2 Nefi 31

Nefi a propovăduit doctrina lui Hristos: trebuie să ne exercităm credinţa în Isus Hristos, să ne pocăim de păcatele noastre, să fim botezaţi, să-L primim pe Duhul Sfânt şi să îndurăm până la sfârşit. De asemenea, el a depus mărturie că, pe măsură ce punem în practică aceste învăţături, Dumnezeu ne va binecuvânta cu însoţirea Duhului Sfânt şi ne va conduce către viaţa veşnică.

Imagine

Ioan Botezătorul botezându-L pe Isus.

Isus S-a dus la Ioan Botezătorul pentru a fi botezat. Dat fiind că Isus nu a comis niciun păcat, de ce credeţi că El a fost botezat? De ce aţi fost voi botezaţi? Cugetarea asupra acestor întrebări vă va ajuta să vă pregătiţi pentru această lecţie.

Citiţi 2 Nefi 31:2, 21 şi marcaţi expresia „doctrina lui Hristos”. Observaţi că, în versetul 2, Nefi a spus că el „trebuie să [vorbească] despre doctrina lui Hristos”. Apoi, în versetul 21, el a spus că a vorbit despre „doctrina lui Hristos”. În 2 Nefi 31:3–20, învăţăm despre acele adevăruri pe care Nefi le-a numit „doctrina lui Hristos”. Aici învăţăm două adevăruri: Isus Hristos a înfăptuit toată dreptatea supunându-se tuturor poruncilor Tatălui şi noi trebuie să urmăm exemplul de supunere al lui Isus Hristos botezându-ne şi primindu-L pe Duhul Sfânt.

1. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi următoarele titluri în coloane paralele: Motive pentru care Isus a fost botezat şi Motive pentru care noi suntem botezaţi. Apoi, citiţi 2 Nefi 31:4–12 şi enumeraţi ce aţi învăţat sub fiecare dintre cele două titluri.

Potrivit celor relatate în 2 Nefi 31:11, ce trebuie să preceadă botezul?

Pentru a putea explica de ce este necesar botezul cu apă, citiţi următoarea declaraţie a profetului Joseph Smith: „Botezul este un semn pentru Dumnezeu, îngeri şi cer că noi facem voinţa lui Dumnezeu şi nu este niciun alt semn sub ceruri prin care Dumnezeu a rânduit ca omul să vină la El pentru a fi salvat şi să intre în împărăţia lui Dumnezeu, altfel decât prin credinţa în Isus Hristos, pocăinţă şi botez pentru iertarea păcatelor şi orice altă cale este zadarnică; atunci aveţi promisiunea darului Duhului Sfânt” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 96).

2. Imaginaţi-vă că un prieten care nu este membru al Bisericii v-a întrebat de ce este botezul atât de important. Scrieţi, în jurnalul pentru studiul scripturilor, un răspuns la această întrebare.

3. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi cum v-a influenţat şi binecuvântat viaţa faptul că aţi urmat exemplul lui Isus Hristos şi aţi fost botezaţi.

Sunt mai multe de făcut după ce suntem botezaţi. Citiţi 2 Nefi 31:13 şi marcaţi expresiile care descriu atitudinea pe care cineva ar trebui să o aibă în timp ce urmează exemplul Salvatorului.

Potrivit celor relatate în 2 Nefi 31:13, atunci când ne îndeplinim legământul cu toată inima şi cu intenţie adevărată, ce ne promite în schimb Tatăl nostru din Cer? (Puteţi să marcaţi acest lucru în scripturile voastre.) Citiţi ultima expresie din 2 Nefi 31:17 şi identificaţi de ce trebuie să-L primim pe Duhul Sfânt. În spaţiul liber, scrieţi o afirmaţie doctrinară sau un principiu bazat pe scriptură care explică ce va face pentru noi Duhul Sfânt.

Focul este folosit pentru a purifica lucruri precum metalele. Arde impurităţile, lăsând în urmă un material mai curat. Acest lucru se aseamănă cu ce ni se întâmplă din punct de vedere spiritual când primim darul Duhului Sfânt. Este, de asemenea, cunoscut ca „botezul focului” (vezi 2 Nefi 31:13). Duhul Sfânt mărturiseşte despre Tatăl şi despre Fiul şi aduce iertarea păcatelor. Preşedintele Marion G. Romney, din Prima Preşedinţie, ne-a învăţat: „Botezul focului şi al Duhului Sfânt… curăţă, vindecă şi purifică sufletul” (Learning for the Eternities, compilaţie realizată de George J. Romney [1977], p. 133).

Pentru a găsi o altă componentă a „doctrinei lui Hristos”, citiţi 2 Nefi 31:15–16 şi subliniaţi ceea ce aflaţi. Corelaţi expresiile pe care le-aţi descoperit în 2 Nefi 31:13 cu instrucţiunile oferite în 2 Nefi 31:15–16 şi gândiţi-vă cum puteţi îndura până la sfârșit cu „intenţii adevărate” şi „cu toată inima”.

4. În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarele întrebări:

   1. În ce mod se aplică expresiile „cu toată inima”, „fără ipocrizie” şi „cu intenţii adevărate” în cazul unor activităţi precum studiul zilnic din scripturi şi participarea la adunările Bisericii?

