2018
Auē ïa te aroha o te Fatu
’Ātopa 2018


Auē ïa te aroha o te Fatu

E tauturu te buka rau ’āpī nō te ʼāʼamu o te ʼĒkālesia ia tātou ʼia tāpeʼa i tā tatou mau fafauraʼa nā roto i te faʼaʼāʼanoraʼa i tō tātou haʼamanaʼoraʼa i te mea tā te Faʼaora i rave nō tātou.

Hōho’a
holding Saints book

Nō te taime mātāmua i roto fātata e hānere matahiti, ’ua neneʼihia te hōʼē ʼbuka rau ’āpī nō te ʼāʼamu o te ʼĒkālesia i raro aʼe i te arataʼiraʼa a te Peresideniraʼa Mātāmua ʼe te Pupu nō te Tino ʼAhuru ma Piti ʼÂpōsetolo. Pi’ihia Te Feiā Moʼa : Te ʼāʼamu o te ʼĒkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Moʼa i te mau Mahana Hopeʼa nei, tē faʼaʼite nei teie ʼāʼamu i te ʼāʼamu mau o te mau taʼata tei riro ʼei Feiā Moʼa nā roto i te Tāraʼehara a Iesu Mesia (hiʼo Mosia 3:19). ʼUa oti te buka mātāmua, Te reva nō te parau mau, 1815–1846, i teienei ʼe ʼua ʼīritihia nā roto e 14 reo nō te ʼōpereraʼa i te mau vāhi e rave rahi o te ao nei.

Te Feiā Moʼa e ʼāʼamu e nāhea te Atua i te faʼahoʼira’a mai i tāna fafauraʼa mure ʼore nō tōna here i tāna mau tamariʼi. E faʼaʼite mai te reira e nāhea tō te Fatu faʼahoʼiraʼa mai i tāna ʼevanelia nō te hōroʼa i te tiʼaturiraʼa ʼe te hau i roto i te mau tau ʼāhuehueraʼa, tāmataraʼa ʼe māuiuiraʼa. E faʼaʼite atoʼa mai te reira e nāhea te mau fafauraʼa tei faʼahoʼihia mai e arataʼi i te faʼateiteiraʼa nā roto atu ia Iesu Mesia.

E manaʼo paha ʼoutou ē ’ua haʼamata te ʼāʼamu ia Iosepha Semita, ’ua haʼamata rā i Te Feiā Moʼa i te matahiti 1815 nā roto i te tuāpaparaʼa te hō’ē mou’a auahi i te fenua Inidonesia, tei faʼatupu te pohe, te maʼi ʼe te ʼāhuehueraʼa. ʼUa māʼitihia teie ʼōmuaraʼa ia au i tā te Fatu i heheu mai e nāhea ’oia e faʼahoʼi mai ai i te mau fafauraʼa tei tūʼati ia tātou i te Faʼaora ʼe o te faʼatiʼa ia tātou ʼia fa’a’oroma’i i te mau fifi atoʼa o te oraraʼa nei.

« Nō reira, ʼo vau ʼo te Fatu, nō tō’u ʼiteraʼa i te ʼati rahi ʼo te tae mai i ni’a i te mau taʼata o te ao nei, ʼua tiʼaoro atu vau i tā’u tāvini ia Iosepha Semita, tamaiti, ʼe ʼua parau atu ra iāna mai i te raʼi mai, ʼe ʼua hōroʼa atu ra i te mau faʼaueraʼa iāna ra.

« ’Ia fa’ati’ahia tā’u fafaura’a mure ’ore » (PH&PF 1:17, 22).

Mai te hōhoʼa mātāmua e tae atu i te ʼōpereraʼa nā tō te ao nei, tē fa’a’ite nei Te Feiā Moʼa i te mau tamariʼi a te Atua nā te mau vāhi atoʼa ē e ʼāʼamū teie nō tā rātou fafauraʼa ʼe te Atua, tei ʼite i tō rātou mau fifi. Nā roto mai i tāna peropheta, ʼua faʼaʼāpī te Atua i te mau fafauraʼa ʼo te ʼore e faʼaʼore i te ʼino, te ʼoto, te māuiui ʼe te faʼataraʼa i te poheraʼa, ʼo te fafau mai rā i te faʼaoraraʼa nā roto i te Tāraʼehara a te Faʼaora, nō te haʼamoʼa ʼe nō te hōroʼa mai i tō tātou oraraʼa te auraʼa hanahana, ʼe ʼo te haʼapāpū mai ia tātou ē e nehenehe te mau auraʼa tā tātou e here nei i ’ōnei i niʼa i te fenua nei, e vai e a muri noa atu ma te « ʼāpitihia atu i te hanahana mure ʼore » (hiʼo PH&PF 130:2).

