2018
E ’āfaʼi mai te mau ʼōroʼa faʼaoraraʼa i te māramarama faʼahiahia ia tātou
May 2018


E ’āfaʼi mai te mau ʼōroʼa faʼaoraraʼa i te māramarama faʼahiahia ia tātou

Tē fafau atu nei au ē e ’āfaʼi mai te raveraʼa i te mau ʼōroʼa ʼe te faʼaturaʼa i te mau fafauraʼa i tāʼatihia atu ia ʼoutou i te māramarama faʼahiahia ’e te pārurura’a i roto i teie ā ao pōuri.

Te mau taeaʼe ʼe te mau tuahine, tē ʼoaʼoa nei au ʼe ʼoutou i roto i te ʼevanelia, ʼaore rā te haʼapiʼiraʼa tumu ʼa te Mesia.

ʼUa ani te hōʼē hoa i te hōʼē taime ia Elder Neil L. Andersen, e Hitu ʼAhuru i taua taime ra, e aha te huru ’ia paraparau i mua e 21 000 taʼata i te pū ʼāmuiraʼa. ʼUa pāhono atu Elder Andersen, « e ʼere ’o nā 21 000 taʼata e faʼataiā ia ʼoe ; ʼo nā 15 taeaʼe rā i muri mai ia ʼoe ». ʼUa ʼata vau i taua taime ra, tē ʼite nei rā vau i te reira i teienei. Auē ïa tōʼu here ʼe tōʼu pāturu i teie nā 15 taʼata ʼei mau peropheta, mau hiʼo ʼe mau heheu parau.

ʼUa parau te Fatu ia Aberahama ē nā roto atu i tōna hua’ai ē nā roto i te autahuʼaraʼa, e haʼamaitaʼihia ai te mau ʼutuāfare atoʼa ʼo te fenua nei « i te mau haʼamaitaʼiraʼa ʼo te ʼEvanelia… ʼoia te ora mure ʼore » (Aberahama 2:11 ; hiʼo atoʼa i te mau ʼīrava 2-10).

ʼUa faʼahoʼihia mai teie mau haʼamaitaʼiraʼa ʼo te ʼevanelia tei fafauhia ʼe te autahuʼaraʼa i niʼa i te fenua nei, ʼe i muri iho i te matahiti 1842, ʼua fa’atere te peropheta Iosepha Semita i te ʼōroʼa hiero nō te tahi mau tāne ʼe mau vahine. ʼO Mary Fielding Thompson te hōʼē ʼo rātou. ʼUa parau atu te peropheta iāna, « e ’āfaʼi ïa teie [ʼōroʼa hiero] ia ʼoe mai roto atu i te pōuri i roto i te māramarama faʼahiahia ».1

Tē hinaʼaro nei au i teie mahana e faʼatumu i niʼa i te mau ʼōroʼa faʼaoraraʼa ’o te ’āfaʼi mai ia ʼoutou ʼe iāʼu nei te māramarama faʼahiahia.

Te mau ’ōro‘a ’e te mau fafaura’a

I roto i te Mau Māite i te Faʼaroʼo tē taiʼo nei tātou : « Te hōʼē ʼōroʼa ʼo te hōʼē ïa ʼohipa moʼa ʼe te mana tei ravehia e te mana o te autahuʼaraʼa. E mea faufaʼa rahi [te] mau ʼōroʼa nō tō tātou faʼateiteiraʼa … ʼua piʼihia ïa te reira ʼei mau ʼōroʼa faʼaoraraʼa. Tei roto i te reira te bāpetizoraʼa, te haʼamauraʼa, te faʼatōroʼaraʼa i te autahuaraʼa ʼa Melehizedeka (na te mau tāne), te ʼōroʼa hiero, ʼe te tāʼatiraʼa nō te faʼaipoiporaʼa ».2

ʼUa haʼapiʼi Elder David A. Bednar, « te mau ʼōroʼa nō te faʼaoraraʼa ʼe nō te faʼateiteiraʼa tei faʼaterehia i roto i te ʼĒkālesia a te Fatu tei faʼahoʼihia mai … ʼo te mau rāveʼa haʼamanahia ïa e nehenehe ai i te mau haʼamaitaʼiraʼa ʼe te mau mana o te raʼi e tahe mai i roto i tō tātou oraraʼa tātaʼitahi ».3

Mai nā pae e piti ʼo te hōʼē tota, ʼe ʼāpeʼehia te mau ʼōroʼa faʼaoraraʼa atoʼa e te mau fafauraʼa ʼe te Atua. ʼUa fafau mai te Atua ia tātou i te mau haʼamaitaʼiraʼa mai te mea e faʼatura māite tātou i taua mau fafauraʼa ra.

’Ua parau te peropheta Amuleka ē « tei teie nei orara’a te taime ’ia fa’aineine te taata ’ia fārerei i te Atua » (Alama 34:32 Nāhea tātou ’ia fa’aineine ? Nā roto ïa i te fāriʼi-parau-tiʼa-raʼa i te mau ʼōroʼa. E tiʼa atoʼa ia tātou, mai te au i te mau parau a peresideni Nelson, « ’ia faʼaea noa i niʼa i te ʼēʼa nō te fafauraʼa ». ’Ua parau fa’ahou ā te peresideni Nelson, « nā tō ’outou pūpūra’a ia ’outou ’ia pe’e i te Fa’aora nā roto i te ravera’a i te mau fafaura’a i mua iāna ’ei reira e ha’apa’o ai i te reira mau fafaura’a, nā te reira e ’īriti i te ’ōpani i te mau ha’amaita’ira’a pae vārua ato’a ’e te faufa’a e vai ra nō te ta’ata, te vahine ’e te tamari’i i te mau vāhi ato’a.4

Mai te rahiraʼa ʼo ʼoutou, ’ua riro ʼo John ʼe ’o Bonnie Newman, ʼei mau fāriʼi nō te mau haʼamaitaʼiraʼa vārua tā te peresideni Nelson i fafau. I te hōʼē sābati, i muri aʼe i te haereraʼa atu i te pureraʼa e tāna nā tamariʼi naʼinaʼi e toru, ʼua parau atu Bonnie ia John, e ’ere ’oia i te melo nō te ’Ēkālesia, « eʼita e maraʼa iāʼu te reira ʼo vau anaʼe. E tiʼa ia ʼoe ’ia faʼaoti mai te mea e haere ʼoe na muri ïa mātou i tā’u ʼēkālesia ʼaore rā e māʼiti ʼoe i te hōʼē ʼēkālesia e nehenehe ia tātou e haere ʼāmui atu, ʼua hina’aro rā te mau tamariʼi ’ia ʼite ē, te here atoʼa nei tō rātou pāpā i te Atua ». I te sābati i muri iho ʼe i te mau sābati atoʼa i muri mai, ʼaita John i haere noa ; ʼua tāvini atoʼa rā ʼoia, ma te haʼuti i te piana nō te mau pāroita, te mau ʼāmaʼa ʼe te mau Paraimere e rave rahi mau matahiti te maoro. ʼUa fārerei au ia John i te ʼāvaʼe ʼĒperēra 2015, ʼe i roto i taua fārereiraʼa ra, ’ua paraparau māua ē, te rāveʼa maitaʼi roa aʼe e nehenehe ai iāna ’ia faʼaʼite i tōna here nō Bonnie ʼo te ʼāfaʼiraʼa ïa iāna i te hiero, eʼita rā te reira e tupu maori rā ’ia bāpetizohia ʼoia.

