho i te hūno’a tāne a Mahometa, o ’Ali, ’ua pi’ihia ïa te shi’at ’Ali (te pupu a ’Ali) ’e tei mātauhia i te mau vāhi ato’a mai te Shi’a. Ta’a ’ē atu i te mau Sunni; tē ti’aturi nei te mau Shi’a (tei mātauhia ’ei Shi’ite ’aore rā Shi’i Mahometa) ē te ti’ara’a nō te mono atu ia Mahometa ’ei feiā fa’atere i te nūna’a tei te feti’i tāne piri roa a’e ïa ia Mahometa, o ’Ali, ’e tōna mau hua’ai.

Noa atu taua mau ’āmahamahara’a ra, ’e mea hau atu ïa te ao Mahometa i te hō’ēra’a i te pae o te ha’apa’ora’a fa’aro’o i te ao keritetiano. Te tahi atu ā parau, ’e rave rahi mau tenetere i muri a’e i te matahiti 800 i muri i te pohera’a o te Mesia, ’ua riro te tōtaiete Mahometa te nūna’a i mua roa a’e i te pae ’aivana’a, utuutura’a ma’i, te numera ’e te pae ferurira’a ta’ata.

Te mau tumu nō te ha’api’ira’a tumu ’e te peu Mahometa

’Ua ha’aputuputuhia te mau heheura’a tei fāri’ihia e Mahometa i roto i te hō’ē buka tei pi’ihia te Qur’an (mai roto mai i te parau Arapia qara’a, « ia tai’o » ’aore rā « ia tai’o ’ā’au ») i roto e ’ahuru ’aore rā ’e piti ’ahuru matahiti i muri a’e i tōna pohera’a. Tē vai nei e 114 pene i roto i teie buka, e ’ere rā te ’ā’amu nō ni’a ia Mahometa. Mai te Parau Ha’api’ira’a ’e te Parau Fafau, e ’ere roa ïa i te hō’ē ’ā’amu ; tē fa’ariro nei te mau ta’ata Mahometa i te reira ’ei parau (’e te mau parau) a te Atua tei hōro’a-ti’a-hia atu ia Mahometa ra3

Hōho’a
reading the quran

E ’ite ïa te mau keritetiano o te tai’o i te reira i te mau parau tumu mātauhia. Tē parau nei teie buka, ’ei hi’ora’a, i te parau nō te hāmanira’ahia e te Atua i te ao e hitu mahana te maoro, tōna tu’ura’a ia Adamu ’e ia Eva i roto i te ’ō i Edene, tō rāua fa’ahemara’ahia e te diabolo, tō rāua hi’ara’a, ’e te pi’ira’a o te mau peropheta i muri mai (te rahira’a o te reira mau peropheta tei roto īa i te Bibilia). ’Ua pi’ihia teie mau peropheta i roto i te Qura’n mai te mau Mahometa, tei auraro i tō rātou mau hina’aro i raro a’e i tō te Atua.

Tē vai pāpu nei o Aberahama, tei parauhia ’ei hoa nō te Atua, i roto i te buka.4 (I rotopū i te tahi atu mau mea, ’ua ti’aturihia ’e ’ua fāri’i o Aberahama i te mau heheura’a tāna i pāpa’i ’e tei mo’e ra.5) ’E ’ohipa ato’a tā Mose, Pharao, ’e te Exodo o te mau tamari’i a ’Īsera’ela.

’Ua fa’ahiti-māere-ato’a-hia o Maria, te metua vahine o Iesu, e 34 taime i roto i te Qur’an, ’ia fa’aauhia e 19 fa’ahitira’a i roto i te Faufa’a ’Āpī. (’Ua riro mau ’oia ’ei hō’ē ana’e vahine tei fa’ahitihia i roto i te Qur’an.)

Te hō’ē parau tāmau i roto i te hīmenera’a a te Qur’an o te ha’api’ira’a tumu ïa nō te tawhid (taw-HEED), te hō’ē tā’o ’e nehenehe ’e ’iritihia « hō’ē ana’e atua » ’aore rā, mai te « fa’arirora’a ’ei hō’ē ». O te hō’ē ïa o te mau parau tumu nō te fa’aro’o Mahometa : ē tē vai ra hō’ē ana’e ta’ata hanahana ta’a ’ē. « E’ita ’oia e fānau e’ita ato’a ’oia e fānauhia », tē parau nei te Qur’an, « ’e ’aita atu mai iāna ra te huru ».6 Te mea i muri nei o te fa’ata’ara’a hau atu ïa i te faufa’a rahi i rotopū i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa ’e te ha’apa’ora’a fa’aro’o Keritetiano : E’ita te mau ta’ata Mahometa e ti’aturi i te huru atua o Iesu Mesia ’aore rā te Vārua Maita’i. Tē fa’a’ite ato’a mai nei te reira, ē noa atu e mau hāmanira’a te mau ta’ata ato’a na te Atua, e ’ere rā tātou i te mau tamari’i Nāna ’ia au i te ha’api’ira’a a te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa.

E tē ti’aturi nei ho’i te mau ta’ata Mahometa ia Iesu mai te hō’ē peropheta hara ’ore a te Atua, tei fānauhia e te hō’ē paretenia, tei fa’ata’ahia nō te rave i te hō’ē ’ohipa faufa’a rahi i roto i te mau mea o te tupu i te mau mahana hope’a nei. ’Ua fa’ahiti-pinepine-hia ’oia ma te tura i roto i te Qur’an.

Mau ha’api’ira’a ’e mau peu tumu Mahometa

Tē fa’ata’a mai nei « nā pou e pae nō te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa »—tei ’ore i ha’apoto-pāpū-hia i roto i te Qur’an i roto rā i te hō’ē fa’ahitira’a parau tei parauhia ē na Mahometa—i te tahi mau ha’api’ira’a tumu nō te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa :

1. ’Itera’a pāpū

Mai te mea te vai nei tā te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa hō’ē hiro’a tumu, o te shahada ïa (sha-HAD-ah), « fa’a’itera’a i te fa’aro’o », ’aore rā « ’itera’a pāpū ». Tē fa’ahiti nei teie tā’o i te hō’ē parau Arapia, ’ia ’iritihia, mai teie te huru : « Tē fa’a’ite pāpū nei au ē ’aita atu e atua maori rā o te Atua [Allah] ’e ’o Mahometa ïa te ve’a a te Atua ». ’Ua riro ïa te shahada ’ei ’uputa tomora’a i roto i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa. Nō te riro mai ’ei ta’ata Mahometa e ti’a ïa ’ia tai’o ’ā’au i te reira ma te ti’aturi mau i te reira.

Te parau arabia nō te Atua o Allah ïa. Te hō’ē ha’apotora’a i te mau tā’o al- (« te ») ’e ilah (« atua »), e ’ere ïa te i’oa pi’i e ti’ara’a rā, ’e ’ua tū’atihia te reira i te parau Hebera Elohima.

Nō te mea ho’i e ’aita e ’autahu’ara’a, ’aita ato’a ïa e mau ’ōro’a nō te autahu’ara’a. ’Aita ato’a e parau Mahometa nō « te ’ēkālesia ». Nō reira, te paraura’a i te shahada o te parau Mahometa ïa nō te bāpetizora’a. Nō te vai-’ore-ra’a o te hō’ē fa’anahonahora’a o te fa’aterera’a mana ’e te hō’ē i roto i te ao nei tē vai ra ïa te tahi atu mau fifi. ’Ei hi’ora’a, ’aita e fa’atere rahi i ni’a i te mau ta’ata Mahometa i roto i te ao nei, ’aore e ta’ata nō te ti’a atu nō te tā’āto’ara’a o te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa. (Ua fa’arirohia ’o Mahometa mai te peropheta hope’a i te mau vāhi ato’a.) Nō reira ’aita ïa e ’ēkālesia e hurihia ai te mau ta’ata tōtōā ’aore rā « feiā tāiva » i rāpae au.

2. Te Pure

Hōho’a
ritual prayer

E rave rahi mau ta’ata e ’ere te Mahometa tei ’ite i te peu pure a te Mahometa tei pi’ihia te salat (sa-LAAT) tei tītau e rave rahi mau tūturira’a, e pae taime i te mahana. E fa’a’ite mai te tai’o ’ā’aura’a i te mau ’īrava tei fa’ata’ahia i roto i te Qur’an ’e te fa’atanora’a i te rae i ni’a i te fenua i te aurarora’a ha’eha’a i te Atua. E nehenehe te tahi atu ā mau pure, tei parauhia du’a i te pupuhia i te mau taime ato’a ’e e’ita rā te reira e tītau i te tūturira’a.

Nō te mau pure i te avatea i te mahana pae, ’ua tītauhia te mau tāne Mahometa ’e ’ua fa’aitoitohia te mau vahine Mahometa ’ia pure i roto i te hō’e mosaue (no roto mai i te reo Arapia masjid, ’aore rā « vāhi nō te tūturira’a »). I reira, i roto i te mau pupu ’ua fa’ata’a-’ē-hia te mau tāne ’e te mau vahine, e fa’atupu rātou i te mau reni, nō te pure ’a ’arata’ihia ai rātou ’e te iman (ee-MAAN) o te mosque, nō te parau Arapia amana, ’oia ho’i « i mua i te »), nō te fa’aro’o i te hō’ē a’ora’a poto. I te mau mahana pae rā, e ’ere roa mai te sābati; noa atu ē ’ua fa’atumuhia te « hope’a hepetoma i roto i te rahira’a o te mau fenua Mahoma » yawm al-jum’a (« te mahana nō te ha’aputuputura’a ») ’aore rā mahana pae, i ni’a i te ravera’a i te ’ohipa i taua mahana ra e’ita ïa e fa’arirohia ’ei hara.

3. Te hōro’ara’a i te mau ō

Tē parau mai nei te Zakat (za-KAAT, ’oia ho’i « te mea o te tāmā ») ’ia hōro’a i te mau ō nō te pāturu i te feiā vēvē, i roto i te mau mosque ’e te tahi atu mau ’ōpuara’a ’ohipa Mahometa. ’Ua numerahia te moni tauturura’a i ni’a i te 2.5 i ni’a i te hānere o te tā’āto’ara’a o te faufa’a a te hō’ē ta’ata Mahometa i ni’a atu i te tahi fāito moni raro. I roto i te tahi mau fenua Mahometa, ’ua ha’aputuputuhia ïa e te mau fa’anahora’a a te hau fenua. I te tahi atu mau fenua, nā te ta’ata iho ïa e hōro’a.

4. Te ha’apaera’a mā’a

I te mau matahiti ato’a e ha’apae te mau ta’ata Mahometa ha’apa’o i te mā’a, te inu ’e te ta’otora’a i te vahine mai te hitira’a mahana ’e tae atu i te topara’a mahana i te roara’a o te ’āva’e nō te Ramadan. E hōro’a ato’a rātou ia rātou iho i te tauturu i te feiā vēvē ’e i te tai’ora’a i te Qu’an i roto i te ’āva’e.7

5. Pererinara’a

Hōho’a
Mecca

E fa’aineine ïa te mau ta’ata Mahometa i te ea ’e te faufa’a tā rātou nō te haere atu i te hō’ē pererinara’a i Mecca i te hō’ē a’e taime i roto i tō rātou ra orara’a. (Tei roto i te reira pererinara’a te hō’ē tere i Medina, te piti o te ’oire mo’a roa a’e i roto i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa, ’aita rā te reira i tītau-roa-hia.) Nā te mau ta’ata Mahometa ha’apa’o maitai, te ravera’a i te reira e ’ohipa vārua hōhonu ïa ’e te ’oa’oa o te ’ā’au, te tahi mea mai te haerera’a i te ’āmuira’a rahi ’aore rā te tomora’a i roto i te hiero nō te taime mātāmua.

Te tahi mau tumu parau fifi e tupu nei

Tē vai nei e toru tumu parau e ha’ape’ape’a nei i te mau ta’ata e ’ere i te Mahometa nō ni’a ïa i te ’ahitahita i te pae fa’aro’o ; te ture Mahometa, ’aore rā te ture, sharia, ’e te huru o te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa i ni’a i te mau vahine.

’Ua fa’a’ohipa te tahi mau ta’ata fa’aro’o tāhiti i te ta’o jihad nō te fa’ahiti noa i te « tama’i mo’a », te aura’a mau ra o teie ta’o o te « fa’a’ohipa maita’ira’a ïa », ’ia fa’aauhia i te « pure » ha’umani ’e te tai’ora’a i te pāpa’ira’a mo’a.

’Ua rau te aura’a a te mau ’aivana’a ’e te mau feiā feruri Mahometa nō tō rātou ’ite i te parau nō te jihad. Tē mārō nei te mau fa’anahora’a ture, ’ei hi’ora’a e ti’a i te jihad nō te nu’u fa’ehau ’ia pāruru ’e ’ia fa’a’ara-ātea-hia te mau ’enemi ’e ’ia fa’ati’ahia rātou ’ia fa’aea i te mau ’ohipa fa’atupu pe’ape’a. Tē parau ato’a nei te tahi mau ’aivana’e nō te ture ’e te tahi atu mau ta’ata feruri Mahometa ē ’e nehenehe te ta’o jihad e fa’a’ite mai i te ’ohipa ato’a o te fa’afana’o i te nuna’a Mahometa ’aore rā o te ha’amaita’i i te tā’āto’ara’a o te ao nei. ’Ua parau-ato’a-hia e ’ua fa’ata’a Mahometa i te « jihad rārahi a’e » ’e te « jihad na’ina’i a’e ». ’Ua parau ’oia ē te jihad na’ina’i o te tama’i ïa. Te jihad rārahi a’e ra o te ’arora’a ïa te parau-ti’a ’ore ’e te pāto’ira’a a te ta’ata iho i te ora parau-ti’a-ra’a.

I teie mahana tē tītau nei te ’ohipa tōtōāra’a Mahometa i te mau ’a’a fa’aro’o ’e te fa’a’ite ato’a ra i te mau tītaura’a i te pae tōtiare, te pae poritita ’e te pae terera’a faufa’a ’aita rā ho’i e tū’atira’a i te fa’aro’o.8 ’E e mea faufa’a rahi ato’a ’ia ’ite ē ’aita te rahira’a o te ao Mahometa i ’āmui atu i te feiā tōtōā i roto i tā rātou ’ahitahitara’a.9

Te Shari’a o te tahi atu ïa mana’ona’ora’a a te mau ta’ata e ’ere i te Mahometa. Tei ’īritihia mai roto atu i te Qur’an ’e te hadith—mau parau fa’a’ite poto nō ni’a i te mea tā Mahometa ’e tōna mau hoa piri i parau ’e i rave o te hōro’a mai i te mau hōho’a nō te huru o te ta’ata Mahometa ’e o te pāturu ’e te tātara ato’a i te mau ’īrava i roto i te Qur’an—o te hō’ē ïa ’arata’ira’a nō ni’a i te huru o te ta’ata ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa.10 E ’itehia te mau fa’aturera’a nō ni’a i te ’ahu tāne ’e te vahine (mai te hijab, ’aore rā pūro’u) i roto i te shari’a ; ’ua ha’apūa’ihia te reira mau fa’aturera’a i roto i te tahi mau fenua Mahometa, ’ua vaiihohia te reira i te ta’ata tāta’itahi i roto i te tahi atu mau fenua. Tei roto ato’a i te shari’a te mau mea mai te ihomā o te ta’ata tāta’itahi ; te taime ’e te mau parau i roto i te pure ; ’e te mau ture e fa’atere nei i te fa’aipoipora’a, te fa’ata’ara’a ’e te faufa’a ’ā’ia. Nō reira, ’ia fa’a’ite ana’e te mau ta’ata Mahometa i roto i te mau tītorotorora’a i tō rātou hina’aro ’ia fa’aterehia rātou nā te shari’a, tē parau ra ïa rātou ’aore rā ’aita i te hō’ē fa’ahitira’a parau poritita. Tē parau noa nei paha rātou ē tē hina’aro nei rātou i te ora i te mau orara’a a te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa.

Hōho’a
woman wearing the hijab

E rave rahi mau ta’ata e ’ere te Mahometa o te mana’o ’oi’oi i te parau o te mau vahine rau ’e te mau pūro’u, ’ia feruri ana’e rātou i te huru o te mau Mahometa i ni’a i te mau vahine. Terā rā, e mea ta’a ’ē roa te ti’ara’a mau o te peu mātarohia. E rave rahi rā mau ’īrava i roto i te Qur’an o tē parau nei i te ’aifāito i roto i te mau vahine ’e te mau tāne, ’e au ra tē fa’ata’a nei te tahi i te mau vahine i te mau ti’ara’a i raro mai i te tāne. E mea pāpū maita’i ē tē vai nei te mau peu i roto i te mau fenua Mahometa—ma te mau a’a i roto i te peu tumu nā mua a’e i te tau Mahometa ’aore rā nō te tahi atu mau peu na mua atu—o tei fa’atītī i te mau vahine. Tera rā, e mea ta’a ’ē roa te huru hi’ora’a a te mahometa i te mau ’ohipa a te vahine ’ia fa’aauhia i terā fenua ’e terā fenua ’e i roto ato’a iho i te mau fenua.

Te mau hi’ora’a a te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei nō ni’a i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa

Noa atu te ta’a-’ē-ra’a tō tātou mau ti’aturira’a, nāhea ïa e ti’a ai i te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ’ia tāmata i te ha’amau i te mau autā’atira’a ’e te mau mahometa ?

’A tahi roa, e ti’a ia tātou ’ia fāri’i i te ti’ara’a o te mau Mahometa ’ia « ha’amori rātou noa atu te huru, te vāhi ’e te mea tā rātou i hina’aro » (Te mau Hiro’a Fa’aro’o 1:11). I te matahiti 1841, ’ua ha’amana te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei i roto i te ’āpo’ora’a ’oire nō Nauvoo i te hō’ē fa’aturera’a nō ni’a i te ti’amāra’a fa’aro’o tei ha’apāpū i te « vaiiho ti’amāra’a, te hō’ē ā mau ha’amaita’ira’a » nā « te mau Katolita, te mau Perepiteriano, te mau Metoti, te mau Bapetito, te Feiā Mo’a i te mau mahana hope’a nei, te mau Quaker, te mau ’Epitetopa, te mau Universalist, te mau Unitaria, te mau Mahometa [Ta’ata Mahometa], ’e te tahi atu mau ha’apa’ora’a fa’aro’o e vai nei ».11

’E ti’a ato’a ia tātou ’ia ha’amana’o ’e ’ua fa’a’ite tō tātou feiā fa’atere i tō rātou mana’o māuruuru i te ta’ata tei ha’amau i te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa. I te matahiti 1855, ’ei hi’ora’a, i te hō’ē taime ’a fa’ahapa ai e rave rahi mau Keritetiano ia Mahometa ’ei ta’ata pāto’i i te Mesia, ’ua hōro’a ’o Elder George A. Smith (1817-75) ’e ’o Parley P. Pratte (1807-57) nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’Āpōsetolo i te mau a’ora’a roa ’eiaha noa nō te fa’a’ite i te hō’ē ’itera’a rahi ’e te maita’i nō te ’ā’amu o te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa nō te fa’ahanahana ato’a ra ia Mahometa iho. ’Ua parau o Elder Smith ē « ua fa’ati’ahia mai ’o Mahometa e te Atua nō te hō’ē tumu » ’oia ho’i te porora’a nō te pāto’i i te ha’amorira’a idolo, ’e ’ua fa’a’ite ’oia i tōna here nō te mau Mahometa, mai te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, tei fifi i te « tītaura’a ’ia pāpa’ihia te hō’ē ’ā’amu parau mau nō ni’a ia rātou ». I muri noa iho i te a’ora’a, ’ua fa’a’ite Elder Pratt i tōna fa’ahiahia nō te mau ha’api’ira’a a Mahometa ’e nō te ti’ara’a morare ’e temau fa’anahora’a a te tōtaiete Mahometa.12

’Ua piahia i te matahiti 1978 te hō’ē fa’ahitira’a parau mana a te Peresidenira’a Mātāmua. Tē fa’ahiti ta’a ’ē ra te reira parau ia Mahometa i roto i te mau « fa’atere ha’apa’ora’a tuiro’o o te ao nei », ma te parau ē, mai ia rātou, « ’ua fāri’i ’oia i te hō’ē tufa’a nō te māramarama o te Atua. ’Ua hōro’ahia te mau parau mau morare i [teie feiā fa’atere] ’e te Atua », ’ua pāpa’i te mau peresideni Spencer W. Kimball, N. Eldon Tanner, ’e Marion G. Romney, « no te ha’amāramarama i te mau fenua ato’a ’e nō te ’āfa’i mai i te hō’ē fāito teitei a’e o te ’itera’a i te ta’ata nei ».13

Te patura’a i ni’a i te vāhi hō’ē

Noa atu ē ’ua ta’a ’ē te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ’e te mau Mahometa i ni’a i te mau mea faufa’a rahi—i ni’a ihoa ra i te hanahana o Iesu Mesia, tāna ’ohipa ’ei Fa’aora, ’e te pi’ira’a o te mau peropheta i teie nei tau ’āpī—e rave rahi mau mea tei ’itehia i roto i nā ha’apa’ora’a fa’aro’o ’e piti. ’Ei hi’ora’a tē ti’aturi nei tātou, ē e mau ti’a’au tātou i te pae morare i mua i te Atua, ’e e ti’a ia tātou e tāpapa i te parau-ti’a o te ta’ata tāta’itahi ’e te hō’ē tōtaiete maita’i ’e te ti’a ’e e ti’afa’ahou mai tātou ’e e ’āfa’ihia atu tātou i mua i te Atua ’ia ha’avāhia.

Hōho’a
family

Tē ti’aturi nei te mau Mahometa ’e te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei i te faufa’a rahi o te mau ’utuāfare pūai ’e i te fa’auera’a a te Atua ’ia tauturu i te feiā vēvē ’e tei ’ati ’e ’ia fa’a’ite tātou i tō tātou fa’aro’o nā roto i te ’ohipa nō te ti’ara’a pipi. E au ra e ’aita e tumu nō te aha e ’ore ai te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ’e te mau Mahometa e nehenehe e ha’a ’āmui, ’e mai te mea tē vai ra te mau taime, na roto i te rave ’āmuira’a i te ’ohipa i roto i te mau nohora’a ta’ata i reira ho’i tātou e ’ite ai ia tātou ’ei mau ta’ata tupu i roto i te hō’ē ao o te riro noa atura ’ei ao materia. E nehenehe tā tātou e fa’a’ite ’āmui ē e nehenehe te ha’apa’ora’a fa’aro’o e riro ’ei pūai nō te maita’i ’e ’eiaha noa rā ’ei tumu nō te pe’ape’a ’e te ahitahita, mai tā te tahi mau ta’ata fa’ahapa e parau nei.

Tē hōro’a nei te Qur’an iho i te hō’ē rāve’a ’ia ora ma te hau noa atu tō tātou mau tā’a-’ē-ra’a : « Mai te mea ’ua hina’aro te Atua, e nehenehe ïa iāna ’ia fa’ariro ia ’outou ’ei hō’ē noa nūna’a ta’ata. ’Ua hina’aro rā ’oia i te tāmata ia ’outou i te mea tāna i hōro’a na ’outou. Nō reira, ’a tata’u i te tahi ’e te tahi i roto i te mau ’ohipa maita’i. E ho’i pā’āto’a ’outou i te Atua, ’e e fa’a’ite mai ïa ’oia ia ’outou i te mau mea tā ’outou i mātau i te au ’ore ».14

Fa’asta’ara’a

  1. I te matahiti 622 hou te Mesia—te matahiti tō Mahometa Hijra, ’aore rā haerera’a atu, i Medina—o te matahiti ïa nō te tārena (Hijri), ’e te mau heheura’a tei ha’aputuputuhia i roto i te Qur’an i parauhia ai nō Mecca ’aore rā nō Medina.

  2. I roto i te mau tenetere i muri mai, ’ua tupu mai e piti nā pupu ta’a ’ē i ni’a i te mau tumu parau e ’ere i te mea faufa’a rahi roa.

  3. Te mea faufa’a rahi, e noa atu ’ua fa’ati’ahia te ’īritira’a o te Qur’an nā roto i te tahi atu mau reo, o te reo Arapia ana’e tei fa’arirohia ’ei Qur’an ’e e pāpa’ira’a mo’a.

  4. Hi’o Qur’an 4:125.

  5. Hi’o Qur’an 53:36-62 ; 87:9-19 ; a hi’o ato’a Daniel C. Peterson, « News from Antiquity », Ensign, Tenuare 1994, 16-21.

  6. Qur’an 112:3-4. Mau ’īritira’a nā roto mai i te Qur’an nō roto mai ia Daniel C.Peterson

  7. ’Ua vāhihia te mau nene’ira’a a te Qur’an i roto i nā 30 tufa’a ’aifāito nō taua tumu ra.

  8. ’A hi’o, ’ei hi’ora’a, Robert A. Pape, Dying tō Win: The Strategic Logic of Suicide Terrorism (2005) ; Graham E. Fuller, A World without Islam (2010) ; Robert A. Pape and James K. Feldman, Cutting the Fuse: The Explosion of Global Suicide Terrorism and How tō Stop It (2010).

  9. ’A hi’o Charles Kurzman, The Missing Martyrs: Why There Are So Few Muslim Terrorists (2011) ; a hi’o ato’a John L. Esposito ’e Dalia Mogahed, Who Speaks for Islam ? What a Billion Muslims Really Think (2008) ; James Zogby, Arab Voices: What They Are Saying tō Us, and Why It Matters (2010).

  10. ’Ua riro ato’a mai te ture rabbini i te ha’apa’ora’a fa’aro’o ’Ati Iuda.

  11. Ordinance in Relation tō Religious Societies, ’Oire nō Nauvoo, [Illinois] headquarters of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 1 nō Māti 1841.

  12. ’A hi’o Journal of Discourses, 3:28-42.

  13. Rata nā te Peresidenira’a Mātāmua 15 nō fepuare 1978. I roto i tāna hi’opo’a-fa’ahou-ra’a i te ’omuara’a o te Qur’an (1970) nā Richard Bell, ’ua hōro’a mai ’o W. Montgomery Watt, te hō’ē ’aivana’a nō te ha’apa’ora’a fa’aro’o Mahometa ’e te hō’ē tahu’a nō Peretāne, i te hō’ē rāve’a e nehenehe ai i te hō’ē Keritetiano fa’aro’o e fa’ariro ai i te Qur’an ’ei mea fa’auruhia.

  14. Qur’an 5:48 ; fa’aau i te 2:48.