2018
Mau ʼēʼa ʼo te faʼaineine ia ʼoutou nō tō ʼoutou ʼananahi
’Ātopa 2018


Mau ʼēʼa ʼo te faʼaineine ia ʼoutou nō tō ʼoutou ʼananahi

Tē haere ra ānei ʼoutou i te fare haʼapiʼiraʼa teitei, tē ʼimi ra ānei ʼoutou i te ʼohipa, ʼaore rā tē haʼapiʼi ra ānei ʼoutou i te hōʼē tōroʼa ʼohipa, tē faʼatupu ra ïa ʼoutou i te hōʼē huru faufaʼa rahi nō te paturaʼa i te bāsileia o te Atua.

Hōho’a
paths

ʼAita vau e manaʼo nei ē e moemoeā nā te hōʼē tamāhine 14 matahiiti ’ia ʼite iāna iho i roto i te hōʼē fare vairaʼa tītona repo, e tāpeʼa ra i te hōʼē ope tūtae ʼāuri, e tamā ra i te hōʼē fare vairaʼa puaʼahorofenua hauʼa ʼino. Tera rā tei reira vau i muri aʼe i te haʼapiʼiraʼa i te mau mahana atoʼa ʼe tae noa atu ʼua paʼari au nō te hiʼo i te tahi ʼē atu ʼohipa.

E ʼere roa i te mea maitaʼi roa nāʼu ʼia rave i te ʼohipa i roto i te tau haʼapiʼiraʼa tuarua, ʼua taʼa rā iāʼu ē mai te mea e hinaʼaro vau i te hōʼē ʼohipa e hinaʼaro-mau-hia e au—te hōʼē ʼohipa ʼo te ʼore e tītau i te tamā i te mau ʼanimala—e tiʼa iāʼu ʼia tītau i te haʼapiʼiraʼa teitei, ʼe nō te haere atu i te haʼapiʼiraʼa teitei, e hina’arohia te moni. ʼUa ʼite au ē nōʼu nei, te haʼapiʼiraʼa ʼo te taʼahiraʼa tiʼa ïa nō te tītau i te hōʼē tōroʼa ʼohipa.

Te ’ohipa maitaʼi ʼo te ʼēʼa tāʼu i māʼiti ʼo te hōʼē o te mau rāveʼa e rave rahi e nehenehe e tauturu ia ʼoutou ʼia haʼapiʼi i te rave i te ʼohipa ʼe i te ʼatuʼaturaʼa i tō ’outou iho mau hinaʼaro. ʼUa parauhia te reira te faʼaravaʼiraʼa iāna iho i te pae tino ʼe i te pae vārua. ʼA feruri ai ʼoutou i tā ʼoutou mau rāveʼa, ʼa tāmata i te māʼiti i te ʼēʼa o tā ’outou e mana’o e faʼaʼineine maitaʼi aʼe ia ʼoutou.

Teie te mau ʼāʼamu nō te mau taʼata ʼo tō ʼoutou fāito matahiti e tau matahiti noa i ma’iri aʼenei. Nā roto i te peʼeraʼa i te mau hiʼoraʼa o teie feiā ʼāpī paʼari, e nehenehe ia ʼoutou e ʼite i tō ʼoutou iho ʼēʼa e tae atu i te faʼaravaʼiraʼa manuia.

ʼA hiʼopoʼa i te mau mea hinaʼarohia na pīha’i iho ia ʼoutou

Nā Oudom Piseth, Cambodia

Hōho’a
Oudom

Nō te faʼatupu i tāʼu mau fā, ʼua parau noa nā vau iāʼu iho ē e mea faufaʼa rahi te rave-itoito-raʼa i te ʼohipa, te tahi atu rā rāveʼa ʼo te ʼiteraʼa i te rave i te ʼohipa ma te māramarama. I muri aʼe i tāʼu misiōni i te fenua Peretāne, ʼua hoʼi atu vau i Cambodia ʼe ʼua ’imi i te ʼohipa. ʼUa hiʼo vau i te mau mea, mai te roaraʼa o te haʼapiʼipiʼiraʼa nō te titau i te ʼohipa ʼe te moni e tītauhia nō te haʼapiʼpiʼiraʼa.

ʼUa ʼite au ē te faʼanahoraʼa haʼapiʼipiʼiraʼa nō te hāmaniraʼa ʼahu e mea poto e mea fifi rā, ʼe ʼaita i rahi te mau taʼata e rave ra i te reira. ʼUa ʼite au ē e rāveʼa maitaʼi te reira ʼe ʼua faʼaoti au i te rave i te reira. ʼUa hope i teienei tāʼu haʼapiʼipiʼiraʼa ʼe tē rave nei au i te ʼohipa hāmaniraʼa ʼahu nō te hōʼē taiete hoʼoraʼa ʼahu.

E nehenehe te ʼimiraʼa i te tōroʼa tiʼa i te mea fifi roa, ʼua tauturu mai rā te Faʼaora iāʼu ʼe ʼua pāturu iāʼu.

ʼA faʼaʼohipa i te haʼapiʼiraʼa nō te ʼīriti i te mau ʼūputa

Nā Iolanda Teixeira, Cape Verde, Afirika

Hōho’a
Iolanda

ʼUa faʼaitoito noa nā tōʼu māmā iāʼu ma teie parau, « te haʼapiʼiraʼa ʼo te tāviri ïa nō te manuiaraʼa ». ʼUa hinaʼaro vau i te hōʼē ananahi maitaʼi aʼe nōʼu iho ʼe nō tōʼu ihoa rā ʼutuāfare, ʼe no te faʼatupu i te reira, ʼua tiʼa iāʼu ’ia tāmau noa i te haere i te haʼapiʼiraʼa. Ma te moni ʼore nō te haere atu i te fare haʼapiʼiraʼa teitei i taua taime ra, ʼua ani au i te hōʼē moni putē nō te haere atu i te haʼapiʼiraʼa tōroʼa nō te haʼapiʼi i te mau rāveʼa ʼe te tātaʼiraʼa i te mau mātini roro uira.

ʼUa faʼaruru vau i te mau huru fifi atoʼa i roto i tā’u mau haʼapiʼipiʼiraʼa, ʼaita rā te reira i tāpeʼa iāʼu i te nuʼu atu i mua ma te mata rotahihia i niʼa i te mau mahana maitaʼi aʼe. ʼUa tauturu rahi mai te pure iāʼu ; ʼua ʼimi noa vau i te tautururaʼa a te Fatu. ʼUa haʼapaʼo maitaʼi noa vau i tāʼu mau haʼapiʼiraʼa, ʼe i teie mahana te haʼapaʼo maitaʼi nei au i tāʼu ʼohipa, ma te hōroʼa i te mea maitaʼi roa aʼe i roto iāʼu ’ei ʼaivanaʼa roro uira ʼe ’ei tauturu faʼatiani.

ʼA haʼa i teienei nō te ananahi e hinaʼarohia e ʼoutou

Nā Ann-Sophie ’e Lawrence Cavin, Scotland, Fenua Peretāne

Hōho’a
Ann-Sophie

Ann-Sophie : ʼUa hinaʼaro noa vau i te haere i te haʼapiʼiraʼa teitei, ʼua taui rahi rā tāʼu mau ʼōpuaraʼa nō niʼa i te mea tāʼu e haʼapiʼi i roto i tōʼu taureʼareʼaraʼa. I muri aʼe i te haʼapiʼiraʼa tuarua, ʼua haere atu vau e rave tāmoni ʼore i te ohipa i roto i te hōʼē fare maʼi e ono ʼāvaʼe te maoro. Mai taua taime ra mea au roa nāʼu te manaʼo ’ia riro ʼei tūati ma’i, ʼaita rā vau i manaʼo e nehenehe iāʼu ʼia rave i te reira.

I roto i te piha haʼapiʼiraʼa a tāʼu pāroita nō niʼa i te faʼanavaʼiraʼa, ʼua anihia mātou ’ia māʼiti i te hōʼē ʼohipa tā mātou e hinaʼaro, noa atu ē eʼita paha e noaʼa ia mātou te mau tītauraʼa. ʼUa pure au e aha te rave, ʼe ʼua hoʼi tāmau noa mai te tuatiraʼa ma’i i roto i tōʼu feruriraʼa. ʼUa faʼaoti au i te peʼe i te mau muhumuhu a te Fatu.

