Să studiem scripturile

Scopul acestei lecţii este de a vă ajuta să învăţaţi cum să studiaţi scripturile şi cum să invitaţi Duhul Sfânt să vă inspire şi să vă înveţe în timp ce faceţi aceste lucruri. Această lecţie vă va ajuta, de asemenea, să deprindeţi abilităţi care vă vor fi utile în vederea unei înţelegeri mai bune a scripturilor şi a punerii în practică a învăţăturilor acestora în viaţa voastră. Când studiaţi această lecţie, căutaţi moduri prin care puteţi invita Duhul Sfânt să fie prezent în timp ce studiaţi Evanghelia.

Imaginaţi-vă că doriţi să vă îmbunătăţiţi condiţia fizică şi rugaţi un prieten să facă exerciţii fizice în locul vostru. În ce măsură v-ar fi condiţia fizică influenţată de exerciţiile fizice făcute de prietenul vostru? Aplicând acest exemplu la creşterea voastră spirituală, aşa cum o persoană nu poate face exerciţii fizice pentru altcineva, tot aşa o persoană nu poate învăţa Evanghelia pentru altcineva. Fiecare dintre noi este responsabil pentru propria-i învăţare a Evangheliei şi creştere spirituală.

În Doctrină şi legăminte 88:118, Domnul a descris cum se învaţă Evanghelia. În timp ce citiţi acest verset, identificaţi ce trebuie să faceţi pentru a învăţa Evanghelia şi completaţi următoarea afirmaţie: „Căutaţi să învăţaţi, chiar prin şi, de asemenea, prin ”.

Căutarea de a învăţa prin studiu şi prin credinţă necesită un efort individual. Eforturile voastre de a studia Evanghelia cu ajutorul rugăciunii Îl va invita pe Duhul Sfânt în procesul de învăţare. Unele dintre modalităţile prin care puteţi depune efort în vederea studiului Evangheliei în acest an sunt: să vă rugaţi pentru a înţelege, să vă faceţi temele de la seminar, să le împărtăşiţi altora mărturia voastră şi experienţele pe care le aveţi ca urmare a trăirii conform Evangheliei şi a punerii în practică în viaţa voastră a lucrurilor pe care le învăţaţi.

Un efort esenţial pe care trebuie să-l faceţi pentru ca Duhul Sfânt să facă parte din procesul vostru de învăţare spirituală este acela de a studia zilnic din scripturi. Studiul personal zilnic din scripturi vă ajută să auziţi glasul Domnului vorbindu-vă (vezi D&L 18:34–36). Vârstnicul Robert D. Hales, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a promis: „Când vrem ca [Dumnezeu] să ne vorbească, cercetăm scripturile sfinte, deoarece cuvintele Sale sunt spuse prin intermediul profeţilor Săi. Atunci, El ne va învăţa pe măsură ce ascultăm de îndemnurile Spiritului Sfânt” („Sfintele scripturi: puterea lui Dumnezeu pentru salvarea noastră”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p. 26).

Când citiţi scripturile şi Îl invitaţi pe Duhul Sfânt la studiul vostru, veţi primi binecuvântări care constau într-o creştere spirituală mai mare, o apropiere mai mare de Dumnezeu, o revelaţie mai mare în viaţa voastră, mai multă tărie de a vă împotrivi ispitei şi o mărturie mai puternică despre Evanghelia lui Isus Hristos.

Preşedintele Marion G. Romney, din Prima Preşedinţie, a identificat unul dintre scopurile cheie ale scripturilor când a spus: „Scripturile au fost scrise pentru a păstra principii pentru folosul nostru” („Records of Great Worth”, Ensign, sept. 1980, p. 4). Când studiem scripturile, învăţăm principiile şi doctrinele Evangheliei. Aceste principii şi doctrine ne vor îndruma pe măsură ce le punem în practică în viaţa noastră.

Imagine

Piatră preţioasă

Găsirea principiilor şi doctrinelor inestimabile cuprinse în scripturi necesită efort şi exerciţiu. Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a comparat studiul scripturilor cu munca de căutare a pietrelor preţioase: „Găsiţi diamantele adevărului care, uneori, trebuie căutate cu mare atenţie în pasajele [scripturale] („Four Fundamentals for Those Who Teach and Inspire Youth”, în Old Testament Symposium Speeches, 1987 [1988], p. 1). Procesul studierii sau căutării scripturilor constă în trei etape importante: (1) trebuie să înţelegem contextul scripturilor; (2) trebuie să identificăm principiile şi doctrinele predate; (3) trebuie să punem în practică în viaţa noastră acele adevăruri.

1. În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarea întrebare: Care sunt asemănările dintre un miner care caută diamante şi cineva care cercetează scripturile pentru a găsi principii ale Evangheliei şi care le pune în practică în viaţa sa?

Înţelegerea contextului unui fragment scriptural vă pregăteşte să înţelegeţi mesajul Evangheliei pe care îl conţine. Preşedintele Thomas S. Monson ne-a sfătuit: „Însuşiţi-vă lecţiile pe care le predau scripturile. Înţelegeţi contextul şi împrejurările… Studiaţi-le ca şi cum ele v-ar fi vorbit dumneavoastră, căci acesta este adevărul” („Fiţi cât mai buni cu putinţă”, Ensign sau Liahona, mai 2009, p. 68).

Când citiţi scripturile, este util să adresaţi întrebări precum: „Cine a scris aceste versete?”, „Pentru cine au fost scrise?”, „Ce se întâmplă în această relatare?” şi „De ce a scris autorul aceste versete?”. Rezumatele capitolelor (ceea ce este scris cu caractere cursive la începutul fiecărui capitol) oferă o scurtă prezentare a evenimentelor principale din fiecare capitol şi, adesea, răspund acestor întrebări.

Este, de asemenea, util să căutaţi în dicţionar cuvintele dificile sau necunoscute. Când o expresie sau un fragment din scripturi nu este clar, folosirea tuturor notelor de subsol disponibile vă poate ajuta să dobândiţi o înţelegere mai bună.

Pentru a exersa folosirea acestor resurse, citiţi 3 Nefi 17:1–10 şi căutaţi răspunsurile la următoarele întrebări: Cine a fost vorbitorul? Cui i se adresa? Ce se întâmpla? Nu uitaţi să citiţi rezumatul capitolului pentru o scurtă prezentare a evenimentelor care au loc.

2. Folosind nota de subsol din 3 Nefi 17:1, răspundeţi, în jurnalul pentru studiul scripturilor, la următoarea întrebare: Ce a vrut Isus să spună când a zis: „Timpul Meu este aproape”?

3. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi cu propriile voastre cuvinte ce s-a întâmplat când Salvatorul Se pregătea să plece din mijlocul mulţimii. De ce a rămas? Ce a făcut El pentru oameni?

Doctrinele şi principiile sunt adevăruri eterne, neschimbătoare ale Evangheliei care ne oferă îndrumare în viaţă. Profeţii din vechime ne învaţă aceste adevăruri prin intermediul evenimentelor, povestirilor sau cuvântărilor pe care le-au consemnat în scripturi.

Odată ce înţelegeţi contextul unui fragment scriptural, sunteţi pregătiţi să identificaţi doctrinele şi principiile cuprinse în fragmentul respectiv. Vârstnicul Richard G. Scott a descris o modalitate utilă de a înţelege principii: „Principiile sunt adevăr concentrat, ambalat pentru a fi pus în practică într-o mare diversitate de circumstanţe. Un principiu adevărat face ca deciziile să fie clare chiar şi în cele mai confuze şi coercitive circumstanţe. Este nevoie de un mare efort pentru a organiza adevărul pe care-l conchidem în simple afirmări ale principiului” („Acquiring Spiritual Knowledge”, Ensign, nov. 1993, p. 86).