I muri aʼe i te haereraʼa i Te ʼĒkālesia ʼa Iesu Mesia i te Feiā Moʼa i te mau Mahana Hopeʼa Nei e 39 matahiti te maoro, ʼua bāpetizohia John i te matahiti 2015. Hōʼē matahiti i muri iho, ʼua tāʼatihia John ʼe Bonnie i roto i te hiero nō Memphis Tennesse, 20 matahiti i muri aʼe i tō Bonnie fāriʼiraʼa i tōna iho ʼōroʼa hiero. ʼUa parau tā rāua tamaiti, ʼo Robert, e 47 matahiti, « ʼua tupu mau iho ā ’o pāpā mai te taime ’a fāriʼi ai ʼoia i te autahuʼaraʼa ». ʼUa parau mai Bonnie, « ʼua riro noa nā ’o John ʼei taʼata ʼoaʼoa ʼe te ʼanaʼanatae, na te fāriʼiraʼa rā i te mau ʼōroʼa ʼe te faʼaturaraʼa i tāna mau fafauraʼa i faʼarahi i tōna huru hāmani maitaʼi.

Te tāra’ehara a te Mesia ʼe tōna hiʼoraʼa maitaʼi

E rave rahi mau matahiti aʼenei, ʼua faʼaara te peresideni Boyd K. Packer ē, « eʼita te peu maitaʼi e faʼaora, ’e ’aore rā e faʼateitei i te taʼata nei mai te mea ’aita te reira e ’āpitihia e te mau ʼōroʼa nō te ʼevanelia ».5 ʼOia mau, e tiʼa ia tātou ’ia fāriʼi i te mau ʼōroʼa ʼe te mau fafauraʼa nō te hoʼi atu i tō tātou Metua ra, ʼe tiʼa atoʼa rā ia tātou ’ia hinaʼaro i tāna ra Tamaiti, ʼo Iesu Mesia, ʼe tāna ra tāraʼehara.

ʼUa haʼapiʼi te ariʼi Beniamina ē nā roto anaʼe i te iʼoa o te Mesia e nehenehe ai te faʼaoraraʼa e tae mai i te mau tamariʼi a te taʼata nei (hiʼo Mosia 3:17 ; hi’o ato’a Te mau Hiroʼa Faʼaroʼo 1:3).

Nā roto i tāna tāraʼehara, i faʼaora ai Iesu Mesia ia tātou i te mau hopeʼaraʼa o te hiʼaraʼa a Adamu ʼe nehenehe e noaʼa ia tātou te tātarahaparaʼa ʼe te faʼateiteiraʼa i muri iho. Nā roto i tōna oraraʼa, ʼua hōroʼa ʼoia i te hiʼoraʼa maitaʼi nō tātou nō te fāriʼi i te mau ʼōroʼa faʼaoraraʼa, i roto i te reira « te mana ʼo te huru Atua e faʼaʼitehia mai ai » (PH&PF 84:20).

I muri aʼe i tō te Faʼaora fāriʼiraʼa i te ʼōroʼa nō te bāpetizoraʼa i « faʼatiʼa i te mau parau-tiʼa atoʼa » (hi’o 2 Nephi 31:5-6), ʼua faʼahema Sātane iāna. ʼOia atoʼa ïa, eʼita tō tātou mau faʼahemaraʼa e hope i muri aʼe i te bāpetizoraʼa ʼaore rā te tāʼatiraʼa, e faʼa’īhia rā tātou nā roto i te fāriʼiraʼa i te mau ʼōroʼa moʼa ʼe te faʼaturaraʼa i te mau fafauraʼa i ’āpitihia atu i te māramarama faʼahiahia ʼe e hōroʼahia mai ia tātou te pūai ’ia pātoʼi ʼe ’ia haʼavī i te mau faʼahemaraʼa.

Fa’aarara’a

ʼUa tohu Isaia ē i te mau mahana hopeʼa nei, « ʼUa viʼiviʼi te fenua… ʼua piʼo rātou … i te faufaʼa haʼapaʼo-tāmau-hia ra » (Isaia 24:5; hiʼo atoʼa PH&PF1:15).

