Tusitusiga Paia
2 Nifae 25


Mataupu 25

Ua fiafia Nifae i le manino—O valoaga a Isaia o le a malamalama i aso e gata ai—O le a toe foi mai tagata Iutaia mai Papelonia, faasatauro le Mesia, ma faataapeapeina ma sasaina i latou—O le a toefuataiina i latou pe a latou talitonu i le Mesia—O le a afio mai o ia i le taimi muamua pe a mavae le ono selau tausaga talu ona tuua e Liae Ierusalema—Ua tausia e sa Nifaē tulafono a Mose ma talitonu ia Keriso, o lē o le Paia e Toatasi o Isaraelu. E tusa o le 559–545 T.L.M.

1 O lenei, o a’u, o Nifae, ou te tautala lava e uiga i upu ua ou tusia, ia na fetalai mai e le fofoga o Isaia. Aua faauta, e tele mea na tautala i ai Isaia sa afaigata ona malamalama i ai le toatele o o’u tagata; ona ua latou lē iloa e uiga i le ala o valoaga i totonu o tagata Iutaia.

2 Aua o a’u, o Nifae, ou te lei aoaoina atu ia te i latou ni mea e tele e uiga i le ala a tagata Iutaia; ona o a latou agaluega o galuega o le pogisa, ma o mea ua latou faia o mea ua inosia.

3 O le mea lea, ou te tusi atu ai i lo’u nuu, ma ia i latou uma o e o le a latou mauaina i se taimi mulimuli mai nei mea ua ou tusia, ina ia latou iloa o faamasinoga a le Atua, o le a oo mai i luga o atunuu uma, e tusa ma le upu ua fetalaia e ia.

4 O le mea lea, faalogo mai ia, lo’u nuu e, o e o le aiga o Isaraelu, ma ua’i mai o outou taliga i a’u upu; ona e ui ina lē manino ia te outou upu a Isaia, ae ua manino i latou ia te i latou uma o e ua tumu i le aagaga o evaloaga. Peitai ou te tuu atu ia te outou se valoaga, e tusa ma le agaga ua ia te a’u; o le mea lea o le a ou vavalo atu ai e tusa ma le imanino na faatasi ma a’u mai le taimi na ou aluese ai mai Ierusalema faatasi ma lo’u tamā; aua faauta, e fiafia lo’u agaga i le tautala manino atu i o’u tagata, ina ia mafai ona latou aoao.

5 Ioe, ma e fiafia lo’u agaga i upu a aIsaia, ona sa ou aluese ai mai Ierusalema, ma sa vaai o’u mata i mea sa faia e tagata eIutaia, ma ua ou iloa ua malamalama tagata Iutaia i mea a perofeta, ma e leai ni isi tagata e malamalama i mea sa fetalai atu i tagata Iutaia e pei o i latou, vagana ai ua aoaoina i latou e tusa ai ma le ala o mea a tagata Iutaia.

6 Ae faauta, o a’u, o Nifae, sa ou lei aoaoina a’u fanau e tusa ai ma le ala a tagata Iutaia; ae faauta, o a’u, o a’u lava ia, sa ou nofo i Ierusalema, o le mea lea ua ou iloa ai e uiga i nofoaga o faataamilo ai; ma sa ou ta’u atu i a’u fanau e uiga i faamasinoga a le Atua, ia ua afaataunuuina i totonu o tagata Iutaia, i a’u fanau, e tusa ma mea uma ia na tautalagia e Isaia, ma ou te lē tusia i latou.

7 Ae faauta, ou te faaauau la’u lava valoaga, e tusa ma le amanino ua ia te a’u; o se mea ua ou iloa e lē mafai ona sese ai se tagata; ae ui i lea, i aso o le a faataunuu ai valoaga a Isaia o le a iloa ai e tagata le moni, i taimi o le a faataunuu ai.

8 O le mea lea, ua ataua i latou i le fanauga a tagata, ma o ia o lē e manatu ua lē taua ia valoaga, o i latou na o le a faapitoa ona ou tautala atu i ai, ma faasinotonu upu i eo’u lava tagata; ona ua ou iloa o le a taua tele ia valoaga ia te i latou i iaso e gata ai; ona o lena aso o le a latou malamalama ai i ia valoaga; o le mea lea, e mo lo latou lelei ua ou tusia ai i latou.

9 Ma e pei ona uma atu ona afaaumatia o se tasi tupulaga i totonu o tagata Iutaia ona o le amioletonu, ua faapea foi ona faaumatia o i latou mai lea tupulaga i lea tupulaga e tusa ma a latou amioletonu; ma e leai lava se tasi o i latou ua faaumatiaina vagana ai sa muai evaloia atu ia te i latou e perofeta a le Alii.