Unele principii ale Evangheliei sunt clarificate prin folosirea expresiilor precum „astfel vedem” sau „totuşi”. Totuşi, cele mai multe dintre principii nu sunt afirmate în mod direct. Ele sunt ilustrate prin vieţile oamenilor despre care se vorbeşte în scripturi. Aceste doctrine şi principii pot fi descoperite adresându-vă întrebări precum: „Care este morala sau mesajul spiritual al acestei relatări?”, „De ce a inclus scriitorul această relatare sau acest eveniment?”, „Ce a dorit autorul să învăţăm?” şi „Ce adevăruri sunt propovăduite în acest fragment scriptural?”.

4. Pentru a exersa identificarea unora dintre principiile şi doctrinele predate în 3 Nefi 17:1–10, scrieţi în jurnalul pentru studiul scripturilor un răspuns, fie pentru activitatea a, fie pentru activitatea b. Pentru o scurtă prezentare, nu uitaţi să citiţi rezumatul fiecărui capitol.

   1. Cine vorbeşte în aceste versete? Cui i se adresează? Care este morala sau mesajul spiritual al relatării din 3 Nefi 17:1–10?

   2. Care sunt unele dintre lucrurile pe care scriitorul versetelor 1, 5–6 şi 9–10 a dorit să le învăţăm din această relatare? Care sunt unele dintre adevărurile importante pe care le-aţi învăţat din aceste versete?

Unul dintre adevărurile Evangheliei pe care le-aţi fi putut identifica din aceste versete este: Domnul răspunde dorinţelor noastre sincere de a ne apropia de El.

După ce aţi identificat doctrinele şi principiile Evangheliei, sunteţi pregătiţi să acţionaţi şi să faceţi ceva în legătură cu ele. Când acţionaţi conform celor învăţate, simţiţi cum Duhul Sfânt depune mărturie despre adevărul acelui principiu (vezi Moroni 10:4–5). Fiecare lecţie predată acasă, la seminar şi la Biserică, precum şi prin intermediul fiecărei activităţi din programul Datoria faţă de Dumnezeu şi al fiecărei experienţe din programul Progresul personal este menită să ne ajute să acţionăm conform celor învăţate.

Imagine

Preşedintele Thomas S. Monson

Preşedintele Thomas S. Monson a spus: „Obiectivul predării Evangheliei… nu este de a «revărsa informaţii» în mintea cursanţilor… Obiectivul este de a inspira persoana respectivă să se gândească la principiile Evangheliei, să le simtă şi, apoi, să facă ceva, astfel încât să trăiască în acord cu ele” (în Conference Report, oct. 1970, p. 107).

Pentru a vă ajuta să puneţi în practică principiile pe care le învăţaţi, adresaţi întrebări precum: „Ce vrea Domnul să fac cu această cunoaştere?”, „Ce îndemnuri spirituale am primit care să mă ajute să progresez?”, „Ce schimbare în bine poate aduce acest principiu în viaţa mea?”, „Ce pot începe sau înceta să fac acum pentru a-mi trăi viaţa conform acestui adevăr?”, „Cum mi se va îmbunătăţi viaţa dacă fac ceea ce mă învaţă scripturile?”.

5. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi un scurt paragraf în care să descrieţi cum puteţi pune în practică un principiu sau o doctrină pe care aţi învăţat-o din 3 Nefi 17:1–10.

Folosirea următoarelor abilităţi şi metode privind studiul vă va ajuta să înţelegeţi contextul scripturilor şi să identificaţi şi să puneţi în practică doctrinele şi principiile predate în ele. Aceste metode vor fi menţionate în acest manual. Citiţi fiecare abilitate şi alegeţi una sau două de care credeţi că aveţi nevoie pentru a le folosi mai des în studiul personal al scripturilor.

Cauza şi efectul. Căutaţi sintagme precum dacă… atunci şi deoarece… de aceea. Exemple: 2 Nefi 13:16–26; Alma 34:33.

Referinţele suplimentare. Faceţi legătura între fragmente din scripturi pentru a le clarifica înţelesul şi a le face mai uşor de înţeles. De exemplu, comparaţi Mosia 11:2–6, 14 şi Deuteronomul 17:14–20. Puteţi folosi, de asemenea, notele de subsol pentru a găsi referinţe suplimentare scripturale. Exemplu: 3 Nefi 12:28–29, nota de subsol 29a, face trimitere la Doctrină şi legăminte 42:23.