Te hōʼē ā faʼaararaʼa, i heheuhia e te peropheta Iosepha Semita, « tē haʼafātata mai nei te tahi i [te Fatu] i tō rātou ra mau ʼutu … tē haʼapiʼi rā rātou i te parau i tuʼuhia mai e te taʼata anaʼe ʼei parau mau, e huru paieti tō rātou, ʼua huna rā i te mana mau nō te reira » (Iosepha Semita—ʼĀʼamu1:19

ʼUa faʼaara atoʼa Paulo ē e rave rahi e noa’a te « hōhoʼa paieti… o te pūai rā ʼo te reira, ʼua hunahia ïa ia rātou : e fāriu ʼē ʼoe i te reira » (2 Timoteo 3:5). E fa’ahiti fa’ahou vau, e fāriu ’ē ’oe i te reira.

ʼUa riro te mau faʼahahi-’ē-raʼa ʼe te mau faʼahemaraʼa mai te mau « luko taehae » (Mataio 7:15). Nā te tīaʼi mamoʼe mau e faʼaineine, e pāruru, ʼe e faʼaara i te mamoe ʼe te nānā ’ia haʼafātata anaʼe mai teie mau luko ra (hiʼo Ioane 10:11-12). Mai te mau tīaʼi mamoe ’o te ʼimi i te peʼe i te oraraʼa maitaʼi o te Tīaʼi Mamoe Maitaʼi, e ’ere ānei tātou e mau tīaʼi mamoe nō tō tātou ihoa vārua ʼe nō tō vetahi ’ē atoʼa ? Ma te aʼo ʼa te mau peropheta, te mau hiʼo ʼe te mau heheu parau, ’o tā tātou i pāturu iho nei, e ma te mana ʼe te hōroʼaraʼa a te Vārua Maitaʼi, e nehenehe tātou e ʼite i te mau luko e tae mai ra mai te mea e ara ʼe ʼua ineine tātou. Mai te mea rā e tīaʼi mamoe ha’umani tātou nō tō tātou iho vārua ʼe te vārua o vetahi ’ē, e tupu mai ihoa te mau ʼati. E arataʼi tiʼa atu te ha’umani i te mau ʼati. Tē ani nei au ia tātou tāta’itahi ’ia riro ’ei mau tīa’i māmoe ha’apa’o maita’i.

Te ’itera’a rau ’e te ’itera’a pāpū

Te ʼōroʼa mo’a, ’o te hōʼē ïa ʼōroʼa ʼo te tauturu ia tātou ’ia faʼaea noa i niʼa i te ʼēʼa, ʼe te ʼāmuraʼa i te reira ma te parau-tiʼa, e tāpaʼo ïa ē, tē haʼapaʼo nei tātou i te mau fafauraʼa i tūʼati i te tahi atu mau ʼōroʼa atoʼa. Tau matahiti i maʼiri aʼenei, ’a tāvini ai māua tōʼu hoa faʼaipoipo, ʼo Anita, i roto i te misiōni nō Arkansas Little Rock, ʼua haere atu vau e haʼapiʼi na muri e piti na misiōnare ʼāpī. I roto i te haʼapiʼiraʼa, ʼua parau mai teie taeaʼe maitaʼi, « ʼua haere au i tā ʼoutou pureraʼa ; nō te aha ʼoutou e ʼāmu ai i te pane ʼe inu ai i te pape i te mau sābati atoʼa ? I roto i tā mātou ʼēkālesia, te nā reira nei mātou e piti taime i te matahiti, i te Pāta ʼe te Noera, ʼe e mea faufaʼa rahi roa ».

ʼUa faʼaʼite atu mātou ē ʼua faʼauehia mātou ’ia « ʼāmui pinepine ’ia rave i te pane ʼe te uaina » (Moroni 6:6; hiʼo atoʼa PH&PF 20:75). E tai’o pūai mātou i te Mataio 26 ’e 3 Nephi 18. ʼUa pāhono mai ʼoia ē ʼaita ā ʼoia i ʼite i te faufaʼa nō te reira.