10 O le mea lea, na ta’u atu ai ia te i latou e uiga i le faafanoga o le a oo mai i o latou luga, ina ua faato’ā mavae atu lava ona tuua e lo’u tamā Ierusalema; ae ui i lea, sa latou faamaaa o latou loto; ma e tusa ma la’u valoaga ua afaaumatia nei i latou, vagana ai i latou o e ua e’ave faatagataotaua i Papelonia.

11 Ma o lenei ua ou tautala atu i lenei mea ona o le agaga ua ia te a’u. Ma e ui ina aveeseina atu i latou o le a latou toe foi mai, ma latou maua le laueleele o Ierusalema; o le mea lea, o le a atoefuataiina i latou i le laueleele o lo latou tofi.

12 Ae faauta, o le a i ai ia te i latou taua, ma tala o taua; ma a oo mai le aso o le a faaali mai ai e le aToatasi na Fanaua e le Tamā, ioe, le Tamā lava lea o le lagi ma le lalolagi, o ia lava ia te i latou i la le tino, faauta, o le a latou teena o ia, ona o a latou amioletonu, ma le ma’a’a o o latou loto, ma le malolō o o latou ua.

13 Faauta, o le a latou afaasatauroina o ia; ma a mavae ona tuu o ia i totonu o se etuugamau mo aso e itolu o le a otoetu mai o ia nai e ua oti, ma le faamalologa i ona apaau; ma o i latou uma o e e talitonu i lona suafa o le a faaolaina i le malo o le Atua. O le mea lea, e olioli ai lo’u agaga e vavalo atu e uiga ia te ia, ona ua ou uvaai i ona aso, ma e viia e lo’u loto lona suafa paia.

14 Ma faauta o le a oo mai pe a uma ona toetu mai o le aMesia nai le oti, ma uma ona faaali mai o ia lava i ona tagata, i le toatele lea o i latou o e e talitonu i lona suafa, faauta, o le a toe efaaumatia Ierusalema; aua oi talofa ia te i latou o e e faasagatau i le Atua ma tagata o lana ekalesia.

15 O le mea lea, o le a afaataapeapeina tagata eIutaia i atunuu uma; ioe, ma o le a faaumatia foi iPapelonia; o le mea lea, o le a faataapeapeina tagata Iutaia e isi atunuu.

16 Ma a uma ona faataapeapeina o i latou, ma sasa i latou e le Alii le Atua e ala i isi atunuu mo le va o tupulaga e tele, ioe, e oo mai lava i lalo mai lea tupulaga i lea tupulaga seia oo ina faatauanauina i latou ia atalitonu ia Keriso, le Alo o le Atua, ma le togiola, lea ua āoāo mo tagata uma—ma a oo mai lena aso latou te talitonu ai ia Keriso, ma tapuai ai i le Tamā i lona suafa, ma loto mamā ma lima mamā, ma lē toe vaai i luma mo se isi Mesia, ona oo lea, i le taimi lena, o le a oo mai ai le aso e tatau ai ona latou talitonu i ia mea.

17 Ma o le a toe faatu e le Alii lona aao i le taimi lona lua e atoefuatai ona tagata mai lo latou tulaga se ma le pa’ū. O le mea lea, o le a faia ai e ia se egaluega ofoofogia ma le mea e ofo ai i totonu o le fanauga a tagata.

18 O le mea lea, o le a aumai e ia ana aafioga ia te i latou, o afioga ia o le a efaamasino ai i latou i le aso gataaga, ona o le a tuu atu ia afioga ia te i latou mo le faamoemoe e ifaatalitonu ai i latou i le Mesia moni, o lē sa latou teena; ma mo le faatalitonuina o i latou e lē tatau ona latou toe vaai i luma mo se isi Mesia e afio mai, ona e leai se isi e toe afio mai, vagana ai o se oMesia sese o le a faaseseina e ia le nuu; ona ua nao le tasi lava le Mesia e pei ona ta’u mai e perofeta, ma o lena Mesia o ia lea o lē o le a teena e tagata Iutaia.

19 Aua e tusa ma upu a perofeta, e afio mai le aMesia i le eono selau tausaga mai le taimi na tuua ai e lo’u tamā Ierusalema; ma e tusa ma upu a perofeta, ma le fetalaiga foi a le iagelu a le Atua, o lona suafa o le a ta’ua, o Iesu Keriso, o le Alo o le Atua.

20 Ma o lenei, o’u uso e, ua ou tautala manino atu ina ia lē mafai ona outou sese. Ma e pei ona soifua le Alii le Atua na aaumaia Isaraelu mai le laueleele o Aikupito, ma tuu mai ia Mose le mana e efaamalolo ai e ia le atunuu ina ua uma ona utia o i latou e gata uogo, pe afai e tepa atu o latou mata i le igata na si’itia a’e e ia i luga i luma o i latou, ma tuu atu foi ia te ia le mana e ta ai e ia le opapa ma tafe mai ai le vai; ioe, faauta ou te fai atu ia te outou, e pei ona moni nei mea, ma e pei ona soifua le Alii le Atua, e leai se isi lava usuafa ua tuuina mai i lalo o le lagi vagana ai Iesu Keriso lenei, lea ua ou tautala atu ai, e mafai ona faaolaina ai le tagata.

21 O le mea lea, o le pogai lenei na folafola mai ai e le Alii le Atua ia te a’u, o nei mea ua ou atusia o le a tausia ma faasaoina, ma tuulima faasolo atu i lalo i a’u fanau, mai lea tupulaga i lea tupulaga, ina ia mafai ona faataunuu o le folafolaga na faia ia Iosefa, o le a lē efano lava ana fanau a’o tu pea le lalolagi.

22 O le mea lea, o nei mea o le a tuuina mai lea tupulaga i lea tupulaga a’o iai pea le lalolagi; ma o le a tuuina atu nei mea e tusa ai ma le finagalo ma le filifiliga a le Atua; ma o atunuu o le a mauaina ia mea o le a afaamasinoina i latou e tusa ma afioga ua tusia.

23 Ona ua matou galulue maelega e tusia nei mea, e afaatauanau atu ai ia matou fanau, ma o matou uso foi, ia talitonu ia Keriso, ma ia faalelei ma le Atua; ona ua matou iloa e faaolaina i tatou i le ealofa tunoa, pe a uma mea uma e mafai ona tatou ifaia.

24 Ma, e ui ina matou talitonu ia Keriso, ua matou atausia le tulafono a Mose, ma tulimata’i i luma ma le faatuatua mausalī ia Keriso, seia oo ina faataunuuina le tulafono.

25 Ona, o le pogai lenei na tuuina mai ai le atulafono; o le mea lea ua emate ai ia te i matou le tulafono, ma ua faaolaina i matou ia Keriso ona o lo matou faatuatua; e ui i lea ua matou tausia le tulafono ona o poloaiga.

26 Ma ua matou atautalatala e uiga ia Keriso, ua matou olioli ia Keriso, ua matou tala’i atu e uiga ia Keriso, ua matou evavalo e uiga ia Keriso, ma ua matou tusitusi foi e tusa ma a matou valoaga, ina ia mafai ona iloa e a matou ifanau po o le a le punavai e mafai ona latou tepa taula’i i ai mo se ofaamagaloga o a latou agasala.

27 O le mea lea, ua matou tautatala atu ai e faatatau i le tulafono ina ia mafai ona iloa e a matou fanau le mate o le tulafono; ma ina ia mafai e i latou, i le latou iloa o le mate o le tulafono, ona latou tulimata’i i luma i lena olaga ua ia Keriso, ma latou iloa ai le pogai na tuuina mai ai le tulafono. Ma a uma ona faataunuuina o le tulafono ia Keriso, ia lē tatau ona faamaaaina o latou loto e faasaga ia te ia pe a tatau ai ona aveese o le tulafono.

28 Ma o lenei faauta, lo’u nuu e, o outou o ni tagata aua maaa; o le mea lea, ua ou tautala manino atu ai ia te outou, ina ia lē mafai ona outou lē malamalama. Ma o upu ua ou tautala atu ai o le a avea ma emolimau e faasaga ia te outou; ona ua lava lelei ia upu e iaoaoina ai soo se tagata i le ala sa’o; ona o le ala sa’o o le talitonu lea ia Keriso ma lē teena o ia; ona o le teena o ia o lo outou teena foi lea o perofeta ma le tulafono.

29 Ma o lenei faauta, ou te fai atu ia te outou, o le ala sa’o o le talitonu lea ia Keriso, ma lē teena o ia; ma o Keriso o le Paia e Toatasi o Isaraelu; o le mea lea e ao ai ina outou ifo i lalo i ona luma, ma tapuai atu ia te ia ma lo outou amanatu atoa, mafaufau atoa, ma le malosi atoa, ma o outou agaga atoa; ma afai tou te faia lenei mea o le a leai lava se ala e lafo ese ai outou i fafo.

30 Ma, ona o le a tatau ai, e ao ina outou tausia pea tu ma asauniga a le Atua seia faataunuuina le tulafono na tuuina mai ia Mose.