2018
Ta’ahi i tō rātou pere’o’o ta’ata’ahi
’Ātopa 2018


Parau poro’i a te feiā fa’atere o te ārea

Ta’ahi i tō rātou pere’o’o ta’ata’ahi

I te tahi taime e hina’aro tātou e tāuturu ia vetahi ’ē terā rā, ’āita tātou e ta’a maita’i nei i te ’ohipa e tupu ra i roto i tō rātou orara’a nō te fa’atupu i te ta’a-’ē-ra’a. ’Ia ’atu’atu ana’e tātou i te hō’ē ta’ata ’e ’ia here ’e ’ia ’ite iāna, ma te arata’ihia e te vārua, e manuia hau atu tātou i te torora’a i te rima ’e i te tāuturura’a i tō rātou iho mau hina’aro.

E aha te tahi mau rāve’a e ti’a ai ia tātou ’ia aupuru maita’i atu i te ta’ata tā tātou e ’atu’atu nei ?

’Ua ha’api’i mai te peresideni Russell M. Nelson (Rurura’a nā te feiā fa’atere i te ’āmuira’a rahi, māti 2018) ia tātou ē, mai te mea e aupuru tātou mai te au i tā te Fa’aora ravera’a, « e matara te mau uputa, ’e e ha’amaita’ihia te ta’ata. E fa’aorahia te mau māfatu, e māmā te mau hōpoi’a. »

Tē ha’amana’o nei au i te hō’ē ’ohipa tā te hō’ē misionare tuahine i fa’a’ite mai i roto i te hō’ē rata tāna i pāpa’i mai iā’u. ’Ua fa’atupu te reira i te hō’ē ’itera’a vai maoro i roto iā’u.

A maha ava’e ’e te ’āfa tō teie tuahine tāvinira’a i pīha’i iho i tōna hoa misionare. E tuahine misionare fa’aro’o ’e te ha’apa’o ’e te ’oa’oa te tuahine Madsen. ’Ua rave itoito ’oia i te ’ohipa ’e e mea au nāna ’ia ta’ahi vitiviti i tōna pere’o’o nō te haere i te mau farereira’a.

E tuahine maita’i ’e te tāu’a ’ore te hoa o te tuahine Madsen, nō te hō’ē motu iti nō Patifita mai.

Hou tāna misiōni, e mea hau ’e te marū te orara’a. Nō reira, i te rirora’a ’oia ’ei ’āpiti nō te tuahine Madsen, ’e tō rāua orara’a misionare ’ohipa ’oi’oi i te po’ipo’i ’e te ta’ahira’a i te pere’o’o i te vāhi ātea, ’ua tītauhia te tahi taime ha’amātaura’a.

I te hō’ē mahāna, ’a ta’ahi ai rāua nō te haere i te hō’ē fāreireira’a, e mea huru tāere ri’i tōna hoa, ta’a ’ē atu i tei mātauhia, ’e ’ua ha’amata te tuahine Madsen i te au ’ore ri’i. Nō te mea te rahi noa ra tōna au ’ore, ’ua ha’amata a’era ’oia i te hīmenemene ’a ta’ahi noa ai i te pere’o’o—ma te tīa’i i tōna ’āpiti ’ia piri mai. « [Tē tāmata nei au ’ia riro mai ia Iesu, tē pe’e nei au i Tōna haere’a, tē tāmata nei au ’ia here i tō’u ’āpiti i roto i te mau mea ato’a tā’u e rave ’e e parau. »

I muri a’e i te fa’aro’ora’a i te mau amuamu nō ni’a i te ta’ahira’a i te pere’o’o, ’ua feruri a’era te tuahine Madsen ē, ’āita paha tōna ’āpiti e hina’aro e rave i te ’ohipa mai tā’u e hina’aro. ’Ua fātata hō’ē kirometera tō rāua terera’a, ’ua tāpe’a tōna ’āpiti ’e ’ua tuō maira, « Te tuahine Madsen… TĒ POHE NEI AU ! »

’Ua fāriu maira te tuahine Madsen ’e ma te au ’ore rahi, ’ua mutamuta a’era, « ’Ei, hōro’a mai na tō ’oe pere’o’o iā’u ra, ’e ’a rave i tō’u ia ’oe ra nō ma’a taime iti ! » Fātata i terā iho taime, ’ua ha’eha’a roa ’oia. ’Ua mau roa te ferēni nō muri i ni’a i te huira, ’e ’āita e matara. « ’Āita tā’u e nehenehe e tere 100 mētera nā ni’a iho i tōna pere’o’o ta’ata’ahi ! » ’ua fāri’i ’oia, « ’e ’ua fātata hō’ē kirometera to’u fa’ahepo-noa-ra’a iāna. Tē fa’ahiahia nei au nō te āteara’a tāna i ta’ahi ».

’Āita i maoro a’e nei ’ua feruri te tuahine Madsen ē, « ’Āita vau i riro ’ei ta’ata maita’i i roto i nā 10 matahiti i ma’iri a’e nei (mai te taime ’a ho’i mai ai nā te misiōni) terā rā, mai taua taime mai ā, ’ua tāmata noa vau i te ‘tere nā ni’a iho i te pere’o’o ta’ata’ahi a te hō’ē ta’ata ’a feruri ai au i te mau hina’aro o vetahi.

E aha tā teie ’itera’a e ha’apāpū mai nei ia tātou, ’e nāhea tātou i te aupuru mai te au i te Fa’aora ?

  • ’A imi i te mau rāve’a nō te fa’arahi i tā tātou ’atu’atura’a ia vetahi mai te au i te Mesia. Te aura’a maori rā, te ’itera’a ’e te hāro’aro’ara’a i tō rātou mau hina’aro i te pae vārua ’e i te pae tino. Mai te mea ē, e pure tātou nō te fāri’i i te huru o te Mesia ’e e fa’ahotu i te fa’aro’o, te itoito, te fa’a’oroma’i ’e te marū (Alama 32:41–43), e rahi atu ïa te tū’atira’a tā tātou aupurura’a i tā te Fa’aora.

  • E nehenehe tātou e pure nō te ani i te fa’aurura’a. ’A tauto’o nō te hāro’aro’a ’e nō te ’ite i te mau hina’aro o te feiā tā tātou e aupuru nei. ’A pure nō te ani i te mau rāve’a nō te ha’amaita’i i Tāna mau tamari’i nō te tāuturu ia rātou ’ia ora i te ’ēvanelia ’e ’ia nehenehe rātou e ti’aturi i ni’a ia rātou iho. E’ita teie mau fa’aurura’a e hope pā’āto’a i te tae mai i te hō’ē taime, e tae mai rā mai te mea ē, e tāmau noa tātou i te pure, i te feruri hōhonu ’e i te pe’e i te mau mana’o ’e te mau ferurira’a e tae mai i roto ia ’outou.

  • E nehenehe tā tātou e ani, e hi’o ’e e fa’aro’o. E aupuru maita’i nō te uiui i te mau uira’a fa’auruhia, e ui e aha tō rātou huru, ’e e fa’aea i te māta’ita’i noa ’e te hi’o noa, e nehenehe te reira e tāuturu ia tātou ’ia pāhono ’oi’oi i te mau hina’aro ti’a mau. E ti’a ia tātou « ia ’oto… ’e te feiā ’oto ra ; ’oia ïa, ’e ’ia ha’amāhanahana ia rātou i tei au ’ia ha’amāhanahanahia ra » (Mosia 18:9).

  • ’A ha’a nō te pāhono i te mau hina’aro. ’Ia aupuru tātou, « e fa’aoti tātou nā roto i te ’āparaura’a ’e te fa’aurura’a, i te pinepinera’a ’e i te huru o te fāreireira’a i te feiā nā tātou e ha’apa’o » (Aupurura’a, mau uira’a ui-pinepine-hia).

Mai te mea ē, e tāmau noa tātou i te tāmata i te riro mai tō tātou Fa’aora o Iesu Mesia i roto i te ’ohipa ’atu’atura’a te tahi i te tahi, e tauturu mai ’Oia ia tātou. Tē ani manihini mai nei ’Oia ia tātou ’ia riro mai Iāna te huru (Mataio 5:48). Tē ara tāmau nei ’Oia i ni’a i Tāna mau tamari’i nō te fafaura’a, pinepine nā roto ia tātou. E hōro’a mai te tāra’ehara a Iesu Mesia i te mana i tītauhia e tātou nō te ha’amaita’i ia tātou mai te mea ē, e fa’atoro tātou i te rima nō te ha’amaita’i ia veahi ’ē. Tē hina’aro nei te Fa’aora ’ia ’ite tātou e nāhea ’ia here mau te tahi ’e te tahi.

Tē pure nei au ’ia rave rahi atu ā tātou i te ’ohipa nō te hāro’aro’a māite i te mau tamari’i pā’āto’a a te Atua, nō te ta’ahi i to rātou pere’o’o ’a aupuru ai tātou nō te pāhono i te mau hina’aro. Mai te mea ē, e nā reira tātou, e ’ite tātou i te fa’aro’o i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia ’e i Tōna tāra’ehara ’ia tupu i te rahi i te mau vāhi ’ua ha’apuaihia te ta’ata ’e te mau ūtuāfare nā roto i te mau ’oro’a ’e te mau fafaura’a (PH&PF 20:47 ; Handbook 2, 9.1.1.).