ʼUa faʼaʼite atu mātou i muri iho i teie faʼaauraʼa : « ʼA feruri na ē tei roto ʼoe i te hōʼē ʼati pere’oʼo uira rahi. ʼUa pēpē ʼoe ʼe ʼua maʼamaʼairāʼau [inconscient]. ʼUa horo mai te tahi taʼata, ’e nō tōna ʼiteraʼa ē ’ua maʼamaʼairāʼau ʼoe, ʼua niuniu atu ʼoia i te numera rū 911. ʼUa utuutuhia ʼoe ʼe ʼua ara faʼahou mai.

ʼUa ani mātou i teie nei taeaʼe, « ’ia nehenehe anaʼe ʼoe ’ia ʼite ē tei hea ʼoe, e aha tā ʼoe mau uiraʼa ? »

ʼUa parau mai ʼoia, « e hinaʼaro vau e ʼite e nāhea tōʼu taereraʼa mai i reira ʼe ʼo vai tei ʼite iāʼu ? E hinaʼaro vau e haʼamāuruuru iāna nō te mea ʼua faʼaora ʼoia i tōʼu ora ».

ʼUa faʼaʼite atu mātou i teie taeaʼe maitaʼi e nāhea tō te Faʼaora faʼaoraraʼa i tō tātou nei ora ʼe nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia haʼamāuruuru iāna i te mau mahana atoʼa, i te mau mahana atoʼa, i te mau mahana atoʼa !

ʼUa ui mātou i muri iho, « nō tō ʼoe nei ʼiteraʼa ē ʼua hōroʼa ʼoia i tōna ora nō ʼoe ʼe nō mātou, e fea ïa rahiraʼa taime e hinaʼaro ai ʼoe i te ʼamu i te pane ʼe i te inu i te pape ʼei mau tāpaʼo nō tōna tino ʼe te toto? »

ʼUa parau mai ʼoia, « ’ua ta’a iā’u, ’ua ta’a iā’u, Hō’ē fa’ahou ā rā ’ohipa. E ’ere tā ’outou purera’a i te mea oraora mai tā mātou ».

Nō te reira, ʼua pāhono atu mātou, « e aha tā ʼoe e rave ʼāhani e tomo mai te Faʼaora ʼo Iesu Mesia na teie ʼōpani ? »

ʼUa parau mai ʼoia, « e tūturi au i raro i te reira ihoa taime ».

ʼUa ani mātou, « e ʼere ānei o te mea tā ʼoe e ʼite ’ia tomo anaʼe ʼoe i roto i te mau fare pureraʼa a te feiā moʼa i te mau mahana hopeʼa nei—faʼatura nō te Faʼaora ? »

ʼUa parau mai ʼoia, « ’ua ta’a iā’u, ’ua ta’a iā’u, ’ua ta’a iā’u ! »

ʼUa haere mai ʼoia i te pureraʼa i taua sābati Pāta ra ʼe ʼua tāmau noa i te hoʼi mai.

Tē ani nei au ia tātou tātaʼitahi, ’ia ui ia tātou iho, « e aha te mau ʼōroʼa, mai te ʼōroʼa nō te pane ʼe te pape, e tiʼa iāʼu ’ia fāriʼi, ʼe e aha te mau fafauraʼa e tiʼa iāʼu ’ia rave, ’ia haʼapaʼo ʼe ’ia faʼatura ? » Tē fafau atu nei au ē, e ’āfaʼi mai te raveraʼa i te mau ʼōroʼa ʼe te faʼaturaraʼa i te mau fafauraʼa i tāʼatihia atu ia ʼoutou, i te māramarama faʼahiahia ’e te pārurura’a i roto i teie ā ao pōuri. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.