ʼUa neneʼihia nā pene mātāmua e va’u ʼo Te reva nō te parau mau i roto i te mau buka o teie veʼa i te roara’a o te matahiti. E faʼahope te veʼa nō teie ʼāvaʼe i te mau pene nō roto mai i Te Feiā Moʼa, e tāmau noa rā i niʼa i te saints.lds.org, i roto i te faʼanahoraʼa Vairaʼa Buka ’Evanelia, ʼe te neneʼira’a (e poroʼi atu i niʼa i te store.lds.org). Tē ani nei au ia ʼoutou ’ia tāmau noa i te taiʼo i te reira i roto i te hōʼē o teie mau rāveʼa.

Te hōʼē hōhoʼa ʼe hō’ē ʼōpuaraʼa hanahana

Tē tāmau noa nei Te Feiā Moʼa i te hōʼē hōhoʼa hanahana ’o tā te mau peropheta, ʼei tufaʼa nō tā rātou tāviniraʼa, e faʼaʼohipa nei i te mau mea i tupu nō te tauturu ia tātou ʼia haʼapiʼi mai ʼo vai tātou ʼe ʼia ʼite i te mau ʼōpuaraʼa a te Atua i roto i tō tātou oraraʼa. I roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa, e rave rahi mau peropheta tei haʼamata i tā rātou haʼapiʼiraʼa nā roto i te faʼatiʼaraʼa i te mau ʼāʼamu nō te aroha o te Fatu i tō rātou mau metua tupuna.1 ʼUa tiʼaoro Moroni i te feiā taiʼo i te Buka a Moromona ʼia « haʼamanaʼo i tō te Atua aroha » i roto i te ʼāʼamu atoʼa « ʼe ʼia feruri i te reira i roto i tō ʼoutou ʼāʼau » (Moroni 10:3). Nā te feruriraʼa i te maitaʼi o te Atua e faʼaineine ia tātou ’ia fāriʼi i te ʼīteraʼa a te Vārua, ʼo te haʼapiʼi mai ia tātou « i te huru mau o te mau mea e vai nei, ʼe te huru mau hoʼi o te mau mea e vai i muri nei » (Iakoba 4:13 ; hiʼo atoʼa Moroni 10:4–5).

Hōho’a
dad holding children

Nā te ʼiteraʼa ē ʼua ʼōpua nā Metua i te Ao ra i tō tātou ʼoaʼoa ʼe tō tātou faʼateiteiraʼa hopeʼa e hōroʼa mai ia tātou te hiʼoraʼa, e hōroʼa mai i tō tātou tiʼaraʼa ʼei mau tamariʼi herehia ʼe te mau metua hanahana ʼe ʼo te faʼarahi hoʼi i tō tātou tiʼaturiraʼa i te Fatu. E nehenehe atoʼa te haʼamanaʼoraʼa i te maitaʼi o te Fatu e pāruru ia tātou i te teʼoteʼo ʼe te mau ʼati o te orara’a ʼauhune. ʼUa pāpaʼi Moromona nō niʼa i te hōʼē tau ’a ha’amata ai « te ’āti Nephi i te riro ʼei feiā taoʼa rahi ». E ʼere rā mai te tahi atu mau tau i roto i te Buka a Moromona, ’a faʼatiʼa ai te mau taʼata i te teʼoteʼo ʼe te mau taoʼa i faʼatupu i tō rātou hiʼara’a, ʼua peʼe rā rātou i te hōʼē ʼēʼa taʼa ʼē i te reira taime : « Area taoʼa-noa-hia rātou, e pūai noa rātou, e haʼamaitaʼi-noa-hia hoʼi rātou, ʼaore rātou i faʼateiteihia i te teʼoteʼo o tō rātou ʼāʼau, e ʼaita hoʼi rātou i haʼamanaʼo taiatā i te Fatu i tō rātou Atua ; ʼua faʼaha’eha’a roa rā rātou ia rātou iho i mua iāna ra ». ʼUa tāpeʼa rātou i tā rātou mau fafauraʼa ʼe ʼua vai parau-tiʼa noa nō te mea « ʼua haʼamanaʼo rātou i te mau mea tā te Fatu i rave ia rātou ra » (ʼhiʼo Alama 62:48–50).

Tē haʼapiʼi nei Te Feiā Moʼa i te mau haʼapiʼiraʼa mai teie te huru ʼe e rave rahi atu ā. E tauturu te reira ia ʼoutou ʼia ʼite i te rima o te Fatu i roto i tō ʼoutou oraraʼa ʼa ʼite ai ʼoutou nā roto i te monoraʼa i te mau tāmataraʼa o te faʼaroʼo, te mau māuiui ʼe te mau ʼoaʼoa, te mau heheuraʼa ʼe te manaʼo pāpū o te mau taʼata paruparu tei here i te Atua ’e tei ʼite i tōna ra here.

’A taiʼo ai ʼoutou, e ʼite ʼoutou i te hīʼoraʼa ʼe te auraʼa ʼāpī i roto atoʼa i te mau ʼāʼamu tā ʼoutou i faʼaroʼo aʼena. ʼAita atu e hōhoʼa i roto i te ʼāʼamu o te ʼĒkālesia tei ʼite maitaʼi-aʼe-hia maori rā te ʼOrama Mātāmua a Iosepha Semita, e tauturu rā Te Feiā Moʼa ia tātou ʼia taʼa maitaʼi aʼe e nāhea tō Iosepha ʼaroraʼa nō te faʼatano i te mea tāna i ʼite i roto i tōna ʼāʼau ʼe te mea tāna i manaʼo i roto i tōna feruriraʼa.

ʼAita te hinaʼaro mau o Iosepha ʼia ʼite e ʼua faʼaʼore mai te Faʼaora i tāna hara i tupu, nō te mea ʼua ʼite ʼoia ē ʼaita roa te hōʼē o te mau ʼēkālesia e vai nei i haʼapiʼi i « te ʼevanelia a Iesu Mesia mai tei pāpaʼihia i roto i te Faufaʼa ʼĀpī ».2 ʼUa feruri ʼo Iosepha i roto i tōna feruriraʼa tei hea te ʼēkālesia tiʼa ʼaore rā mai te mea e mea hape anaʼe rātou pāʼātoʼa. ʼUa tiʼaturi rahi ʼoia i roto i tōna ʼāʼau ē tē vai ra te hōʼē o rātou tei tiʼa ’ia nehenehe iāna ʼia ʼite i te hau tāna e ʼimi nei. Ma tōna upoʼo ʼe tōna ʼāʼau e aro ra, ʼua ʼite Iosepha ē e nehenehe iāna ’ia ani i te Atua. ʼUa haere atura ʼoia i roto i te uru rāʼau nō te pure. I reira ʼua ʼite atu ʼoia i te Metua ’e te Tamaiti, tei faʼaʼore i tāna hara ʼe tei tātara i tōna fifi nā roto i te hōʼē rāveʼa tei ʼore roa atu i manaʼohia e āna.3

ʼUa hinaʼaro Iosepha, tōna ʼutuāfare ʼe e rave rahi atu mau taʼata tei fāriʼi i te fafauraʼa a te Fatu tei faʼahoʼihia mai, ʼia ʼite i te here o te Atua nō rātou, ʼia ʼite e nāhea e nehenehe ai ia rātou ʼia ha’afātata atu aʼe ā iāna ra, ʼe ia faʼaora i te mau auraʼa ʼe te mau taʼata tei herehia. E faʼatiʼa Te Feiā Moʼa i tō rātou mau ʼāʼamu.

Tiʼaturiraʼa i te Fatu i roto i te mau tāmataraʼa

Tei roto i te Buka 1 nō Te Feiā Moʼa te ʼāʼamu ʼoto o Amanda Barnes Smith ʼe tōna ʼutuāfare, tei ha’apa’o i te mau faʼaueraʼa a te Fatu ʼe tei rave i tōna hinaʼaro.4 ʼUa tāparahi-pohe-hia te tāne faʼaipoipo a Amanda ʼe hōʼē o tāna mau tamāroa ʼe 15 atu Feiā Moʼa tei tāpeʼa i te hōʼē faʼaearaʼa haʼihaʼi i Shoal Creek i Misouri. ʼUa pāturu te Fatu ia Amanda nā roto i teie ʼohipa riʼariʼa tei tupu, ʼua pāhono atu i tāna mau pure, ʼua hōroʼa iāna te itoito, ʼe ʼua faʼatiʼa iāna ʼia faʼaora i tāna tamaiti tei pepe-’ino-roa.5

Tē faʼaʼite nei Te Feiā Moʼa e nāhea tō Amanda haʼapiʼiraʼa i te tiʼaturi i te Fatu nā roto i te ʼati rahi. E parau atoʼa mai te reira e aha tā Iosepha i haʼapiʼi mai nō niʼa i te maitaʼi o te Atua e tae noa atu i te mau tau māuiuiraʼa. E faʼa’ite mai te reira ē nā te ʼiteraʼa i te mau rāveraʼa a te Fatu e hōroʼa ia tātou te hōʼē hiʼoraʼa mure ʼore, e tauturu ia tātou ’ia ʼite i te mau mea i tō rātou huru mau, ʼe e tauturu ia tātou ’ia faʼaʼohipa i te faʼaroʼo ē e ’ite mai te Fatu ia tātou i roto i te mau tau fifi.

I tō te peropheta Iosepha faʼaroʼoraʼa i te mea tei tupu i te ʼutuāfare nō Amanda ʼe te tahi atu mau taʼata i Shoal Creek, ʼua ʼite ʼoia ē e mea au aʼe nāna ’ia haere i te fare ʼāuri ʼe ʼaore rā ’ia tāparahi-pohe-hia ʼoia ʼeiaha rā ’ia vaiiho i te Feiā Moʼa ’ia tāparahi-pohe-hia. Te mahana i muri mai ʼua tāmata ʼoia i te tuātapapa i te hōʼē rāveʼa hau ʼe te nuʼu nō Missouri, tei ʼōpua i te ʼaro i te vāhi faʼaearaʼa o te Feiā Moʼa nō Far West. ’Ua hāruhia rā Iosepha ʼe ʼua tāpeʼahia ʼei mau ʼāuri.

Fātata e pae ʼāvaʼe i muri mai, ʼua vai noa Iosepha i roto i te fare ʼāuri, tāpeʼahia i roto i te hōʼē piha tāpeʼaraʼa toʼetoʼe ʼe te pirihaʼo i raro i Liberty, Missouri. ʼUa ui ʼoia ē tei hea te Atua i te tāponiraʼa ʼe e hea maororaʼa e nehenehe iāna ʼia faʼaroʼo i te mau tuō a te mau vahine ʼivi ʼe te mau ʼōtare. ʼUa pure ʼoia, « e te Fatu, e aha te maoro nō tō rātou faʼaʼoromaʼiraʼa i teie mau hape ʼe te mau haʼavīraʼa au ʼore i te ture ra, hou tō ʼoe māfatu e haʼamārūhia ai ia rātou, ʼe tō ʼoe ʼāʼau ʼia aroha atu ia rātou ra ? » (PH&PF 121:3).

Tē haʼapiʼi mai nei Te Feiā Moʼa ia tātou e ere te tāmataraʼa i te tāpaʼo faʼaʼite nō te au ʼore o te Fatu, e ʼere atoʼa i te ʼīritiraʼa i tāna mau haʼamaitaʼiraʼa. E tuhaʼa nā pae e piti nō te ʼōpuaraʼa a te Atua nō te haʼamaitaʼi ia tātou ʼe nō te faʼaineine ia tātou nō te hōʼē fā mure ʼore ʼe tiretiera (hiʼo 2 Nephi 2:11). ʼUa haʼapiʼi mai Iosepha ē e faʼatiʼa te māuiui mure ʼore o te Faʼaora iāna ’ia tauturu ia tātou ’ia māuiui tātou ʼe ’ia faʼateitei ia tātou i te hopeʼaraʼa (hiʼo Alama 7:11–13). ʼEi pāhonoraʼa i tā Iosepha tuō hepohepo, ʼua tāpura te Fatu i te mau huru tāmataraʼa atoʼa hou ’a faʼahope ai :

« Mai te mea e hāmama mai ai nā taʼa nō hade iho i te vaha i hāmama-roa-hia i te tītauraʼa ia ʼoe na, ʼia ʼite mai ʼoe, e tā’u tamaiti nei ē, e noaʼa ia ʼoe te ʼite i te ʼohipa nā roto i teie mau mea atoʼa nei, ʼe e riro hoʼi ʼei maitaʼi nō ʼoe na.

« Ua haere roa atu te Tamaiti a te Taʼata i raro aʼe i teie mau mea atoʼa ra. ’Ua hau ānei ʼoe iāna ra ? » (PH&PF 122:7–8).

E nehenehe tō tātou iho faʼarururaʼa i teie mau mea e hōroʼa mai ia tātou te here o te Mesia nō te feiā tei roʼohia i te ʼati. « E hau atu tōʼu ʼāʼau i te mārū i muri aʼe i teie ʼeiaha rā mai nā mua atu » ʼua ʼite Iosepha i te reira ’a faʼaea ai ʼoia i roto i te fare tāpeʼaraʼa. ʼUa hinaʼaro ʼoia ʼua nehenehe iāna ʼia pārahi mai i pīha’i iho i te Feiā Moʼa nō te tāmahanahana ʼe nō te tauturu ia rātou. « Eʼita roa atu e nehenehe iāʼu ʼia ʼite mai tāu e ʼite nei i teie taime », ʼua haʼamāramarama mai ʼoia, « ʼāhani ʼaita vau i māuiui i te mau ʼohipa tiʼa ʼore tāʼu i faʼaʼoromaʼi ».6

Hōho’a
woman reading Saints book

Te hōʼē tumu i faʼaue ʼe i faʼatiʼa ai te Peresideniraʼa Mātāmua ʼe te Pupu nō te Tino ʼAhuru ma Piti ʼāposetolo i Te Feiā Moʼa nō te mea ïa e nehenehe te reira e tauturu ia tātou tātaʼitahi ’ia ʼite i teie mau mea nā roto i te mau ʼāʼamu o vetahi ʼē. E nehenehe tā tātou e haʼapi’i mai nā roto mai ia Amanda ē noa atu ʼua ʼite te Atua e mea tano i roto i tōna paʼari mure ʼore ʼia ʼore e tāpeʼa i te ʼino ’e ʼaore rā i te māuiui, tē here nei rā ʼoia ia tātou ʼe tē haʼamanaʼo nei ʼoia ia tātou. Tē faʼaroʼo nei ʼoia i tā tātou mau pure ʼe e aroha ’e e hāmani maitaʼi ʼoia.

Te mau ha’amait’aira’a o te hiero tei faʼahoʼihia mai

ʼAita atu e vāhi e faʼaʼite-maitaʼi-aʼe-hia mai ai ia tātou te aroha ʼe te hāmani maitaʼi maori rā i roto i te hiero. I roto mau i te ʼāʼau o Te Feiā Moʼa te ʼāʼamu o te mau haʼamaitaʼiraʼa o te hiero tei faʼahoʼihia mai. E hope te buka mātāmua ’a fāriʼi ai te mau tauasini Feiā Moʼa i te mau Mahana Hopeʼa nei i te mau ʼōroʼa moʼa i roto i te hiero nō Nauvoo i te matahiti 1846. E hope te piti o te buka nā roto i te ʼōroʼa haʼamoʼaraʼa o te hiero nō Roto Miti ʼe te haʼamataraʼa te Feiā Moʼa i te fāriʼi i te mau ʼōroʼa i reira i te matahiti 1893. E hope te toru o te buka ma te Feiʼa Moʼa nō Europa i te haʼamataraʼa i te haʼaputuputu i te hiero i Helevetia i te matahiti 1965. E hōpoi mai te maha o te buka i te ʼāʼamu e tae roa mai i teie mahana, ’a patuhia ai te mau hiero nā te mau fenua ʼe ’a fāriʼi ai te Feiā Moʼa nā te ao nei i te mau ʼōroʼa nō te faʼateiteʼiraʼa, mai tā te mau peropha i tohu e mea maoro aʼenei.

I roto i te fare o te Fatu e rave tātou i te mau fafauraʼa ʼe e fāriʼi tātou i te pūai nō te haʼavī i te mau ʼino nō te hiʼaraʼa, mai te ʼino ʼe te māuiui i roto i teie nei ao. E fāriʼi tātou i te pārururaʼa ʼe te pūai i te hopeʼaraʼa nō te tiʼa mai i roto i te tiʼafaʼahouraʼa, tāʼatihia te mau taʼata tei herehia e tātou ē a muri noa atu.

E tauturu Te Feiā Moʼa ia tātou ʼia tāpēʼa i te mau fafauraʼa nā roto i te faʼarahiraʼa i tō tātou mau haʼamanaʼoraʼa i roto i te mau raveraʼa o te mau ʼōroʼa. E tauturu te reira ia tātou ’ia haʼamana’o noa i te mea tā te Faʼaora i rave nō tātou. ’Āhani ʼaita e mau buka nō te mau ʼohipa a te Atua i mutaʼa ra, eʼita e nehenehe ia tātou ʼia « haʼamanaʼo i tō te Atua aroha i te tamariʼi a te taʼata nei » (Moroni 10:3). Nō teie mau tumu i ʼaitarahu ai tātou i te Fatu ʼe i te Feiā Moʼa tei pāpaʼi i tō rātou mau ʼite nō tōna here nō rātou. ʼUa faʼaue te Fatu ia Iosepha Semita ʼia pāpaʼi i te ʼohipa i tupu i ni’a iāna (hiʼo PH&PF 21:1). ʼUa faʼaue ʼoia i te hōʼē pāpaʼi parau ʼāʼamu ’o tē rave ra i te ʼohipa i raro aʼe i te arataʼiraʼa a Iosepha ’ia « haʼapaʼo i te pāpaʼa parau nō te ʼĒkālesia ʼe te parau tuatāpapa hoʼi i te mau taime atoʼa » (PH&PF 47:3). ʼUa faʼaue ʼoia e ’ia vai i roto i te ʼāʼamu « te mau mea atoʼa ʼo te riro ʼei maitaʼi nō te ʼēkālesia, ʼe no te mau uʼi e tupu mai ra » (PH&PF 69:8).

Ma teie mau heheuraʼa ʼe te fafauraʼa nō te fafauraʼa ʼia haʼamanaʼo noa i te Faʼaora i roto i te feruriraʼa, ʼua haʼamata te Peresideniraʼa Mātāmua ʼe te Pupu nō te Tino ʼAhuru ma Piti ʼÂpōsetolo i te faʼanaho i Te Feiā Moʼa e 10 matahiti i māʼiri aʼenei. Te faʼitoito nei mātou ia ʼoutou ʼia taiʼo i te reira, ma te tiʼaturi ē e tauturu te reira ia ʼoutou ’ia māramarama i te ʼōpuaraʼa a te Atua, ma te ʼite i te huru aroha o te Fatu, te faʼaʼoromairaʼa i roto i te mau tau maitaʼi ʼe te mau tau fifi, te noaʼaraʼa te here o te Mesia nō vetahi ʼē, ʼe te tāpeʼaraʼa i te mau fafauraʼa ʼo te arataʼi ia ʼoutou i te faʼateiteiraʼa.

Mau fa’ata’ara’a

  1. Mau hiʼoraʼa ʼo Nephi (1 Nephi 17:23–43), Te ariʼi Beniamina (Mosia 1), Limihi (Mosia 7), hōʼē melahi a te Fatu ia Alama (Mosia 27), Alama (Alama 9:10), Moromona (Moromona 3:17–22), ʼe Mose (Exodo 13:3).

  2. Iosepha Semita, i roto i te « ʼĀʼamu, circa Summer 1832 », 2, josephsmithpapers.org.

  3. Hiʼo « History, 1838–1856, volume A-1 [23 nō ditema 1805–30 nō ʼAtete 1834], » 3, josephsmithpapers.org.

  4. Hiʼo « Heheuraʼa, 12 nō Tenuare 1838–C, » [1], josephsmithpapers.org.

  5. Hiʼo Te Feiā Moʼa, buka 1, pene 30, « ʼAro mai te mau Melahi. »

  6. « Rata nā Presendia Huntington Buell, 15 nō Māti 1839, » [1], josephsmithpapers.org.