E ʼere roa te tāmauraʼa i teie ʼēʼa i te mea ʼōhie. Nō te haʼamata, ʼua māʼimi au i te faʼanahoraʼa tuati ma’i ʼe te mea e tītauhia iāʼu ’ia haʼapiʼi. ʼUa paraparau atu vau i te mau taʼata tei rave i teie huru haʼapiʼiraʼa. I te taime mātāmua ʼua tāpaʼo vau i tōʼu iʼoa i roto i te faʼanahoraʼa tuati ma’i, ʼua tuʼuhia vau i niʼa i te tāpura tīaʼi. ʼAita rā vau i faʼaruʼe; ʼua tāpiti au i te tāpaʼo i tōʼu iʼoa ʼe ʼua noaʼa iāʼu i te pae hopeʼa. E tiʼa ia ʼoutou ’ia faʼaʼoromaʼi i te tahi mau taime ʼe ʼia tiʼaturi i te Fatu nō te mea tē vai nei tāna ʼiho ʼōpuaraʼa nō ʼoutou.

Hōho’a
Lawrence

Lawrence : I tōʼu ʼāpīraʼa ra, ʼua haʼamau vau i te hōʼē fā ’ia riro ʼei mea maitaʼi roa aʼe, noa atu te tumu parau tāʼu e haʼapiʼi mai ʼaore rā te ʼohipa tei noaʼa iāʼu. ʼUa tāmata noa vau i te haʼapiʼi ʼe i te haʼamaitaʼi nō te hōroʼa iāʼu iho te rāveʼa maitaʼi roa aʼe nō te manuiaraʼa.

Tē rave nei au i te ʼohipa i teienei ʼei faʼatere nō te hōʼē taiete hāmani ʼahu, ʼe ʼua hinaʼaro rā vau ’ia tomo atu i roto i te nuʼu mutoʼi. I te fenua Etotia, e tiʼa ia ʼoutou ’ia faʼaea i roto i te fenua e toru aʼe matahiti te maoro hou ʼa tātaʼu ai ʼia riro ʼei mutoʼi. Nō te mea hoʼi ē tei rāpae’au vau i te fenua e piti matahiti i te tāviniraʼa i te hōʼē misiōni, ʼua tiʼa iāʼu ʼia tīaʼi te tahi nau ʼāvaʼe faʼahou, hou ’a tomo atu ai.

Noa atu ʼua riro te reira ʼei fifi rahi, ʼaita rā vau i faʼaruʼe. E ʼohipa maitaʼi tāʼu nō te faʼaʼamu i tōʼu ʼutuāfare, ʼe ʼua rave itoito vau i te ʼohipa nō te haʼapāpū ’ia noaʼa iāʼu te parau faʼataʼaraʼa maitaʼi nō te mau ʼohipa i mua.

Mai teie feiā ʼāpī paʼari, e ’ite ʼoutou ē e nehenehe te mau rāveʼa huru rau e faʼaineine ia ʼoutou ’ia aupuru ia ʼoutou iho ʼe tō ʼoutou ʼutuāfare nō a muri atu. Mā taua fā ra i roto i te feruriraʼa, e nehenehe ʼoutou e faʼanaho ʼia manuia ʼoutou. ʼUa haʼapiʼi Elder Dieter F. Uchtdorff nō te Pupu nō te Tino ʼAhuru ma Piti ʼÂpōsetolo, « ’a rave maitaʼi na tātou i tei nehenehe ia tātou ʼe ʼia faʼatupu tātou i te roʼo maitaʼi i roto i te mau mea atoʼa tā tātou e rave. ’A haʼamau na tātou i tō tātou mau mana‘o ʼe tō tātou mau tino i ni‘a i te rāve‘a hanahana o te ʼohipa tā te mau mahana ʼāpī tāta‘itahi e tuʼu mai nei i mua ia tātou » (« Nā parau tumu e piti nō te tereraʼa faufaʼa », ʼāmuiraʼa rahi nō ʼAtopa 2009). ʼA faʼatumu ai ʼoutou i teie nei i niʼa i te haʼapiʼiraʼa ʼe te ʼohiparaʼa, e faʼatupu ʼoutou i te mau peu ʼo te tauturu ia ʼoutou ʼia tiʼaturi rahi atu ā i tō ananahi.