Secţiunea 101

Revelaţie dată lui Joseph Smith, profetul, la Kirtland, Ohio, la 16 decembrie 1833 (History of the Church, 1:458–464). În această perioadă, sfinţii care se adunaseră în Missouri sufereau persecuţii mari. Mulţimi răufăcătoare i-au gonit din casele lor din ţinutul Jackson; unii dintre sfinţi încercaseră să se stabilească în ţinutul Van Buren, dar persecuţiile i-au urmat. Grupul principal al sfinţilor se afla în acea perioadă în ţinutul Clay, Missouri. Ameninţările cu moartea împotriva anumitor membri ai Bisericii erau numeroase. Oamenii îşi pierduseră mobilele, îmbrăcămintea, vitele şi alte bunuri personale şi mare parte din recoltele lor fuseseră distruse.

1–8, Sfinţii sunt pedepsiţi şi năpăstuiţi din cauza păcatelor lor; 9–15, Indignarea Domnului se va abate asupra naţiunilor, dar poporul Său va fi adunat şi consolat; 16–21, Sionul şi ţăruşii lui vor fi stabiliţi; 22–31, Natura vieţii în timpul mileniului este stabilită; 32–42, Sfinţii vor fi binecuvântaţi şi răsplătiţi în acel moment; 43–62, Pilda tânărului nobil şi a arborilor de măslin reprezintă greutăţile şi mântuirea finală a Sionului; 63–75, Sfinţii trebuie să continue să se adune; 76–80, Domnul a stabilit Constituţia Statelor Unite; 81–101, Sfinţii trebuie să intervină pentru repararea nedreptăţilor potrivit pildei femeii şi a judecătorului nedrept.

  ADEVĂRAT vă spun vouă, cu privire la fraţii voştri care au fost năpăstuiţi, şi persecutaţi, şi alungaţi din ţara moştenirii lor:

  Eu, Domnul, am permis să îndure suferinţa care s-a abătut asupra lor, ca urmare a păcatelor lor;

  Totuşi, Eu îi voi recunoaşte şi ei vor fi ai Mei în acea zi când voi veni să-Mi adun comorile.

  De aceea, ei trebuie să fie mustraţi şi încercaţi, chiar ca Avraam, căruia i s-a poruncit să-l ofere pe singurul lui fiu.

  Pentru că, toţi aceia care nu vor îndura mustrarea, ci Mă vor renega, nu pot fi sfinţiţi.

  Iată, Eu vă spun vouă, au fost printre ei certuri, şi conflicte, şi invidie, şi discordii, şi dorinţe pentru plăceri fizice; de aceea, prin aceste lucruri ei au pângărit moştenirile lor.

  Ei nu s-au grăbit să asculte glasul Domnului, Dumnezeul lor; de aceea, Domnul, Dumnezeul lor, nu se grăbeşte să le asculte rugăciunile lor şi să le răspundă în ziua greutăţilor lor.

  În ziua păcii lor, ei au luat cu uşurinţă sfatul Meu; dar în ziua greutăţilor lor, de nevoie, ei Mă vor căuta.

  Adevărat vă spun vouă, în ciuda păcatelor lor, în adâncul inimii sunt plin de îndurare faţă de ei. Eu nu îi voi alunga complet; şi în ziua mâniei Îmi voi aminti să fiu milos.

  10 Am jurat, şi hotărârea a ieşit printr-o poruncă precedentă pe care v-am dat-o, că voi lăsa să cadă sabia indignării Mele în folosul poporului Meu; şi, chiar aşa cum am spus, aşa se va întâmpla.

  11 Curând, indignarea Mea va fi revărsată, fără măsură, asupra tuturor naţiunilor; şi aceasta o voi face când cupa nedreptăţii lor este plină.

  12 Şi în acea zi, toţi care vor fi găsiţi pe turnul de strajă sau, cu alte cuvinte, tot Israelul Meu vor fi salvaţi.

  13 Şi aceia care au fost împrăştiaţi vor fi adunaţi.

  14 Şi toţi aceia care au plâns vor fi mângâiaţi.

  15 Şi toţi aceia care şi-au dat viaţa pentru numele Meu vor fi încoronaţi.

  16 De aceea, inimile voastre să se îmbărbăteze în ceea ce priveşte Sionul; pentru că toată făptura este în mâinile Mele; fiţi liniştiţi şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu.

  17 Sionul nu poate fi mutat din locul lui, în ciuda faptului că sunt împrăştiaţi copiii lui.

  18 Aceia care rămân şi au inima pură se vor întoarce şi vor veni la moştenirile lor, ei şi copiii lor, cu cântece de bucurie nepieritoare pentru a clădi locurile distruse ale Sionului—

  19 Şi toate aceste lucruri pentru ca să se împlinească ce au scris profeţii.

  20 Şi, iată, nu există un alt loc stabilit decât acela pe care l-am stabilit Eu; nici nu va fi stabilit alt loc decât acela pe care l-am stabilit Eu pentru lucrarea de adunare a sfinţilor Mei—

  21 Până când vine ziua în care nu se va mai găsi loc pentru ei; şi atunci, Eu am alte locuri pe care le voi stabili pentru ei, şi ele vor fi numite ţăruşi pentru corturi sau pentru întărirea Sionului.

  22 Iată, este voinţa Mea ca toţi aceia care cheamă numele Meu şi Mă preaslăvesc potrivit Evangheliei Mele nepieritoare să se adune şi să stea în locuri sfinte;

  23 Şi să se pregătească pentru revelaţia care va veni când vălul care acoperă templul Meu în tabernacolul Meu, care ascunde pământul, va fi ridicat şi toată făptura, deodată, Mă va vedea.

  24 Şi orice lucru coruptibil, atât printre oameni, cât şi printre animalele de pe câmp, sau printre păsările cerului, sau printre peştii apelor, care trăiesc pe toată suprafaţa pământului, va fi distrus;

  25 Şi, de asemenea, ceea ce este în elementele pământului se va topi de mare căldură; şi toate lucrurile vor deveni noi, astfel încât cunoaşterea Mea şi slava Mea să poată trăi pe pământ.

  26 Şi în acea zi, duşmănia dintre oameni şi duşmănia dintre animale, da, duşmănia tuturor făpturilor va înceta înaintea feţei Mele.

  27 Şi în acea zi, orice va cere omul îi va fi dat lui.

  28 Şi în acea zi, Satana nu va avea putere să ispitească pe nimeni.

  29 Şi nu va mai fi tristeţe pentru că nu va mai fi moarte.

  30 În acea zi, un copil nu va muri până când nu va fi bătrân; şi viaţa lui va fi ca vârsta unui arbore;

  31 Şi când va muri, nu va dormi, cu alte cuvinte, în pământ, ci va fi schimbat într-o clipire de ochi şi va fi răpit şi odihna lui va fi glorioasă.

  32 Da, adevărat vă spun vouă, în acea zi când Domnul va veni, El va dezvălui toate lucrurile:

  33 Lucrurile care s-au întâmplat şi lucrurile ascunse pe care nici un om nu le cunoştea, lucrurile de pe pământ prin care el a fost făcut şi scopul şi sfârşitul lui—

  34 Lucrurile cele mai preţioase, lucrurile care sunt sus, lucrurile care sunt jos, lucrurile care sunt în pământ şi pe pământ şi în cer.

  35 Şi toţi aceia care sunt persecutaţi pentru numele Meu şi care rabdă în credinţă, chiar dacă sunt chemaţi să-şi dea viaţa de dragul Meu, vor avea parte totuşi de toată această slavă.

  36 De aceea, nu vă temeţi chiar dacă muriţi; pentru că bucuria voastră nu este deplină în această lume, dar în Mine bucuria voastră este deplină.

  37 De aceea, nu vă preocupaţi de trupul vostru, nici de viaţa trupului; ci preocupaţi-vă de suflet şi de viaţa sufletului.

  38 Şi căutaţi, totdeauna, faţa Domnului, astfel încât cu răbdare să vă puteţi câştiga sufletele voastre şi voi veţi avea viaţă veşnică.

  39 Când oamenii sunt chemaţi la Evanghelia Mea nepieritoare şi fac un legământ nepieritor, ei sunt consideraţi a fi sarea pământului şi savoarea oamenilor;

  40 Ei sunt chemaţi să fie savoarea oamenilor; de aceea, dacă sarea pământului îşi pierde savoarea, iată, în viitor ea nu mai este bună de nimic, ci doar de a fi aruncată afară şi călcată de picioarele oamenilor.

  41 Iată, aici este înţelepciunea privind copiii Sionului, chiar mulţi, dar nu toţi; ei au fost găsiţi păcătoşi, de aceea ei trebuie să fie disciplinaţi—

  42 Acela care se înalţă va fi smerit şi acela care se smereşte va fi înălţat.

  43 Şi acum, vă voi arăta o pildă pentru ca să cunoaşteţi voinţa Mea cu privire la mântuirea Sionului.

  44 Un anume nobil avea o bucată de pământ foarte bună; şi el a spus slujitorilor săi: Mergeţi în via mea, chiar în această bucată de pământ foarte bună, şi plantaţi doisprezece arbori de măslin;

  45 Şi plasaţi păzitori de jur împrejur şi construiţi un turn pentru ca unul dintre ei să poată supraveghea ţara de jur-împrejur şi să fie un păzitor în turn pentru ca măslinii mei să nu fie doborâţi când duşmanul va veni să prade şi să ia fructele din via mea.

  46 Slujitorii nobilului s-au dus şi au făcut aşa cum le-a poruncit domnul lor şi au sădit arborii de măslin şi au construit un gard de jur împrejur şi au instalat păzitori şi au început să construiască un turn.

  47 Şi în timp ce puneau fundaţia, ei au început să-şi spună: Şi ce nevoie are domnul meu de acest turn

  48 Şi au mai discutat mult timp, spunându-şi între ei: Ce nevoie are domnul meu de acest turn, având în vedere că suntem în timp de pace

  49 Nu ar putea să fie daţi aceşti bani la schimbătorii de bani? Pentru că nu este nevoie de aceste lucruri.

  50 Şi în timp ce erau de păreri diferite, ei au devenit foarte vicleni şi nu au ascultat de poruncile domnului lor.

  51 Şi duşmanul a venit noaptea şi a dărâmat gardul; şi slujitorii nobilului s-au trezit, s-au speriat şi au fugit; şi duşmanul a distrus lucrările lor şi a doborât măslinii.

  52 Acum, iată, nobilul, domnul viei, i-a chemat pe slujitori şi le-a spus: De ce! Care este cauza acestui mare rău

  53 Nu trebuia să faceţi chiar aşa cum v-am poruncit şi—după ce aţi sădit via şi aţi construit gardul de jur împrejur şi după ce aţi instalat păzitori de-a lungul zidului—să construiţi, de asemenea, turnul, şi să puneţi păzitor în turn şi să supravegheaţi via mea şi să nu adormiţi, ca nu cumva să vină duşmanul peste voi

  54 Şi iată, păzitorul de pe turn ar fi văzut duşmanul în timp ce acesta ar fi fost încă departe; şi atunci, v-aţi fi putut pregăti şi aţi fi putut împiedica duşmanul să dărâme gardul şi aţi fi salvat via mea din mâinile nimicitorului.

  55 Şi domnul viei a spus unuia dintre slujitorii lui: Du-te şi adună-i pe restul slujitorilor mei şi luaţi toată forţa din casa mea, care sunt luptătorii mei, tinerii mei bărbaţi şi, de asemenea, aceia care sunt de vârstă mijlocie printre slujitorii mei, care sunt forţa casei mele, cu excepţia acelora pe care i-am desemnat să rămână;

  56 Şi mergeţi imediat la locul viei mele şi redobândiţi via mea; pentru că este via mea; eu am cumpărat-o cu bani.

  57 De aceea, mergeţi imediat la pământul meu; dărâmaţi zidurile duşmanilor mei; nimiciţi turnul lor şi împrăştiaţi păzitorii lor.

  58 Şi, în măsura în care ei se adună împotriva voastră, să mă răzbunaţi împotriva duşmanilor mei, astfel încât să pot veni în scurt timp cu restul casei mele şi să iau în posesie terenul.

  59 Şi slujitorul a spus domnului său: Când va fi acest lucru

  60 Şi el a spus slujitorului: Atunci când voi vrea; mergi imediat şi fă toate lucrurile pe care ţi le-am poruncit;

  61 Şi aceasta va fi pecetluirea şi binecuvântarea mea asupra ta—administrator credincios şi înţelept în mijlocul casei mele, conducător în împărăţia mea.

  62 Şi slujitorul lui s-a dus imediat şi a făcut toate lucrurile pe care i le-a poruncit domnul lui; şi după multe zile, toate lucrurile au fost împlinite.

  63 Din nou, adevărat vă spun vouă, Eu vă voi arăta înţelepciunea Mea cu privire la toate Bisericile, în măsura în care ele sunt dornice să fie îndrumate în mod drept şi cum se cuvine pentru salvarea lor—

  64 Pentru ca lucrarea de adunare a sfinţilor Mei să continue, astfel ca să-i pot stabili, în numele Meu, în locuri sfinte; pentru că timpul recoltei a venit şi cuvântul Meu trebuie să fie îndeplinit.

  65 De aceea, Eu trebuie să-Mi adun poporul Meu, potrivit pildei grâului şi a neghinei pentru ca grâul bun să fie strâns în grânare pentru a avea viaţă veşnică şi a fi încoronat cu glorie celestială când voi veni în împărăţia Tatălui Meu pentru a răsplăti pe fiecare om după faptele lui;

  66 În timp ce neghina va fi legată în snopi şi legăturile lor vor fi făcute puternice, pentru ca să fie arsă într-un foc care nu se stinge.

  67 De aceea, Eu dau tuturor Bisericilor porunca de a continua să se adune în locurile pe care le-am stabilit.

  68 Totuşi, aşa cum v-am spus într-o poruncă precedentă, adunarea voastră să nu fie făcută în grabă, nici în fugă; ci toate lucrurile să fie pregătite dinainte.

  69 Şi pentru ca toate lucrurile să fie pregătite dinainte, respectaţi porunca pe care v-am dat-o cu privire la aceste lucruri—

  70 Care spune sau ne învaţă să cumpărăm cu bani, pentru începutul adunării sfinţilor Mei, toate pământurile care pot fi cumpărate cu bani în regiunea dimprejurul ţinutului pe care l-am stabilit să fie ţara Sionului;

  71 Şi toate pământurile care pot fi cumpărate în ţinutul Jackson şi în ţinuturile dimprejur, şi să lase restul în mâna Mea.

  72 Acum, adevărat Eu vă spun vouă, toate Bisericile să-şi adune toţi banii lor; să fie făcute aceste lucruri la timpul lor, dar nu în grabă; şi vedeţi să aveţi toate lucrurile pregătite dinainte.

  73 Şi să fie numiţi oameni onorabili, chiar oameni înţelepţi, şi să-i trimiteţi să cumpere aceste pământuri.

  74 Şi când Bisericile din ţinuturile estice vor fi clădite, dacă vor asculta acest sfat, pot cumpăra pământuri şi se pot aduna acolo; şi în acest fel ele pot stabili Sionul.

  75 Există deja, chiar acum, suficient depozitat, da, chiar din abundenţă, pentru a mântui Sionul şi a edifica locurile lui pustiite pentru a nu mai fi distruse, dacă Bisericile, care se numesc ele însele după numele Meu, sunt dispuse să asculte glasul Meu.

  76 Şi din nou, vă spun vouă, voinţa Mea este ca aceia care au fost împrăştiaţi de către duşmanii lor să continue să intervină, pentru dreptate şi restituire, la aceia care sunt plasaţi ca guvernatori şi au autoritate asupra voastră—

  77 Potrivit legilor şi constituţiei poporului, care am îngăduit să fie stabilite şi care trebuie să fie menţinute pentru drepturile şi apărarea tuturor făpturilor, după principii drepte şi sfinte;

  78 Pentru ca fiecare om să poată acţiona potrivit doctrinei şi a principiilor care privesc viitorul lui, potrivit libertăţii morale de a alege, pe care i-am dat-o, pentru ca fiecare om să poată fi răspunzător pentru propriile păcate în ziua judecăţii.

  79 De aceea, nu este drept ca un om să fie înrobit de un altul.

  80 Şi, în acest scop, am stabilit Constituţia ţării, prin mâna oamenilor înţelepţi pe care i-am crescut pentru acest scop precis şi am mântuit ţara prin vărsare de sânge.

  81 Ori, cu ce să compar copiii Sionului? Îi voi compara cu pilda femeii şi a judecătorului nedrept, pentru că oamenii trebuie totdeauna să se roage şi să nu se descurajeze. Parabola spune:

  82 Într-un oraş, era un judecător care nu avea frică de Dumnezeu şi nici respect faţă de oameni.

  83 Şi în oraş era o văduvă, şi ea s-a dus la el şi i-a spus: Fă-mi dreptate în cearta cu duşmanul meu.

  84 Un timp, el nu a vrut, dar mai târziu şi-a spus: Deşi nu mi-e frică de Dumnezeu, nici nu-mi pasă de oameni, totuşi, pentru că văduva mă deranjează, îi voi face dreptate, ca nu cumva, venind în continuare, să mă plictisească.

  85 În acest fel îi voi compara pe copiii Sionului.

  86 86 Ei trebuie să intervină la picioarele judecătorului;

  87 Şi dacă el nu-i ascultă, să intervină la picioarele guvernatorului;

  88 Şi dacă guvernatorul nu-i ascultă, să intervină la picioarele preşedintelui;

  89 Şi dacă preşedintele nu-i ascultă, atunci, Domnul se va ridica şi va ieşi din locul Său ascuns şi, în furia Sa, va pedepsi naţiunea;

  90 Şi, în nemulţumirea Sa arzătoare şi în mânia Sa groaznică, la timpul Lui îi va alunga pe administratorii răi, necredincioşi şi nedrepţi şi soarta lor va fi soarta celor ipocriţi şi necredincioşi;

  91 Chiar în întunericul de afară, unde este plânsul, geamătul şi scrâşnirea dinţilor.

  92 Rugaţi-vă, de aceea, pentru ca urechile lor să fie deschise la strigătele voastre, pentru ca Eu să fiu milostiv faţă de ei, pentru ca aceste lucruri să nu se abată asupra lor.

  93 Ceea ce v-am spus vouă trebuie să fie, astfel ca toţi oamenii să poată rămâne fără scuză;

  94 Astfel încât oamenii şi conducătorii înţelepţi să poată auzi şi să poată şti ceea ce niciodată nu au luat în seamă;

  95 Pentru ca să pot face fapta Mea, fapta Mea nemaiauzită, şi să fac lucrarea Mea, lucrarea Mea nemaiauzită, pentru ca oamenii să poată discerne între cel neprihănit şi cel rău, spune Dumnezeul vostru.

  96 Şi din nou, Eu vă spun vouă, este contrar poruncii Mele şi voinţei Mele ca slujitorul Meu Sidney Gilbert, să vândă magazia Mea, pe care am stabilit-o pentru poporul Meu, în mâinile duşmanilor Mei.

  97 Ceea ce am stabilit să nu fie murdărit de către duşmanii Mei, prin consimţământul acelora care se numesc, ei înşişi, după numele Meu;

  98 Pentru că acesta este un păcat foarte serios şi grav împotriva Mea şi împotriva poporului Meu datorită acelor lucruri pe care le-am hotărât şi care, în curând, se vor abate asupra naţiunilor.

  99 De aceea, este voinţa Mea ca poporul Meu să revendice şi să-şi menţină revendicările asupra a ceea ce le-am atribuit, chiar dacă nu le va fi permis să locuiască acolo.

  100 Totuşi, Eu nu spun că nu vor locui acolo; pentru că, în măsura în care ei dau roade şi lucrări vrednice de împărăţia Mea, ei vor locui acolo.

  101 Ei vor construi şi nu va moşteni un altul; ei vor sădi vii şi ei le vor mânca rodul. Chiar aşa. Amin.