   2. Care este diferenţa dintre cineva care „îşi spune rugăciunile” şi cineva care se roagă „cu toată inima”?

   3. Care este diferenţa dintre cineva care „ia din împărtăşanie” şi cineva care ia din împărtăşanie „cu intenţii adevărate”?

Citiţi 2 Nefi 31:18 şi căutaţi unde ne aflăm după ce trecem prin poarta pocăinţei şi botezului. Când ne exercităm credinţa, ne pocăim, suntem botezaţi şi-L primim pe Duhul Sfânt, ajungem pe „această cale strâmtă şi îngustă”. Strâmtă înseamnă îngustă, strictă, precisă şi care nu permite nicio abatere. Potrivit celor relatate în 2 Nefi 31:18, cum putem şti dacă suntem pe calea strâmtă şi îngustă?

A simţi darul Duhului Sfânt nu este pur şi simplu un sentiment plăcut pe care îl simţim din când în când. Însoţirea Duhului Sfânt este o dovadă de la Dumnezeu că suntem pe calea care duce la viaţa veşnică.

5. În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarele întrebări:

   1. Cum v-a ajutat însoţirea Duhului Sfânt să rămâneţi pe calea strâmtă şi îngustă?

   2. Cum v-a mai binecuvântat viaţa Duhul Sfânt?

Citiţi 2 Nefi 31:19–21 şi faceţi o listă numerotând în scripturile voastre alte lucruri pe care trebuie să le facem pentru a rămâne pe cale. (Aveţi în vedere că 2 Nefi 31:19–20 este un fragment care conţine o scriptură de bază. Puteţi să-l marcaţi într-un mod distinct, pentru a-l putea găsi cu uşurinţă.)

6. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi o propoziţie în care să descrieţi ce înseamnă pentru voi „să înaintaţi cu fermitate în Hristos” (2 Nefi 31:20).

În spaţiul liber, rezumaţi 2 Nefi 31:19–20 printr-o afirmaţie principială:

Dacă noi , atunci . (Ar trebui s-o scrieţi în scripturile voastre.)

Vârstnicul Russell M. Nelson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a oferit acest sfat plin de speranţă celor care simt că s-au îndepărtat de calea strâmtă şi îngustă: „În călătoria dumneavoastră prin viaţă, întâlniţi multe obstacole şi faceţi unele greşeli. Îndrumarea scripturală vă ajută să recunoaşteţi greşeala şi să faceţi corectura necesară. Nu mai mergeţi în direcţia greşită. Studiaţi cu atenţie harta scripturală. Apoi, începeţi pocăinţa şi compensaţia necesare pentru a merge pe această «cale strâmtă şi îngustă care duce până la viaţa veşnică» [2 Nefi 31:18]” („Living by Scriptural Guidance”, Ensign, nov. 2000, p. 17).

Meditaţi cum vă oferă această afirmaţie şi scripturile pe care le-aţi studiat astăzi „o strălucire perfectă a speranţei” (2 Nefi 31:20).

7. Petreceţi cinci minute pentru a memora 2 Nefi 31:20. Rugaţi un membru al familiei sau un prieten să testeze dacă ştiţi pe de rost această scriptură sau puteţi acoperi versetul cu mâna şi încerca să-l citaţi fără să vă uitaţi la el. Încercaţi să scrieţi versetul din memorie în jurnalul pentru studiul scripturilor.

8. Folosind 2 Nefi 31:20, alegeţi, dintre lucrurile pe care trebuie să le facem pentru a rămâne pe calea adevărată, unul pe care îl faceţi bine. Apoi, scrieţi, în jurnalul pentru studiul scripturilor, o descriere a modului în care reuşiţi să-l faceţi. După aceea, alegeţi ceva ce aţi dori să îmbunătăţiţi şi scrieţi cum veţi face acest lucru.

Cum putem evita ipocrizia?

Nefi ne-a avertizat împotriva ipocriziei în 2 Nefi 31:13. Ipocrizie înseamnă să te prefaci sau să mimezi un rol faţă de alţii care nu reflectă adevărata ta identitate. Vârstnicul Joseph B. Wirthlin, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a vorbit despre a acţiona fără ipocrizie:

Imagine

Vârstnicul Joseph B. Wirthlin

„Chiar trăim noi conform Evangheliei, sau doar mimăm că suntem neprihăniţi pentru ca cei din jurul nostru să presupună că noi suntem credincioşi când, de fapt, inimile noastre şi faptele noastre secrete nu sunt în acord cu învăţăturile Domnului?

Ne însuşim doar «o formă de evlavie» în timp ce tăgăduim «puterea ei» [vezi Joseph Smith – Istorie 1:19]?

Suntem noi neprihăniţi în fapte sau doar [mimăm] supunerea când credem că alţii ne privesc?

Domnul ne-a făcut cunoscut că nu se va lăsa păcălit de aparenţe, avertizându-ne să nu fim făţarnici faţă de El sau de ceilalţi. El ne-a avertizat să fim circumspecţi faţă de aceia care înşală prin aparenţe, care afişează un caracter binevoitor, dar care ascund o realitate mai întunecată. Ştim că Domnul «se uită la inimă» şi nu la „[înfăţişare]” [vezi 1 Samuel 16:7]” („True to the Truth”, Ensign, mai 1997, p. 15–16).

9. În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

   Am studiat 2 Nefi 31 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

   Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: