Capitolul 34

Amulec depune mărturie că în Hristos este cuvântul pentru salvare—Dacă nu se face o ispăşire, atunci toată omenirea trebuie să dispară—Întreaga lege a lui Moise indică jertfa Fiului lui Dumnezeu—Planul cel veşnic al mântuirii se bazează pe credinţă şi pe pocăinţă—Roagă-te pentru binecuvântări vremelnice şi spirituale—Viaţa aceasta este timpul potrivit pentru oameni ca să se pregătească să-L întâlnească pe Dumnezeu—Lucrează pentru salvarea ta cu frică în faţa lui Dumnezeu. Circa 74 î.H.

  Şi acum s-a întâmplat că după ce Alma a vorbit aceste cuvinte către ei, s-a aşezat jos, pe pământ şi Amulec s-a ridicat şi a început să-i înveţe pe ei, zicând:

  Fraţii mei, eu cred că este imposibil ca voi să fiţi neştiutori despre lucrurile care au fost spuse despre venirea lui Hristos despre care noi predicăm că este Fiul lui Dumnezeu; da, eu ştiu că aceste lucruri v-au fost predicate vouă din belşug înainte de conflictul dintre noi.

  Şi aşa cum voi aţi cerut de la fratele meu preaiubit ca el să vă facă vouă cunoscut ceea ce trebuie să faceţi, din cauza suferinţelor voastre; iar el v-a vorbit vouă ca să vă pregătească întrucâtva minţile; da, şi el v-a îndemnat pe voi la credinţă şi la răbdare—

  Da, şi anume că voi trebuie să aveţi atât de multă credinţă, încât să plantaţi cuvântul în inimile voastre, ca să încercaţi experienţa bunătăţii lui.

  Şi noi am văzut că întrebarea cea mare care este în minţile voastre este dacă în Fiul lui Dumnezeu este cuvântul sau dacă nici un Hristos nu va fi.

  Şi voi, de asemenea, aţi văzut că fratele meu v-a dovedit, în multe împrejurări, cum cuvântul este de la Hristos pentru salvare.

  Fratele meu a citat cuvintele lui Zenos, şi anume că mântuirea vine prin Fiul lui Dumnezeu; şi, de asemenea, cuvintele lui Zenoc; şi, de asemenea, a făcut apel la Moise pentru a dovedi că aceste lucruri sunt adevărate.

  Şi acum iată, voi depune mărturie eu însumi că aceste lucruri sunt adevărate. Iată, vă spun vouă că eu ştiu că Hristos va veni printre copiii oamenilor ca să ia asupra Sa păcatele poporului Său şi că El va ispăşi pentru păcatele lumii; căci Domnul Dumnezeu a vorbit aceasta.

  Căci este potrivit ca o ispăşire să aibă loc; căci în acord cu marele plan al Dumnezeului cel Veşnic, o ispăşire trebuie să fie înfăptuită sau altfel toată omenirea trebuie să dispară fără scăpare; da, toţi sunt împietriţi; da, toţi sunt căzuţi şi sunt pierduţi şi trebuie să piară, dacă nu va fi o ispăşire, care este potrivit să se întâmple.

  10 Căci este potrivit ca să fie o jertfă mare şi finală; da, nu jertfa unui om şi nici a unui animal şi nici a vreunui fel de pasăre; căci nu va trebui să fie o jertfă omenească; ci va trebui să fie o jertfă nesfârşită şi veşnică.

  11 Acum, nu este nici un om care poate jertfi sângele său, care va ispăşi păcatele altuia. Acum, dacă un om ucide, iată, va lua legea noastră, care este dreaptă, viaţa fratelui lui? Vă zic eu vouă: Nu.

  12 Dar legea pretinde viaţa aceluia care a ucis; de aceea, nimic mai puţin decât o ispăşire infinită va fi suficientă pentru păcatele lumii.

  13 De aceea, este necesar ca să fie o jertfă mare şi finală, iar apoi va trebui să se pună capăt sau, mai degrabă, este potrivit să se pună capăt la vărsarea de sânge; atunci legea lui Moise va fi împlinită; da, ea toată va fi împlinită, fiecare iotă şi fiecare frântură de slovă şi nimic nu va fi lăsat deoparte.

  14 Şi iată, acesta este întregul înţeles al legii, fiecare părticică indicând acea jertfă mare şi finală; iar acea jertfă mare şi finală va fi Fiul lui Dumnezeu, da, nesfârşit şi veşnic.

  15 Şi astfel, El va aduce salvare tuturor acelora care vor crede în numele Său; acesta fiind scopul acestei jertfe finale ca să înfăptuiască o inimă plină de îndurare care este mai presus de dreptate şi care le dă oamenilor mijloacele prin care ei să poată avea credinţă prin pocăinţă.

  16 Şi astfel, îndurarea poate să satisfacă cerinţele dreptăţii şi le înconjoară pe acestea cu braţele siguranţei, în timp ce acela care nu practică nici o credinţă prin pocăinţă este expus la întreaga lege a cerinţelor dreptăţii; de aceea, marele şi veşnicul plan al mântuirii este realizat numai pentru acela care are credinţă prin pocăinţă.

  17 De aceea, fie ca Dumnezeu să facă, fraţii mei, ca voi să începeţi să aplicaţi credinţa prin pocăinţă pentru ca voi să începeţi să chemaţi numele Lui cel sfânt, pentru ca El să aibă milă de voi;

  18 Da, imploraţi-L pe El pentru milă; căci El are puterea să salveze.

  19 Da, umiliţi-vă pe voi înşivă şi continuaţi în rugăciuni către El.

  20 Imploraţi-L pe El atunci când sunteţi în câmpurile voastre, da, asupra tuturor turmelor voastre.

  21 Imploraţi-L pe El în casele voastre, da, asupra întregii voastre gospodării, atât dimineaţa, cât şi la amiază şi seara.

  22 Da, imploraţi-L pe El împotriva puterii duşmanilor voştri.

  23 Da, imploraţi-L pe El împotriva diavolului, care este un duşman al tuturor lucrurilor care sunt drepte.

  24 Imploraţi-L pe El asupra recoltelor câmpurilor voastre pentru ca voi să puteţi prospera prin acestea.

  25 Imploraţi asupra turmelor din câmpurile voastre pentru ca ele să se înmulţească.

  26 Dar aceasta nu este totul; voi trebuie să vă revărsaţi sufletele în cămările voastre şi în locurile voastre secrete şi în pustiul vostru.

  27 Da, iar atunci când voi nu-L imploraţi pe Domnul, lăsaţi-vă inimile să fie pline, îndreptate în rugăciune către El, fără întrerupere, pentru binele vostru şi, de asemenea, pentru binele acelora care sunt în jurul vostru.

  28 Şi acum iată, fraţii mei preaiubiţi, vă zic vouă, să nu credeţi că aceasta este totul; căci, după ce aţi făcut toate aceste lucruri, dacă voi îi alungaţi pe cei în nevoie şi pe cei goi şi dacă nu-i vizitaţi pe cei bolnavi şi pe cei în suferinţă şi dacă nu împărţiţi din bunurile voastre, dacă aveţi, acelora care sunt în nevoie—vă zic vouă, dacă nu faceţi nici unul din aceste lucruri, iată, rugăciunea voastră este deşartă şi nu vă aduce nici un folos şi voi sunteţi ca ipocriţii care tăgăduie credinţa.

  29 De aceea, dacă voi nu vă aduceţi aminte să fiţi milostivi, atunci voi sunteţi ca deşeul pe care lucrătorii din rafinărie îl aruncă (acesta nefiind de nici o valoare) şi care este călcat în picioare de oameni.

  30 Şi acum, fraţii mei, aş dori ca, după ce aţi primit atât de multe mărturii, văzând că scripturile sfinte depun mărturie pentru aceste lucruri, voi să mergeţi înainte şi să aduceţi roade în pocăinţă.

  31 Da, aş dori ca voi să mergeţi înainte şi să nu vă mai împietriţi inimile; căci, iată, acum este timpul şi ziua salvării voastre; şi de aceea, dacă vă veţi pocăi şi nu vă veţi împietri inimile, atunci imediat marele plan al mântuirii va fi împlinit pentru voi.

  32 Căci, iată, această viaţă este pentru oameni timpul în care să se pregătească să-L întâlnească pe Dumnezeu; da, iată, ziua acestei vieţi este ziua în care oamenii trebuie să-şi facă muncile lor.

  33 Şi acum, aşa cum v-am spus mai înainte, pentru că voi aţi avut atât de mulţi martori, vă implor, de aceea, să nu amânaţi ziua pocăinţei voastre până la sfârşit; căci după această zi din viaţă, care ne este dată nouă ca să ne pregătim pentru veşnicie, iată, dacă noi nu îmbunătăţim timpul nostru cât suntem în această viaţă, atunci va veni noaptea întunecimii, în care nici o muncă nu poate fi înfăptuită.

  34 Voi nu puteţi să spuneţi, atunci când sunteţi aduşi la acea criză îngrozitoare, că eu mă voi pocăi, că eu mă voi reîntoarce la Dumnezeul meu. Nu, voi nu puteţi spune aceasta; căci acelaşi spirit care stăpâneşte trupurile voastre atunci când voi plecaţi din această viaţă, tot acelaşi spirit va avea puterea să stăpânească trupul vostru în acea lume veşnică.

  35 Căci iată, dacă voi aţi amânat ziua pocăinţei voastre chiar până la moarte, iată, voi aţi devenit supuşi spiritului diavolului, iar el vă pecetluieşte ca fiind de-ai săi; de aceea, Spiritul Domnului s-a retras de la voi şi nu are nici un loc în voi, iar diavolul are toată puterea asupra voastră; iar aceasta este starea ultimă a celui păcătos.

  36 Şi eu ştiu aceasta, căci Domnul a spus că nu va trăi în temple nesfinţite, ci El va trăi în inimile celor drepţi; da, şi, de asemenea, a spus că cei drepţi vor şedea în Împărăţia Sa pentru ca să nu mai plece de acolo; iar veşmintele lor vor fi făcute albe prin sângele Mielului.

  37 Şi acum, fraţii mei preaiubiţi, aş vrea ca voi să vă aduceţi aminte de aceste lucruri şi să munciţi pentru salvarea voastră cu frică de Dumnezeu şi să nu mai tăgăduiţi venirea lui Hristos;

  38 Să nu vă mai luptaţi împotriva Duhului Sfânt, ci să-L primiţi pe El şi să luaţi asupra voastră numele lui Hristos; să vă umiliţi chiar până în ţărână şi să-L preaslăviţi pe Dumnezeu în orice loc v-aţi afla, în spirit şi în adevăr; şi să trăiţi în recunoştinţă zilnic, pentru numeroasele îndurări şi binecuvântări pe care El vi le-a dat vouă.

  39 Da, şi eu, de asemenea, vă îndemn pe voi, fraţii mei, ca să fiţi atenţi să vă rugaţi fără răgaz pentru ca să nu fiţi duşi în rătăcire de ispitele diavolului, pentru ca el să nu vă cucerească, pentru ca voi să nu deveniţi supuşii lui în ultima zi; căci iată, el nu vă răsplăteşte cu nici un lucru bun.

  40 Şi acum, fraţii mei preaiubiţi, aş vrea să vă îndemn să aveţi răbdare şi să răbdaţi tot felul de suferinţe; să nu ocărâţi pe cei care vă alungă din cauza sărăciei voastre nespus de mari, căci altfel voi deveniţi păcătoşi la fel ca şi ei;

  41 Ci să aveţi răbdare şi să suportaţi acele suferinţe cu o nădejde neclintită că într-o zi vă veţi odihni după toate suferinţele voastre.