Determinarea contextului. Stabiliţi cine, ce, când şi unde cu privire la evenimentele scripturale. Exemplu: Alma 31:1, 6–11; 32:1–6 oferă contextul pentru Alma 32:21–43.

Cuvintele cheie. Cuvinte şi expresii precum „cu toate acestea” sau „astfel noi vedem” sunt invitaţii de a ne opri şi de a căuta explicaţii despre ceea ce tocmai am citit. Exemple: Alma 30:60; Helaman 6:35–36; 3 Nefi 18:30–32.

Marcarea scripturilor. Coloraţi, încercuiţi sau subliniaţi, în scripturile voastre, cuvinte şi expresii importante care oferă un înţeles special versetului respectiv. De asemenea, scrieţi pe margini scurte gânduri, sentimente, cunoştinţe dobândite sau principii. Acest lucru vă va ajuta să vă amintiţi de ce este acea scriptură importantă pentru voi.

Înlocuirea numelui. Puneţi-vă numele în locul celui din scripturi. Exemplu: înlocuiţi numele lui Nefi cu al vostru în 1 Nefi 3:7.

Cugetarea. A cugeta înseamnă a te gândi profund la ceva. Cugetarea include adresarea de întrebări şi evaluarea a ceea ce ştiţi şi a ceea ce aţi învăţat. Cugetarea duce, adesea, la cunoaşterea modului de a pune în practică un principiu în viaţa voastră.

Cuvintele repetate. Poate fi important ca cititorul să acorde atenţie cuvintelor sau expresiilor care se repetă. Ele sunt indicii cu privire la ceea ce scriitorul a considerat ca fiind important. Exemple: cuvântul îngrozitor din 2 Nefi 9:10, 19, 26–27, 39, 46–47; expresia aduceţi-vă aminte din Helaman 5:6–14.

Antitezele scripturale. Uneori, profeţii plasează relatări despre oameni diferiţi, idei sau evenimente diferite una lângă alta în scripturi. Antiteza dintre cele două uşurează identificarea şi înţelegerea principiilor importante ale Evangheliei care sunt predate. Căutaţi antiteze în versete, în fragmente scripturale sau în capitole din scripturi. Exemple: 2 Nefi 2:27; Alma 47–48.

Listele din scripturi. Găsirea listelor din scripturi vă poate ajuta să înţelegeţi mai bine ce doresc să ne înveţe Domnul şi profeţii Săi. Când găsiţi astfel de liste, puteţi să numerotaţi fiecare element. Exemplu: lista cu practicile ticăloase din rândul nefiţilor descrise în Helaman 4:11–13.

Simbolismul scriptural. Cuvinte precum asemenea, ca sau ca şi când ajută la identificarea simbolurilor. Încercaţi să aflaţi înţelesul simbolului. Folosiţi notele de subsol şi Ghidul pentru scripturi pentru a găsi mai uşor înţelesul simbolului. Exemplu: comparaţi Iacov 5:3, 75–77 cu Iacov 6:1–7.

Vizualizarea. Imaginaţi-vă acţiunea despre care citiţi. Adresaţi întrebări despre evenimentul respectiv şi imaginaţi-vă că sunteţi prezent în mijlocul acţiunii. Exemplu: încercaţi să vizualizaţi ceea ce se întâmplă în Enos 1:1–8.

Definiţiile cuvintelor. Scripturile conţin, adesea, cuvinte care nu ne sunt familiare. Când întâlniţi un cuvânt necunoscut, folosiţi Ghidul pentru scripturi, notele de subsol sau un dicţionar obişnuit pentru a găsi sensul cuvântului respectiv.

6. Alegeţi şi folosiţi una dintre abilităţile descrise în secţiunea precedentă, intitulată „Abilităţi şi metode privind studiul scripturilor”. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi cum v-a ajutat acea abilitate în studiul personal al scripturilor.

7. În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

   Am studiat lecţia „Să studiem scripturile” şi am încheiat-o în data de (data).

   Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: