2018
Te mau mana o te autahu’ara’a
May 2018


Te mau mana o te autahu’ara’a

E mea faufa’a tumu te fa’arahira’a i te autahu’ara’a tā ’outou e mau nei, nō te ’ohipa a te Fatu i roto i tō ’outou mau ’utuāfare ’e i roto i tō ’outou mau pi’ira’a nō te ’Ēkālesia.

E au mau taea’e here, e parau fa’aara ’e te heheura’a tā tātou i fa’aro’o a’enei mai roto mai i te peresideni Russell M. Nelson. E mau tātarara’a faufa’a rahi tā tātou i fa’aro’o mai roto mai ia Elder Christofferson, Elder Rasband ’e te peresideni Eyring. Te mau mea e parauhia atu i teienei, ’e tā te peresideni Nelson e parau fa’ahou mai, nō te tātatara ïa i te mea tā ’outou te feiā fa’atere ’e te feiā autahu’ara’a o te Fatu e rave i teienei i roto i tā ’outou mau hōpoi’a. ’Ei tauturura’a, e vauvau atu vau i te tahi mau parau tumu niu e fa’atere nei i te autahu’ara’a tā ’outou e mau nei.

I. Te autahu’ara’a

Te autahu’ara’a a Melehizedeka, ’o te mana hanahana ïa tā te Atua i hōro’a nō te fa’atupura’a i tāna ’ohipa, te « fa’atupu[ra’a] i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te ta’ata nei » (Mose 1:39). I te matahiti 1829, ’ua hōro’ahia te reira i ni’a ia Iosepha Semita ’e Oliver Cowdery e te mau ’āpōsetolo a te Fa’aora, ’o Petero, Iakobo ’e Ioane (hi’o PH&PF 27:12). E mea mo’a te reira ’e te mana rahi, hau atu i tō tātou ’aravihi ’ia tātara atu.

’Ua riro te mau tāviri o te autahu’ara’a ’ei mau mana nō te fa’atere i te fa’a’ohipara’a i te mana o te autahu’ara’a. Nō reira, i te hōro’ara’a te mau ’āpōsetolo i te autahu’ara’a Melehizedeka i ni’a ia Iosepha ’e ia Oliver, ’ua hōro’a ato’a rātou i te mau tāviri nō te fa’atere i te ’ohipa o te reira (hi’o PH&PF 27:12-13). ’Aita rā pauroa te mau tāviri o te autahu’ara’a i hōro’ahia i terā taime. E hōro’ahia te mau tāviri ato’a ’e te ’ite tītauhia nō teie « tau tu’ura’a nō te ’īra’a o te mau tau ato’a » (PH&PF 128:18) « te parau nā ni’a i te parau » (’īrava 21). ’Ua hōro’a-fa’ahou-hia mai te tahi mau tāviri i roto i te hiero nō Ketelani, hitu matahiti i muri iho (hi’o PH&PF 110:11-16). ’Ua hōro’ahia teie mau tāviri nō te fa’atere i te mana o te autahu’ara’a i roto i te tahi atu mau ’ohipa i hōro’ahia i terā taime, mai te bāpetizora’a nō te feiā pohe.

E ’ere te autahu’ara’a a Melehizedeka i te hō’ē pārahira’a ’aore rā te hō’ē ti’ara’a. E mana hanahana tei mauhia ma te ti’aturi, ’ei fa’a’ohipara’a nō te maita’i o te ’ohipa a te Atua nō tāna mau tamari’i. E ti’a roa ia tātou ’ia ha’amana’o noa ē, e ’ere te mau taea’e tei mau i te autahu’ara’a, i « te autahu’ara’a ». ’Aita i tano ’ia parauhia « te autahu’ara’a ’e te mau tuahine ». E ti’a rā ’ia parau « te mau taea’e tei mau i te autahu’ara’a ’e te mau tuahine ».

II. E ’ohipa tāvinira’a

E hi’o tātou i teienei e aha tā te Fatu Iesu Mesia e tīa’i nei i te feiā tei mau i tāna autahu’ara’a—nāhea tātou i te hōpoi atu iāna i te mau vārua.

’Ua ha’api’i te peresideni Joseph F. Smith : « ’Ua parau-maita’i-hia e mea maita’i roa te fa’anahora’a o te ’Ēkālesia. ’O teie noa te fifi, ’oia ho’i, ’aita teie mau fa’anahora’a e rave pāpū nei i tā rātou mau hōpoi’a ’o tei tu’uhia i ni’a ia rātou. ’Ia ara ana’e rātou i te mau tītaura’a ’o tei anihia ia rātou, e fa’aoti ia rātou i tā rātou mau hōpoi’a ma te fa’aro’o, ’e e riro ïa te ’ohipa a te Fatu i te tupu i te rahi, e rahi te mana ’e te fa’atupura’a i roto i te ao nei ».1

’Ua fa’aara ato’a te peresideni Smith:

« ’Eiaha te mau ti’ara’a hanahana ’e te mau fa’ata’ara’a teitei… tā te Atua i hō mai, ’e tae noa atu i te mau pi’ira’a ’e te mau fa’ata’ara’a o te Autahu’ara’a Mo’a e mauhia ra e rātou, ’ia fa’a’ohipahia ’e ’ia fa’arirohia mai te mau ti’ara’a e hōro’ahia ra e te ta’ata. ’Aita te reira i fa’ata’ahia ’ei fa’a’una’una ’e ’aita ato’a i fa’ata’ahia ’ei fa’a’itera’a ’o mea te ta’ata fa’atere. ’Ua fa’ata’ahia rā te reira ’ei pi’ira’a i roto i te hō’ē tāvinira’a ha’eha’a, i roto i te ’ohipa a te Fatu hō’ē roa ra, ’o tā tātou e poro nei i te tāvini…

« […] Tē ha’a nei tātou nō te fa’aorara’a o te mau vārua, e mea ti’a ia tātou ’ia mana’o ’o teie te hōpoi’a rahi roa ae ’o tei tu’uhia i ni’a ia tātou nei. Nō reira, mea ti’a ia tātou ’ia [ineine] i te fa’atusia i te mau mea ato’a, nō te here o te Atua, nō te fa’aorara’a o te mau ta’ata, ’e nō te upo’oti’ara’a o te basileia o te Atua i ni’a i te fenua nei ».2

III. Te mau tōro’a o te autahu’ara’a

I roto i te ’Ēkālesia a te Fatu, e mau ’ohipa ta’a ’ē tā te mau tōro’a o te autahu’ara’a Melehizedeka. Tē fa’ahiti nei te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau i te parau nō te mau tahu’a rahi ’ei « mau peresideni vai maoro ’e ’aore rā ’ei mau tāvini i ni’a a’e i te mau titi ta’a ’ē i te mau vāhi ātea ’ē ra » (PH&PF 124:134). Tē fa’ahiti nei te reira i te parau nō te mau peresibutero ’ei « mau ’orometua vai maoro i [te ’ēkālesia a te Fatu] » (PH&PF 124:137). Teie fa’ahou te tahi ha’api’ira’a nō ni’a i teie nau ’ohipa.

Nā te tahu’a rahi e fa’atere ’e e tu’u i te mau mea pae vārua (hi’o PH&PF 107:10, 12). ’E mai tā te peresideni Joseph F. Smith ato’a i ha’api’i : « I te mea ē ’ua fa’atōro’ahia ’oia ’ei tahu’a rahi, e ti’a ïa ’ia vai i roto [iāna] te fa’ahepora’a… ’ia fa’a’ite i te hi’ora’a au nō te ’āpe’e i mua, i te feiā pa’ari ’e te feiā ’āpī, ’e ’ia fa’ariro iāna iho ’ei ’orometua nō te parau ti’a, e ’ere noa rā nā roto i te ha’api’ira’a, nā roto iho ā rā i te hi’ora’a—ma te ha’afāna’o i te feiā ’āpī i tōna pa’ari, ’ma te riro atura ’oia iho ’ei mana i rotopū i te ta’ata tāna e noho ra ».3

Nō ni’a i te mau hōpoi’a a te peresibutero, ’ua ha’api’i Elder Bruce R. McConkie nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti : « Te hō’ē peresibutero, e ’orometua ïa nā te Fatu ra Iesu Mesia… ’Ua fa’auehia ’oia ’ia ti’a ’ei mono nō tōna Fatu… nō te aupuru i tōna ta’ata tupu. E ti’a mana ’oia nō te Fatu ».4

’Ua fa’ahapa ri’i Elder McConkie i te mana’o ē, « e peresibutero noa » te hō’ē ta’ata. « ’Ua tū’ati te fāito autahu’ara’a a te hō’ē peresibutero i tā te Peresideni o te ’Ēkālesia », ’ua parau ’oia. « E aha te hō’ē peresibutero ? E tīa’i māmoe ’oia, e tīa’i māmoe e tāvini nei i roto i te nana a te Tīa’i māmoe maita’i ».5

I roto i teie ’ohipa faufa’a rahi e aupuru i te nana o te Tīa’i māmoe maita’i, ’aita e ta’a-’ē-ra’a i roto i te mau tōro’a tahu’a rahi ’e peresibutero o te autahu’ara’a Melehizedeka. I roto i te tufa’a rahi ra, te tufa’a 107 o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, tē parau nei te Fatu : « E ti’ara’a tō te mau tahu’a [rahi] mai te au i te ha’apa’ora’a a te Autahu’ara’a a Melehizedeka ra ’ia fa’atere i roto i tō rātou iho ti’ara’a, i raro a’e i te arata’ira’a [a] te peresidenira’a, [i te] ha’apa’ora’a i te mau mea nō te pae vārua, ’e i roto ato’a i te tōro’a nō te peresibutero [’aore rā te mau tōro’a o te autahu’ara’a a Aarona] » (PH&PF 107:10 ; hi’o ato’a i te ’īrava 12).

Te parau tumu faufa’a roa a’e nō te mau ta’ata ato’a i mau i te autahu’ara’a, ’o te parau tumu ïa i ha’api’ihia e te peropheta Iakoba, i roto i te Buka a Moromona. I muri iho i tō rāua tōna taea’e Iosepha fa’atōro’ara’ahia ’ei tahu’a ’e ’ei ’orometua nō te nūna’a, ’ua parau ’oia : « ’E ’ua ha’apa’o ihora māua i tō māua tōro’a i te Fatu, i te ravera’a i te ’ohipa e tae ai te mau hara a te feiā ra i ni’a i tō māua iho upo’o, ’ia ’ore māua ’ia ha’api’i ia rātou i te parau a te Atua ma te itoito » (Iakoba 1:19).

E te mau taea’e, tā tātou mau hōpoi’a ’ei ta’ata tei mau i te autahu’ara’a, e ’ohipa pāpū ïa. Nō te tahi atu mau fa’anahora’a, e nehenehe e nava’i te fāito ravera’a a tō te ao, nō te hōro’ara’a i te mau poro’i ’e nō te ravera’a i te tahi atu mau ’ohipa. Nō tātou rā e mau nei i te autahu’ara’a a te Atua, e mana hanahana tō tātou ’o tē fa’atere roa nei i te tomora’a ho’i i roto i te bāsileia tiretiera o te Atua. Nā tātou ho’i te fā ’e te hōpoi’a tā te Fatu i fa’ata’a i roto i te ’ōmuara’a parau heheuhia o te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau. Nā tātou e poro i tō te ao ē :

« ’Ia parau… te mau ta’ata ato’a nā roto i te i’oa o te Atua te Fatu, ’oia ïa te Fa’aora o te ao nei ;

« ’Ia fa’arahi-ato’a-hia te fa’aro’o i ni’a i te fenua nei ;

’Ia fa’ati’ahia ta’u fafaura’a mure ’ore ;

« ’Ia porohia atu te ’īra’a o ta’u ’evanelia e te feiā paruparu ’e te mea ’ite ’ore ho’i i te mau hope’a o te ao nei » (PHPF 1:20-23).

Nō te fa’atupu i teie nei fa’auera’a, e mea ti’a ia tātou ’ia vai ha’apa’o maita’i ’e ’ia « fa’arahi » i tō tātou mau pi’ira’a ’e mau hōpoi’a (hi’o PH&PF 84:33). ’Ua fa’ata’a mai te peresideni Harold B. Lee i te aura’a nō te fa’arahira’a i te autahu’ara’a : « ’Ia mau ana’e te hō’ē ta’ata i te autahu’ara’a, e riro mai ’oia ’ei ta’ata ha’apa’o faufa’a nā te Fatu. E ti’a ïa iāna ’ia feruri i tōna pi’ira’a mai te huru ē, [tei ni’a ’oia i te tonora’a a te Fatu]. ’O te aura’a ïa nō te fa’arahira’a i te autahu’ara’a ».6

Nō reira te mau taea’e, mai te peu e ani mai te Fatu iho ia ’outou ’ia tauturu i te hō’ē o tāna mau tamaiti ’aore rā tamāhine—’o tāna ho’i i rave na nā roto i tāna mau tāvini—e rave ānei ’outou i te reira ? ’E ’ia nā reira ’outou, e rave ānei ’outou i te reira ’ei ti’a mana nāna, « i ni’a i te tonora’a a te Fatu », ma te tūru’i i ni’a i te tauturu i parauhia mai ?

E ha’api’ira’a fa’ahou tā te peresideni Lee nō ni’a i te fa’arahira’a i te autahu’ara’a : « ’Ia tu’u ’oe i te hō’ē hi’o fa’arahi i mua i te hō’ē ’ohipa, e rahi a’e tōna hōho’a i tā tō ’oe mata noa e hi’o ; terā ïa te hi’o fa’arahi. I teienei… mai te mea tē fa’arahi ra te hō’ē ta’ata i tāna autahu’ara’a—’oia ho’i e fa’arahi a’e i tāna i feruri mātāmua ’e e fa’arahi a’e te faufa’a i tā te ta’ata i mana’o na—mai te reira ïa ’oe e fa’arahi i tā ’oe autahu’ara’a ».7

Teie te hō’ē hi’ora’a nō te ta’ata tei mau i te autahu’ara’a i fa’arahi i tāna hōpoi’a autahu’ara’a. Nā Elder Jeffrey D. Erekson i fa’ati’a mai, māua tei haere i te hō’ē ’āmuira’a titi i Idaho. I terā tau e peresibutero ’o Jeffrey, nō fa’aipoipo noa maira ’oia, ’ua veve roa rā ’e ’aita fa’ahou tōna mana’o tae e fa’aoti i tāna matahiti hope’a i te ha’api’ira’a teitei, ’ua fa’aru’e atura ’oia i te ha’api’ira’a nō te rave i te hō’ē ’ohipa huru maita’i. Ma’a mahana i muri mai ’ua haere mai te peresideni pupu peresibutero i tōna fare. ’Ua ui atu te peresideni pupu peresibutero : « ’Ua ta’a ānei ia ’oe te faufa’a o te mau tāviri autahu’ara’a tā’u e mau nei ? I tō Jeffrey paraura’a atu ē, ’aita, ’ua nā ’ō te peresideni iāna ē, i tōna fa’aro’ora’a i tāna ’ōpuara’a e fa’aru’e i te ha’api’ira’a, ’ua ha’ape’ape’a noa te Fatu iāna i te mau pō nō te fa’atae ia Jeffrey i teie poro’i : « Nā ni’a i tō’u ti’ara’a peresideni pupu peresibutero, tē a’o nei au ia ’oe ’eiaha e fa’aru’e i te ha’api’ira’a. Teie te poro’i ia ’oe nō ’ō mai i te Fatu ». ’Ua tāmau noa Jeffrey i tāna ha’api’ira’a. Tau matahiti i muri mai, ’ua fārerei māua i te taime e ’ona taiete manuia ’oia tā’u i fa’aro’o i te paraura’a i te mau taea’e o te autahu’ara’a ē : « ’Ua taui roa te reira [parau a’o] i tō’u orara’a. »

’Ua fa’arahi te hō’ē taea’e tei mau i te autahu’ara’a i tāna autahu’ara’a ’e tōna pi’ira’a, ’e nā te reira i « taui roa » i te orara’a o te tahi atu tamari’i a te Atua.

IV. Te autahu’ara’a i roto i te ’utuāfare

Nō paraparau mai nei au nō ni’a i te mau ’ohipa o te ’autahu’ara’a i roto i te ’Ēkālesia. I teienei, e paraparau vau nō te autahu’ara’a i roto i te utuāfare. E ha’amata nā ni’a i te mau tāviri. Te ture ē e fa’a’ohipa-noa-hia te mana o te autahu’ara’a i raro a’e i te fa’aterera’a a te ta’ata tei mau i te mau tāviri nō terā ’ohipa, e ture niu ïa i roto i te ’Ēkālesia, e ’ere rā mai te reira nō te fa’a’ohipara’a i te mana o te autahu’ara’a i roto i te ’utuāfare.8 Nā te metua tāne tei mau i te autahu’ara’a e peresideni i tōna ’utuāfare nā roto i te mana o te autahu’ara’a tāna e mau nei. ’Aita i tītauhia ’ia fa’atere mai te mau tāviri o te autahu’ara’a, ’aore rā ’ia ha’amana mai te reira i tā te metua tāne parau a’o i te mau melo o tōna ’utuāfare, tāna fa’atupura’a i te putuputura’a ’utuāfare, tāna hōro’ara’a i te ha’amaita’ira’a i tāna vahine ’e tāna mau tamari’i ’aore rā tāna ha’amaita’ira’a i te feiā ma’i i roto i tōna ’utuāfare ’aore rā nā rāpae.

Hōho’a
E ’utuāfare e rave ’āmui ra i te tuatāpapara’a

Mai te peu e fa’arahi te mau metua tāne i tō rātou autahu’ara’a i roto i tō rātou iho ’utuāfare, e fa’anu’u atu ā ïa te misiōni a te ’Ēkālesia i mua, mai te tahi noa atu ’ohipa tā rātou e rave. ’Ia ha’apa’o te mau metua tāne tei mau i te autahu’ara’a a Melehizedeka i te mau fa’auera’a e ti’a ai, ’ia roa’a ia rātou te mana autahu’ara’a nō te ha’amaita’i i te mau melo o tōna ’utuāfare. ’Ia aupuru te mau metua tāne i te here i roto i te ’utuāfare e ti’a ai, ’ia hina’aro mai te mau melo o te ’utuāfare ’ia ani i tō rātou metua tāne i te hō’ē ha’amaita’ira’a. ’E ’ia fa’aitoito rahi te mau metua i te mau ha’amaita’ira’a autahu’ara’a i roto i te ’utuāfare e ti’a ai.

Hōho’a
Te ha’amaita’ira’a autahu’ara’a

E te mau metua tāne ē, ’a ’ohipa ’ei « mau hoa ’aifāito » ’e tā ’outou vahine, mai tei ha’api’ihia i roto i te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare.9 ’Oia ato’a te mau metua tāne, ’ia fāna’o ’outou i te fa’a’ohipa i te mana ’e te fa’aurura’a o te mana o te autahu’ara’a, ’a rave i te reira « nā roto i te tāparura’a, nā roto i te fa’a’oroma’i-noa-ra’a, nā roto i te marū ’e te haeha’a, ’e nā roto ho’i i te here mau ra » (PH&PF 121:41). E mea faufa’a rahi te reira fāito teitei nō te fa’a’ohipara’a i te mana o te autahu’ara’a i roto i te ’utuāfare. ’Ua hōro’a te peresideni Harold B. Lee i teie parau fafau i muri noa mai i tōna pi’ira’ahia ’ei Peresideni o te ’Ēkālesia : « E’ita roa atu te mana o te autahu’ara’a tā ’outou e mau nei e fa’ahiahia rahi a’e, maori rā i te taime e fifi e tupu i roto i te ’utuāfare, e ma’i rahi ’aore rā e fa’aotira’a rahi e rave… I roto i te mana autahu’ara’a, ’oia ho’i te mana o te Atua mana hope, tē vai ra te mana nō te fa’atupu i te mau semeio mai te au i te hina’aro o te Fatu, ’āre’a rā nō te fa’a’ohipara’a tātou i te reira autahu’ara’a, e ti’a roa ia tātou ’ia ti’amā nō te reira. ’Ia ’ore tātou e māramarama i teie parau tumu, e ’ore ïa tātou e fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a nō te maura’a i teie autahu’ara’a rahi ».10

E au mau taea’e, e mea faufa’a tumu te fa’arahira’a i te autahu’ara’a tā ’outou e mau nei, nō te ’ohipa a te Fatu i roto i tō ’outou mau ’utuāfare ’e i roto i tō ’outou mau pi’ira’a nō te ’Ēkālesia.

Tē fa’a’ite pāpū nei au nōna, nāna teie autahu’ara’a. Maoti tōna mamae tāra’ehara ’e te tusia tāra’ehara ’e te ti’a-fa’ahou-ra’a, ’ua pāpū nō te mau ta’ata ato’a ’e te mau vahine ato’a te tāhuti ’ore ’e te rāve’a nō te ora mure ’ore. ’Ia vai ha’apa’o maita’i ’e ’ia fa’aitoito tātou tāta’itahi i te ravera’a i tā tātou tuha’a i roto i teie ’ohipa rahi a te Atua, tō tātou Metua mure ’ore e ti’a ai, i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.