Pāpa’ira’a mo’a
3 Nephi 12


Pene 12

’Ua pi’i ’e ’ua fa’ata’a Iesu i nā pipi e ’ahuru ’e ma piti—’Ua hōro’a ’oia i te hō’ē a’ora’a i te mau ’āti Nephi mai te au i te A’ora’a i ni’a i te mou’a—’Ua ’āparau ’oia nō ni’a i te A’ora’a nō te mau ha’amaita’ira’a—’Ua hau atu ’e ’ua mono tāna mau ha’api’ira’a i te ture a Mose—’Ua fa’auehia te mau ta’ata ’ia riro ’ei mea parauti’a roa mai iāna ’e tōna Metua ’o tei riro ’ei mea parauti’a roa—’A fa’aau i te Mataio 5. Fātata 34 M.M.

1 ’E i muri a’era, ’ia oti a’era tā Iesu paraura’a atu i teie mau parau ia Nephi, ’e ’ia rātou ’o tei pi’ihia, (’e te rahira’a ta’ata i pi’ihia ’e tei fāri’i i te mana ’e te ha’amanara’a ’ia bāpetizo i te ta’ata, hō’ē ’ahuru ’e ma piti ïa) ’e inaha, ’ua fa’atoro atu ra ’oia i tōna rima i ni’a i te mau ta’ata, ’e ’ua parau atu ra ia rātou ma te reo pūai, i te nā-’ō-ra’a atu ē : E ao tō ’outou mai te mea e ha’apa’o ’outou i te mau parau a teie nei tino hō’ē ’ahuru ’e ma piti ’o tā’u i mā’iti mai rotopū mai ia ’outou nō te tāvini ia ’outou, ’e ’ia riro ’ei mau tāvini nō ’outou ; ’e ’ua hōro’a atu vau i te mana ia rātou ’ia bāpetizo ia ’outou i te pape ; ’e ’ia oti ’outou i te bāpetizohia i te pape, inaha, nā’u ïa ’outou e bāpetizo i te auahi ’e i te Vārua Maita’i ; nō reira e ao tō ’outou mai te mea e ti’aturi ’outou iā’u ’e ’ia bāpetizohia, i muri iho i tō ’outou hi’ora’a mai iā’u nei ’e te ’itera’a ho’i ē, tē vai mau nei au.

2 ’E teie fa’ahou ā, e maita’i atu ā tō rātou ’o tē ti’aturi mai i tā ’outou mau parau ’a fa’a’ite pāpū atu ai ’outou ē, ’ua ’ite mata ’outou iā’u, ’e ’ua ’ite ho’i ’outou ē, tē vai mau nei au. ’Oia ïa, e ao tō rātou ’o tē ti’aturi i tā ’outou mau parau, ’e ’o tē fa’aha’eha’a roa ia rātou ’e ’o tē bāpetizohia, nō te mea e fa’a’īhia rātou i te auahi ’e i te Vārua Maita’i, ’e e fāri’i i te ha’amatarara’a nō tā rātou ra mau hara.

3 ’Oia ïa, e ao tō tei ha’eha’a te ’ā’au ’o tē haere mai iā’u nei, nō rātou ho’i te bāsileia o te ao ra.

4 ’E teie fa’ahou ā, e ao tō tei ’oto, e tāmāhanahanahia ho’i rātou.

5 E ao tō tei marū, e riro ho’i ia rātou te fenua.

6 E ao tō tei hia’ai ’e tō tei poihā i te parauti’a, e fa’a’īhia ho’i rātou i te Vārua Maita’i.

7 E ao tō tei aroha ia vetahi ’ē ra ; e aroha-ato’a-hia mai rātou.

8 E ao tō tei mā te ’ā’au, e ’ite ho’i rātou i te Atua.

9 E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra, e parauhia rātou ’ei mau tamari’i nā te Atua.

10 E ao tō tei hāmani-’ino-hia nō tō’u ra i’oa, nō rātou ho’i te bāsileia o te ao ra.

11 E ao tō ’outou ’ia fa’a’ino mai, ’e ’ia hāmani ’ino mai, ’e ’ia pari ha’avare noa mai te ta’ata ia ’outou i te mau ’ino ato’a nō’u nei.

12 E ’oa’oa rahi ho’i ’outou, ’e e pōpou rahi ho’i ’outou ; e utu’a maita’i rahi ho’i tā ’outou i te ao ra ; i nā reira ho’i rātou i te hāmani ’ino i te mau peropheta nā mua ia ’outou.

13 ’Oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou na, tē fa’ariro nei au ia ’outou ’ei miti nō te fenua nei ; ’āre’a ’ia mā’aro te miti ra, e aha ïa te mea e tāmitihia ai te fenua nei ? ’Ua riro ïa te miti i taua taime ra ’ei mea faufa’a ’ore, e fa’aru’ehia ïa, ’e e ta’ata’ahihia ïa e te ’āvae ta’ata.

14 ’Oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou na, tē fa’ariro nei au ia ’outou ’ei māramarama nō teie nei feiā. Te hō’ē ’oire i fa’ati’ahia i ni’a i te ’āivi ra, e’ita ïa e mo’e.

15 Inaha, e tūtu’i ānei te ta’ata nei i te lamepa ’a tu’u atu ai i raro a’e i te fāri’i ? ’Aita roa, i ni’a rā i te vaira’a, ’ia māramarama tō te fare pā’āto’a.

16 Nō reira, ’a vaiiho i tō ’outou māramarama ’ia ’ana’ana i mua i teie nei mau ta’ata, ’ia ’ite mai rātou i tā ’outou mau ’ohipa maita’i ’e ’ia fa’ahanahana atu i tō ’outou Metua i te ao ra.

17 ’Eiaha e mana’o ē ’ua haere mai au nō te fa’a’ore i te ture ’e te mau peropheta. ’Aore au i haere mai nō te fa’a’ore, nō te fa’ati’a rā.

18 Nō te mea ’oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, te hō’ē iota ’e te hō’ē vāhi iti o te ture nei, ’aita ïa i mou, ’ua hope roa rā i te tupu iā’u nei.

19 ’E inaha, ’ua hōro’a atu vau i te ture ’e te mau fa’auera’a a tō’u Metua ia ’outou na, ’ia ti’aturi mai ’outou iā’u nei, ’e ’ia tātarahapa ho’i ’outou i tā ’outou mau hara, ’e ’ia haere mai ho’i iā’u nei ma te ’ā’au ’oto ’e te vārua tātarahapa. Inaha, tei mua te mau fa’auera’a ia ’outou na, ’e ’ua fa’ati’ahia te ture.

20 Nō reira, ’a haere mai ’outou iā’u nei, ’e ’ia fa’aorahia ’outou ; nō te mea ’oia mau tē parau atu nei ho’i au ia ’outou na, ’ia ’ore ’outou e ha’apa’o i tā’u ra mau fa’auera’a, ’o tā’u i fa’aue atu ia ’outou i teie taime, e ’ore roa ’outou e ō i te bāsileia o te ao ra.

21 ’Ua fa’aro’o ho’i ’outou ē i parauhia mai na e te feiā i tahito ra, ’e ’ua pāpa’i-ato’a-hia ho’i i mua ia ’outou ē, ’eiaha ’oe e taparahi i te ta’ata, ’e ’o ’oia ’o tē taparahi i te ta’ata ra, e au ïa iāna te ha’avāra’a a te Atua.

22 ’Āre’a rā tē parau atu nei au ia ’outou na, te ta’ata e riri noa atu i tōna ra taea’e, e au ato’a ïa iāna tāna ra ha’avāra’a. ’E ’o ’oia ’o tē parau atu i tōna taea’e ē, e Raka, e au ïa iāna te ha’avāra’a a te ’āpo’ora’a ; ’e ’o ’oia ’o tē parau atu ē, e ma’ama’a ’oe, e au ïa iāna te auahi nō hade.

23 Nō reira, mai te mea e haere mai ’oe iā’u nei, ’e ’aore rā e hina’aro ’oe i te haere mai iā’u nei, ’e ’ua ha’amana’o ihora ’oe i reira ē e hara tā tō ’oe taea’e ia ’oe na—

24 ’A haere atu i tō ’oe taea’e ’e ’a fa’a’āfaro nā mua ia ’oe ’e tō ’oe taea’e, ’e i muri iho ’a haere mai ai iā’u nei ma te ’ā’au hina’aro mau, ’e i reira vau e fāri’i ai ia ’oe.

25 ’A fa’aau ’oi’oi i te parau i tō ’oe ’enemi ’a au ai ’oia ia ’oe na, ’o te roa’a ho’i ’oe iāna, ’e hurihia atu ra ’oe i roto i te fare tāpe’ara’a.

26 ’Oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’oe na, ’eiaha roa ’oe e haere mai i rāpae i taua vāhi ra ē tae roa atu ’ua pe’e ia ’oe te senine tā’āto’a. ’E ’a tāpe’ahia ai ’oe i roto i te fare tāpe’ara’a, ’ua ti’a ānei ia ’oe ’ia ’aufau i te hō’ē a’e senine ? ’Oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’oe na, ’Aita roa.

27 Inaha, i pāpa’ihia na e te feiā i tahito ra ē, ’eiaha ’oe e fa’aturi.

28 ’Āre’a rā tē parau atu nei au ia ’outou na, ’o ’oia ’o tē hi’o noa atu i te hō’ē vahine ma te fa’atupu i te hina’aro vi’ivi’i iāna ra, ’ua fa’aturi ïa i roto i tōna ihora ’ā’au.

29 Inaha, tē hōro’a atu nei au i te hō’ē fa’auera’a ia ’outou na, ’eiaha roa ’outou e fa’ati’a i te hō’ē o teie mau mea ’ia ō mai i roto i tō ’outou nā ’ā’au.

30 ’E mea maita’i a’e ho’i ’ia ha’apae ’outou i teie mau mea, ’e ’ia nā reira ’outou ra, tē rave ra ïa ’outou i tō ’outou sātauro, ’ia ’ore ’outou ’ia hurihia atu i roto ia hade.

31 I pāpa’ihia na ho’i ē, ’o ’oia ’o tē ha’apae i tāna vahine, ’ia hōro’a atu ’oia i te parau pāpa’ihia nō te fa’ata’a-’ē-ra’a iāna ra e ti’a ai.

32 ’Oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou na, ’o ’oia ’o tē ha’apae i tāna vahine e ’ere i tō te poreneia, ’ua fa’ariro ïa ’oia iāna ’ei vahine fa’aturi ; ’e ’o ’oia ’o tē fa’aipoipo i taua vahine ra i fa’ata’a-’ē-hia ’ua fa’aturi ato’a ïa.

33 ’E i pāpa’i-fa’ahou-hia na ho’i ē, ’eiaha roa ’oe e tapu ha’avare, e fa’atupu rā ’oe i tā ’oe mau tapura’a i te Fatu ra.

34 ’Āre’a rā ’oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou na, ’eiaha roa e tapu ; ’eiaha i mua i te ra’i ra, ’o tō te Atua ïa terōno.

35 ’Eiaha ato’a i te fenua, ’o tōna ïa ta’ahira’a ’āvae.

36 ’Eiaha ato’a ’oe e tapu i tō ’oe iho upo’o, nō te mea e’ita e ti’a ia ’oe ’ia fa’a’ereere ’e ’aore rā ia fa’ateatea i te hō’ē io rouru.

37 ’Ia riro rā tā ’outou parau nō te ’oia ’ei ’oia, ’e te ’aita roa ’ei ’aita roa ; ’e ’ia hau atu ā te mau parau ra, nō roto ïa i te ’ino.

38 ’E inaha, i pāpa’ihia na ho’i ē, e mata ra, ’ei mata ïa te utu’a, e niho ra, ’ei niho ïa te utu’a.

39 ’Āre’a rā tē parau atu nei au ia ’outou na, ’eiaha ’outou e tāho’o i te ’ino nō te ’ino, ’āre’a rā ’ia tūpa’i mai te hō’ē ta’ata i tō ’oe pāpāri’a ’atau, ’a fāriu ato’a atu i te tahi.

40 ’E ’ia horo te hō’ē ta’ata ia ’oe i te ture ’e ’a rave atu ai i tō ’oe ’ahu ’ō’omo ra, ’a tu’u ato’a atu i tō ’oe perēue.

41 ’E ’ia fa’aue mai te hō’ē ta’ata ia ’oe ’ia haere nō te hō’ē maile, ’a haere ato’a ’ōrua ’e ’ia piti noa atu.

42 ’A hōro’a atu iāna ’o tei ani mai ia ’oe ra, ’e iāna ’o tei tīpe’e mai ia ’oe ra ’eiaha roa ïa ’oe e fāriu ’ē atu.

43 ’E inaha, i pāpa’i-ato’a-hia na ho’i ē, e here atu ’oe i tō ’oe ta’ata tupu, ’e e riri atu i tō ’oe ’enemi.

44 Inaha rā tē parau atu nei au ia ’outou na, ’a here atu i tō ’outou mau ’enemi ; ’a ha’amaita’i atu ia rātou ’o tei tuhi mai ia ’outou, ’a hāmani maita’i atu ia rātou ’o tei riri mai ia ’outou, ’e ’a pure atu nō rātou ’o tei parau ’ino mai ’e ’o tei hāmani ’ino mai ia ’outou.

45 ’Ia riro ’outou ’ei mau tamari’i nā tō ’outou Metua i te ao ra ; tē fa’ahiti mai nei ho’i ’oia i tāna mahana i ni’a i te ’ino ’e te maita’i.

46 Nō reira, taua mau mea ra i parauhia mai e te feiā tahito ra, ’o tei vai na i raro a’e i te ture, ’ua fa’ati’ahia ïa.

47 ’Ua fa’a’orehia te mau mea tahito ra, ’e ’ua riro te mau mea ato’a ’ei mea ’āpī.

48 Nō reira, tē hina’aro nei au ’ia maita’i roa ’outou mai iā’u nei ’e tō ’outou Metua i te ao ra e maita’i roa ra.