Pāpa’ira’a mo’a
Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 107


Tufa’a 107

E heheura’a nō ni’a i te autahu’ara’a, tei hōro’ahia mai nā roto ia Iosepha Semita te peropheta, i Kirtland, i Ohio, e riro ē, tei te ’āva’e Māti 1835. Noa atu ā ’ua papa’i-roa-hia teie tufa’a i te matahiti 1835, tē ha’apāpū nei te mau pāpa’a parau ē, te pae rahi o te mau ’īrava mai te ’īrava 60 i te 100, e heheura’a ïa tei hōro’ahia ia Iosepha Semita i te 11 nō Novema 1831. ’Ua ’āpitihia teie tufa’a i te fa’anahonahora’a o te Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti i nā ’āva’e nō Fepuare ’e Māti 1835. E riro ē, ’ua hōro’a te peropheta i te reira i mua i te aro o nā feiā e fa’aineine ra ’ia tere atu i te 3 nō Mē 1835, ’ei misiōni mātāmua nō rātou i roto i te pupu.

1–6, Tē vai nei e piti autahu’ara’a : te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’e te Autahu’ara’a a Aarona ; 7–12, E mana tō te feiā e mau ra i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’ia rave i te ’ohipa i roto i te mau tōro’a ato’a i roto i te ’Ēkālesia ; 13–17, Nā te ’episekōpora’a e fa’atere i te Autahu’ara’a a Aarona, ’e nā taua autahu’ara’a ra e ha’apa’o i te mau ’ōro’a ’o rāpae ; 18–20, Tei te Autahu’ara’a a Melehizedeka te mau tāviri nō te mau ha’amaita’ira’a pae vārua ato’a ; tei te Autahu’ara’a a Aarona te mau tāviri nō te utuutura’a a te mau melahi ; 21–38, ’Ua riro te Peresidenira’a Mātāmua, te Tino ’Ahuru Ma Piti, ’e te Hitu ’Ahuru ’ei mau pupu autahu’ara’a peresideni, ’e e rave rātou i tā rātou mau fa’aotira’a nā roto i te tāhō’ēra’a ’e te parauti’a ; 39–52, ’Ua fa’anahonahohia te fa’anahora’a patereareha mai ia Adamu ē tae roa mai ia Noa ; 53–57, ’Ua ha’aputuputu te feiā mo’a nō te tau tahito ra i Adam-ondi-Ahman, ’e ’ua fā mai te Fatu ia rātou ; 58–67, ’Ua tītauhia te Tino ’Ahuru Ma Piti ’ia fa’anahonaho maita’i i te feiā fa’atere nō te ’Ēkālesia ; 68–76, E tāvini te mau ’episekōpo ’ei mau ha’avā nō te pā’āto’ara’a i ’Īserā’ela ; 77–84, ’O te Peresidenira’a Mātāmua ’e te Tino ’Ahuru Ma Piti te ha’avāra’a teitei roa i roto i te ’Ēkālesia ; 85–100, Nā te mau peresideni nō te autahu’ara’a e fa’atere i tā rātou mau pupu autahu’ara’a tāta’itahi.

1 Tē vai nei i roto i te ’ēkālesia e piti autahu’ara’a, ’oia ho’i, te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’e te Autahu’ara’a a Aarona, ’e tei roto ato’a i te reira te Autahu’ara’a a Levi.

2 Te tumu i parauhia ai tei mātāmua ra ’o te Autahu’ara’a a Melehizedeka nō te mea ïa e tahu’a rahi maita’i roa ’o Melehizedeka.

3 Hou tōna ra mahana ’ua parauhia ïa te Autahu’ara’a Mo’a, mai te au i te Fa’anahora’a a te Tamaiti a te Atua.

4 Terā rā nō te fa’atura i te i’oa o Tei Teitei Roa, ’ia ’ore ho’i ’ia fa’ahiti-pinepine-noa-hia tōna i’oa, ’ua parau rātou, ’oia ho’i te ’ēkālesia, i te tau tahito ra, i taua autahu’ara’a ra i te i’oa o Melehizedeka, ’oia ho’i te Autahu’ara’a a Melehizedeka.

5 ’Ua riro te tahi atu mau ha’amanara’a ’e ’aore rā mau tōro’a i roto i te ’ēkālesia ’ei mau ’āpitira’a nō teie nei autahu’ara’a.

6 Terā rā tē vai nei e piti tufa’a ’e ’aore rā upo’o rahi—te hō’ē ’o te Autahu’ara’a a Melehizedeka ïa, ’e te tahi ra ’o te Autahu’ara’a a Aarona ïa ’oia ho’i te Autahu’ara’a a Levi.

7 Tei raro a’e te tōro’a nō te peresibutero i te autahu’ara’a nō Melehizedeka.

8 Tei te Autahu’ara’a a Melehizedeka te ti’ara’a nō te peresidenira’a, ’e tei te reira te mana ’e te ha’amanara’a i ni’a a’e i te mau tōro’a ato’a i roto i te ’ēkālesia i te mau ’anotau ato’a o te ao nei, nō te fa’atere i te mau mea pae vārua.

9 Tei te Peresidenira’a nō te Autahu’ara’a teitei, mai te au i te fa’anahora’a a Melehizedeka, te ti’ara’a nō te fa’atere i roto i te mau tōro’a ato’a i roto i te ’ēkālesia.

10 E ti’ara’a tō te mau tahu’a rahi mai te au i te fa’anahora’a nō te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’ia fa’atere i roto i tō rātou iho ti’ara’a, i raro a’e i te arata’ira’a a te peresidenira’a, i te mau mea nō te pae vārua, ’e i roto ato’a i te tōro’a nō te peresibutero, te tahu’a (nō te fa’anahora’a a Levi), te ha’api’i, te diakono, ’e te melo noa ho’i.

11 E ti’ara’a tō te peresibutero ’ia fa’atere ’ei mono nō te tahu’a rahi mai te mea ē ’aita te hō’ē i reira.

12 Nā te tahu’a rahi ’e te peresibutero e fa’atere i te mau mea nō te pae vārua, ’ia au i te mau fafaura’a ’e te mau fa’auera’a nō te ’ēkālesia ; ’e e ti’ara’a ho’i tō rātou ’ia fa’atere i roto i teie mau tōro’a nō te ’ēkālesia mai te mea ē ’aita e ha’amanara’a teitei a’e i reira.

13 ’Ua parauhia te piti o te autahu’ara’a te Autahu’ara’a a Aarona, nō te mea ’ua tu’uhia atu te reira i ni’a ia Aarona ’e tōna ra hua’ai, ē hope roa a’e tō rātou ato’a ra mau u’i.

14 Te tumu i parauhia ai te autahu’ara’a iti a’e nō te mea ïa e ’āpitira’a te reira nō tei rahi a’e, ’oia ho’i te Autahu’ara’a a Melehizedeka, ’e tei te reira te mana nō te ha’apa’o i te mau ’ōro’a ’o rāpae.

15 ’O te ’episekōpora’a te peresidenira’a nō teie autahu’ara’a, ’e ’o tē mau nei i te mau tāviri ’oia ho’i te ha’amanara’a nō taua autahu’ara’a ra.

16 ’Aore tō te ta’ata e ti’ara’a, i roto i te ture, ’ia fāri’i i teie nei tōro’a, ’ia mau i te mau tāviri nō teie nei autahu’ara’a, maori rā ’ei hua’ai mau ’oia nō Aarona.

17 Terā rā nō te mea e mana tō te tahu’a rahi nō te Autahu’ara’a a Melehizedeka nō te fa’atere i roto i te tā’āto’ara’a nō te mau tōro’a iti a’e, e ti’a ïa iāna ’ia fa’atere i roto i te tōro’a nō te ’episekōpo ’ia ’ore ’ia ’itehia te hō’ē hua’ai mau nō Aarona, mai te mea ’ua pi’ihia ’oia ’e ’ua fa’ata’ahia ’e ’ua fa’atōro’ahia ho’i i teie nei mana e te pu’e rima nō te Peresidenira’a nō te Autahu’ara’a a Melehizedeka.

18 Te mana ’e te ha’amanara’a ho’i nō te autahu’ara’a teitei a’e, ’oia ho’i te Autahu’ara’a a Melehizedeka, ’o te maura’a ïa i te mau tāviri nō te mau ha’amaita’ira’a pae vārua ato’a nō te ’ēkālesia—

19 ’O te fāna’ora’a ïa i te fāri’ira’a i te mau parau ’aro nō te bāsileia o te ao ra, te vēteara’a mai te mau ra’i ia rātou, te auhō’ēra’a i te ’āmuira’a rahi ’e i te ’ēkālesia a te Matahiapo, ’e ’ia ’oa’oa i te auhō’ēra’a i mua i te aro o te Atua te Metua, ’e o Iesu te ārai nō te fafaura’a ’āpī.

20 Te mana ’e te ha’amanara’a ho’i nō te autahu’ara’a iti a’e, ’oia ho’i te Autahu’ara’a a Aarona, ’o te maura’a ïa i te mau tāviri nō te utuutura’a a te mau melahi, ’e nō te ha’apa’o i te mau ’ōro’a ’o rāpae, te reta o te ’evanelia, te bāpetizora’a nō te tātarahapara’a nō te ha’amatarara’a i te mau hara, ’ia au i te mau fafaura’a ’e te mau fa’auera’a.

21 E mea faufa’a mau ’ia vai noa te mau peresideni, ’e ’aore rā te mau ti’a peresideni nō roto mai i te reira, ’e ’aore rā ’ia fa’ata’ahia rātou nō rotopū mai ia rātou ’o tei fa’atōro’ahia i te mau tōro’a i roto i teie nā autahu’ara’a e piti nei.

22 Nō te Autahu’ara’a a Melehizedeka, e toru ïa tahu’a rahi peresideni, ’o tei mā’itihia e te tino, ’e tei fa’ata’ahia ’e tei fa’atōro’ahia ho’i i te reira tōro’a, ’e tei turuhia ho’i e te ti’aturira’a, te fa’aro’o, ’e te pure ato’a a tō te ’ēkālesia, ’o rātou ïa te riro ’ei pupu nō te peresidenira’a nō te ’Ēkālesia.

23 ’Ua parauhia te mau fa’aa’o hāhaere hō’ē ’ahuru ma piti ’ei Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, ’e ’aore rā ’ei mau ’ite ta’a ’ē nō te i’oa o te Mesia i roto i te ao pā’āto’a nei—nā roto i te reira ’ua ta’a ’ē rātou i te tahi atu mau ta’ata tōro’a i roto i te ’ēkālesia i te mau ’ohipa nō tō rātou pi’ira’a.

24 ’E ’ua riro rātou ’ei pupu autahu’ara’a, ’aifāito i te ha’amanara’a ’e te mana i tō te mau peresideni to’otoru i fa’a’itehia i mua nei.

25 ’Ua pi’i-ato’a-hia te Hitu ’Ahuru nō te poro haere i te ’evanelia, ’e ’ia riro ho’i ’ei mau ’ite ta’a ’ē i te mau ’Ētene ’e i roto ho’i i te ao pā’āto’a nei—nā roto i te reira e mea ta’a ’ē rātou i te mau ta’ata tōro’a ’ē atu i roto i te ’ēkālesia i roto i te mau ’ohipa nō tō rātou pi’ira’a.

26 ’E ’ua riro rātou ’ei pupu autahu’ara’a, ’aifāito i te ha’amanara’a o tō te Tino ’Ahuru Ma Piti mau ’ite ta’a ’ē ’oia ho’i te mau ’āpōsetolo i fa’a’itehia iho nei.

27 ’E te mau ’ōpuara’a tāta’itahi ’o tē fa’aotihia e te hō’ē o teie nā pupu autahu’ara’a ’ia ravehia ïa nā roto i te tāhō’ēra’a i te reo pā’āto’a nō taua pupu ra e ti’a ai ; ’oia ho’i, ’ia tāhō’ē mau te mana’o o te mau melo pā’āto’a o teie nā pupu tāta’itahi i tā te reira pupu mau fa’aotira’a, ’ia fa’afāitohia te mana ’e te ti’ara’a o tā rātou mau fa’aotira’a te tahi i te tahi ra—

28 E ti’a i te pae rahi o te pupu ’ia pārahi ’ei pupu nō te tā’āto’ara’a i te mau taime e’ita e nehenehe i te mau melo ato’a nō te pupu ’ia ta’iruru atu i te ’āpo’ora’a—

29 ’Ia ’ore rā ’ia ravehia mai te reira te huru, e ’ore roa tā rātou mau fa’aotira’a e tano i te mau fa’aotira’a a te pupu o nā peresideni to’otoru i muta’a iho ra, ’o tei fa’atōro’ahia mai te au i te fa’anahora’a a Melehizedeka, ’ei mau ta’ata parauti’a ’e te mo’a ho’i.

30 Te mau fa’aotira’a a teie nā pupu, tā te hō’ē ’e ’aore rā tā te tahi iho, e ravehia ïa nā roto i te parauti’a, ma te mo’a, ’e te ’ā’au ha’eha’a, te marū ’e te fa’a’oroma’i rahi, ’e i roto i te fa’aro’o, ’e te vi’ivi’i ’ore, ’e te ’ite, te hitahita ’ore, te marū, te paieti, te aroha taea’e, ’e te aroha ;

31 Nō te mea ’o teie te fafaura’a i fa’a’itehia mai, mai te mea e vai noa mai taua mau mea nei i roto ia rātou, e ’ore roa rātou e vai hotu ’ore i roto i te ’ite o te Fatu.

32 ’E mai te mea e rave-noa-hia te hō’ē fa’aotira’a a teie nā pupu nā roto i te parauti’a ’ore, e ti’a ïa ’ia ’āfa’ihia te reira i mua i te hō’ē ’āmuira’a rahi nō te mau pupu e rave rahi, e feiā mana rātou nō te ’ēkālesia i te pae vārua ; ’ia ’ore rā ’aita atu ïa e horora’a i tā rātou fa’aotira’a.

33 ’Ua riro te Tino ’Ahuru Ma Piti ’ei ’āpo’ora’a teitei hāhaere peresideni, nō te fa’atere i roto i te i’oa o te Fatu, i raro a’e i te fa’aterera’a nō te Peresidenira’a o te ’Ēkālesia, ’o tei au i te ha’apa’ora’a nō te ra’i ; nō te fa’atupu rahi i te ’ēkālesia, ’e nō te fa’aau i te mau ’ohipa ato’a nō te reira i roto i te mau nūna’a ato’a, i te mātāmua ra i te mau ’Ētene ’e i te piti ra i te mau ’āti Iuda.

34 ’E ’ia rave te Hitu ’Ahuru i te ’ohipa i roto i te i’oa o te Fatu, i raro a’e i te fa’aterera’a a te Tino ’Ahuru Ma Piti ’oia ho’i te ’āpo’ora’a rahi hāhaere, i te fa’atupu-rahi-ra’a i te ’ēkālesia ’e te fa’aaura’a i te mau ’ohipa ato’a nō te reira i roto i te mau nūna’a ato’a, te mātāmua ra i te mau ’Ētene ’e i muri a’e i te mau ’āti Iuda—

35 ’Ua tonohia atu te Tino ’Ahuru Ma Piti, ma te mau i te mau tāviri, nō te ’īriti i te ’ūputa nā roto i te porora’a i te ’evanelia a Iesu Mesia, ’e te mātāmua ra i te mau ’Ētene ’e i muri a’e ra i te mau ’āti Iuda.

36 ’Ua riro te mau ’āpo’ora’a rahi tīa’i noa, i te mau titi nō Ziona, ’ei pupu ’aifāito i te ha’amanara’a i roto i te mau ’ohipa nō te ’ēkālesia, i roto i tā rātou mau fa’aotira’a, i te pupu a te peresidenira’a, ’e ’aore rā i te ’āpo’ora’a rahi hāhaere.

37 ’Ua riro te ’āpo’ora’a rahi i Ziona ’ei pupu ’aifāito i te ha’amanara’a i roto i te mau ’ohipa nō te ’ēkālesia, i roto i tā rātou mau fa’aotira’a ’ohipa, i te mau ’āpo’ora’a a te Tino ’Ahuru Ma Piti i te mau titi nō Ziona.

38 ’O te ’ohipa ïa a te ’āpo’ora’a rahi hāhaere ’ia tītau i te Hitu ’Ahuru, i te taime rātou e hina’aro ai i te tauturura’a, nō te rave i te mau tītaura’a e rave rahi nō te porora’a ’e te ha’api’ira’a i te ’evanelia, ’eiaha ho’i i te tahi ’ē atu.

39 ’O te ’ohipa ïa a te Tino ’Ahuru Ma Piti, i roto i te mau ’āma’a rahi nō te ’ēkālesia, ’ia fa’atōro’a i te mau patereareha mai te au i te fa’ata’ahia mai ia rātou nā roto i te heheura’a—

40 ’Ua ha’amauhia te fa’anahora’a nō teie autahu’ara’a ’ia he’e mai mai te metua tāne i ni’a i te tamaiti, ’e i te ti’ara’a mau ra i ni’a i te mau hua’ai mau nō te hua’ai i mā’itihia ra, ’e ’o tei hōro’ahia mai te mau fafaura’a.

41 ’Ua ha’amauhia teie fa’anahora’a i te mau mahana o Adamu, ’e ’ua he’e mai nā roto i te ’ōpū mai teie i fa’a’itehia i muri nei :

42 Mai ia Adamu mai ia Seta, ’o tei fa’atōro’ahia e Adamu i te ono ’ahuru ma iva o tōna matahiti, ’e ’ua ha’amaita’ihia e ana e toru matahiti hou tōna (tō Adamu) pohera’a, ’e ’ua fāri’i ho’i i te fafaura’a a te Atua nā roto i tōna metua tāne, e riro tōna hua’ai ’ei feiā i mā’itihia e te Fatu, ’e e fa’ahereherehia rātou ē tae noa atu i te hope’a o te ao nei ;

43 Nō te mea e ta’ata parauti’a roa ’oia (’o Seta), ’e ’o tōna hōho’a ra ’o te hōho’a mau iho ā ïa nō tōna metua tāne, i te mea ’ua hō’ē ā tōna huru i tō tōna metua tāne i roto i te mau mea ato’a, ’e ’aore ’oia i ta’a ’ē maori rā nā roto i tōna matahiti pa’ari.

44 ’Ua fa’atōro’ahia Enosa i te hō’ē hānere ’e toru ’ahuru ma maha o tōna matahiti ’e e maha ’āva’e, i raro a’e i te rima o Adamu.

45 ’Ua pi’i atu ra te Atua ia Kainana i roto i te mēdēbara i roto i te maha ’ahuru o tōna matahiti ; ’e ’ua fārerei ’oia ia Adamu i te haerera’a atu i te vāhi Sedolomaka ra. E va’u ’ahuru ma hitu tōna matahiti i fāri’i ai ’oia i tōna fa’atōro’ara’a.

46 E maha hānere ’e iva ’ahuru ma ono matahiti ’e e hitu mahana tō Mahalaleela ’a fa’atōro’ahia ai ’oia e te rima o Adamu, ’o tei ha’amaita’i ato’a mai iāna.

47 E piti hānere matahiti tō Iareda ’a fa’atōro’ahia ai ’oia i raro a’e i te rima o Adamu, ’o tei ha’amaita’i ato’a mai iāna.

48 E piti ’ahuru ma pae matahiti tō Enoha ’a fa’atōro’ahia ai ’oia i raro a’e i te rima o Adamu, ’e i te ono ’ahuru ma pae o tōna matahiti ’ua ha’amaita’i ihora Adamu iāna.

49 ’E ’ua ’ite mata atu ’oia i te Fatu, ’e ’ua haere ’oia nā pīha’i iho iāna, ’e ’ua vai tāmau noa ’oia i mua i tōna mata ; ’e ’ua haere ’oia nā pīha’i iho i te Atua e toru hānere ’e ono ’ahuru ma pae matahiti, nō reira ’ua maha hānere ’e toru ’ahuru tōna matahiti ’a fa’ahuru-’ē-hia ai ’oia.

50 E hō’ē hānere matahiti tō Metusela ’a fa’atōro’ahia ai ’oia i raro a’e i te rima o Adamu.

51 E toru ’ahuru ma piti matahiti tō Lameha ’a fa’atōro’ahia ai ’oia i raro a’e i te rima o Seta.

52 E hō’ē ’ahuru matahiti tō Noa ’a fa’atōro’ahia ai ’oia i raro a’e i te rima o Metusela.

53 E toru matahiti nā mua i te pohera’a o Adamu, ’ua pi’i atu ’oia ia Seta, Enosa, Kainana, Mahalaleela, Iareda, Enoha, ’e Metusela, e mau tahu’a rahi ana’e rātou, ’e i te toe’a ato’a o tōna hua’ai ’o tei riro ato’a ’ei mea parauti’a, ’ia putuputu mai i te peho nō Adam-ondi-Ahman, ’e i reira ’oia i hōro’a atu ai i tāna ha’amaita’ira’a hope’a i ni’a ia rātou.

54 ’E ’ua fā mai ra te Fatu ia rātou, ’e ’ua ti’a mai ra rātou i ni’a ’e ’ua ha’amaita’i atu ra ia Adamu, ’e ’ua pi’i atu ra iāna ’o Mihaela, te tamaiti ari’i, te melahi rahi.

55 ’E ’ua tāmāhanahana atu ra te Fatu ia Adamu, ’e ’ua parau atu ra iāna : ’Ua tu’u atu vau ia ’oe ’ei upo’o ; e rahi roa te mau nūna’a e tupu mai nō roto mai ia ’oe, ’e e tamaiti ari’i ’oe i ni’a ia rātou ē a muri noa atu.

56 ’E ’ua ti’a ihora ’o Adamu i ni’a i rotopū i te ’āmuira’a ; ē, noa atu ē ’ua fefe roa ’oia nō tōna matahiti pa’ari, ’e ’ua ’ī ho’i i te Vārua Maita’i, ’ua tohu ihora ’oia i te mau mea ato’a ’o tē tupu i ni’a i tōna hua’ai ē tae noa atu i te u’i hope’a roa.

57 ’Ua pāpa’ihia teie mau mea ato’a i roto i te buka a Enoha, ’e e fa’a’ite-pāpū-hia mai ïa i te tau au mau ra.

58 E ’ohipa ato’a ïa nā te Tino ’Ahuru Ma Piti, ’ia fa’atōro’a ’e ’ia fa’anahonaho i te tahi atu mau ta’ata tōro’a nō te ’ēkālesia, mai te au i te heheura’a ’o tē nā ’ō mai nei ē :

59 I te ’ēkālesia a te Mesia i te fenua nō Ziona, ’ua ’āmuihia atu teie i te mau ture a te ’ēkālesia nō ni’a i te ’ohipa nō te ’ēkālesia—

60 ’Oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou, tē nā reira mai ra te Fatu Sabaota, e mea ti’a ïa ’ia vai noa te mau peresibutero peresideni nō te peresideni i ni’a ia rātou ’o tē mau ra i te tōro’a peresibutero ;

61 ’E ’oia ato’a te mau tahu’a nō te peresideni i ni’a ia rātou ’o tē mau ra i te tōro’a tahu’a ;

62 ’E ’oia ato’a te mau ha’api’i nō te peresideni i ni’a ia rātou ’o tē mau ra i te tōro’a ha’api’i, mai te reira ato’a te huru, ’e te mau diakono ato’a ho’i—

63 Nō reira, mai te diakono atu i te ha’api’i, ’e mai te ha’api’i atu i te tahu’a, ’e mai te tahu’a atu i te peresibutero, tāta’ifanu atu mai te au i tei fa’ata’ahia ia rātou ra, mai te au i te mau fafaura’a ’e te mau fa’auera’a a te ’ēkālesia.

64 ’E i reira e tae mai ai te Autahu’ara’a teitei, ’o tei hau roa a’e ïa i te rahi.

65 Nō reira, e mea ti’a ïa ’ia fa’ata’ahia te hō’ē nō roto mai i te Autahu’ara’a teitei ’ia peresideni i ni’a i te autahu’ara’a, ’e e parauhia ’oia te Peresideni nō te Autahu’ara’a teitei nō te ’Ēkālesia ;

66 ’E ’aore rā, ’oia ho’i, ’o te Tahu’a Rahi Peresideni i ni’a a’e i te Autahu’ara’a teitei nō te ’Ēkālesia.

67 Nō roto mai te reira te fa’aterera’a i te mau ’ōro’a ’e te mau ha’amaita’ira’a i ni’a i te ’ēkālesia, nā roto i te tu’ura’a rima.

68 Nō reira ’aita te tōro’a nō te ’episekōpo i ’aifāito i te reira ; nō te mea te tōro’a o te ’episekōpo nō te ha’apa’ora’a ïa i te mau mea tāhuti ato’a ;

69 Noa atu rā, ’ia mā’itihia te ’episekōpo nō roto mai i te Autahu’ara’a teitei e ti’a ai, maori rā e hua’ai mau ’oia nō Aarona ;

70 Mai te mea ho’i e ’ere ’oia i te hua’ai mau nō Aarona e’ita ïa e ti’a iāna ’ia mau i te mau tāviri nō te reira autahu’ara’a.

71 Noa atu rā, e ti’a i te tahu’a rahi, mai te au i te fa’anahora’a a Melehizedeka, ’ia fa’ata’ahia nō te ha’apa’o i te mau mea tāhuti, ’e ’ua fāri’i ’oia i te ’ite nō te reira mau mea nā roto i te Vārua nō te parau mau ;

72 ’E ’ia riro ato’a ’ei ha’avā i ’Īserā’ela, ’ia rave i te ’ohipa a te ’ēkālesia, ’ia pārahi i roto i te ha’avāra’a nō te feiā ’ōfati ture mai te au i te mau ’itera’a pāpū ’o tē tu’uhia atu i mua iāna, mai te au i te mau ture, nā roto i te tauturura’a a tōna nā tauturu, ’o tāna i mā’iti ’e ’aore rā e mā’iti mai roto mai i te mau peresibutero nō te ’ēkālesia.

73 ’O teie ho’i ïa te ’ohipa a te ’episekōpo e ’ere ’oia i te hua’ai mau nō Aarona, ’ua fa’atōro’ahia rā ’oia i te Autahu’ara’a teitei mai te au i te fa’anahora’a a Melehizedeka.

74 ’E nā reira ’oia ’ia riro ’ei ha’avā, ’oia ’ei ha’avā nō te pā’āto’ara’a i rotopū i te mau ta’ata nō Ziona, ’e ’aore rā i roto i te hō’ē titi nō Ziona, ’e ’aore rā i roto i te tahi noa atu ’āma’a nō te ’ēkālesia i te vāhi e fa’ata’ahia ai ’oia nō teie nei ’ohipa, ē tae noa atu i te taime e fa’arahihia ai te mau ’ōti’a nō Ziona ’e e ti’a ’ia ha’apa’ohia te tahi atu ā mau ’episekōpo ’e ’aore rā e mau ha’avā i Ziona ’e ’aore rā i te tahi atu ā mau vāhi.

75 ’E mai te mea ē ’ua fa’ata’ahia te tahi atu ā mau ’episekōpo, e rave ïa rātou i te ’ohipa i roto i taua iho tōro’a ra.

76 Terā rā e ti’ara’a tō te hō’ē hua’ai mau o Aarona nō te peresidenira’a nō teie nei autahu’ara’a, ’e i te mau tāviri nō teie nei ’ohipa, ’e ’ia rave i te ’ohipa nō te tōro’a ’episekōpo ’o ’oia ana’e, ’e ’aita tōna e nā tauturu, ’e nō te pārahi atu ’ei ha’avā i ’Īserā’ela maori rā i te taime e ha’avāhia ai te hō’ē Peresideni nō te Autahu’ara’a teitei mai te au i te fa’anahora’a a Melehizedeka.

77 ’E ’ia au te fa’aotira’a a te tahi ’e tā te tahi o teie nā ’āpo’ora’a i te fa’auera’a ’o tē nā ’ō mai nei ē :

78 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou, te ’ohipa faufa’a rahi roa a’e a te ’ēkālesia, ’e te mau ha’avāra’a fifi roa a’e a te ’ēkālesia, mai te mea ē ’aita rātou i māuruuru i te fa’aotira’a a te ’episekōpo ’e ’aore rā i tā te mau ha’avā, e tu’uhia atu ïa te reira ’e e ’āfa’ihia atu ho’i i te ’āpo’ora’a a te ’ēkālesia, i mua i te Peresidenira’a nō te Autahu’ara’a teitei.

79 E mana tō te Peresidenira’a nō te ’āpo’ora’a nō te Autahu’ara’a teitei nō te pi’i i te tahi atu ā mau tahu’a rahi, ’oia hō’ē ’ahuru ma piti, ’ia tauturu mai ’ei mau tauturu ; ’e nā roto i te reira e noa’a ai i te Peresidenira’a nō te Autahu’ara’a teitei ’e tōna nā tauturu te mana nō te fa’aoti i te ha’avāra’a ’ia au i te ’itera’a pāpū mai te au i te mau ture a te ’ēkālesia.

80 ’E i muri iho i teie fa’aotira’a e ’ore roa te reira e ha’amana’o-fa’ahou-hia i mua i te Fatu ; nō te mea ’o teie ho’i te ’āpo’ora’a teitei roa a’e a te ’ēkālesia a te Atua, ’e te fa’aotira’a hope’a ïa nō ni’a i te mau mārōra’a nō te mau mea pae vārua.

81 ’Aore roa te hō’ē ta’ata i roto i te ’ēkālesia e nehenehe ’ia ’ape i teie nei ’āpo’ora’a a te ’ēkālesia.

82 ’E mai te mea e ’ōfati te hō’ē Peresideni nō te Autahu’ara’a teitei i te ture, e ’āfa’ihia ’oia i mua i te ’āpo’ora’a a te ’ēkālesia, ma te tauturuhia e te mau tauturu hō’ē ’ahuru ma piti nō te Autahu’ara’a teitei ;

83 ’E e riro tā rātou fa’aotira’a i ni’a i tōna ra upo’o ’ei hope’a nō te mārōra’a nō ni’a iāna ra.

84 Nā roto i te reira, ’aita roa te hō’ē e ti’a ’ia ’ape ’ē atu i te parauti’a ’e te mau ture a te Atua, ’ia ti’a ho’i i te mau mea ato’a ’ia ravehia ma te nahonaho ’e te ’āfaro i mua iāna, mai te au i te parau mau ’e te parauti’a.

85 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau tē parau atu nei au ia ’outou, te ’ohipa a te peresideni i ni’a a’e i te tōro’a nō te diakono ra ’o te peresidenira’a ïa i te mau diakono hō’ē ’ahuru ma piti, ’ia pārahi i roto i te ’āpo’ora’a i pīha’i iho ia rātou, ’e ’ia ha’api’i atu ia rātou i tā rātou ’ohipa, ma te fa’aitoito te tahi i te tahi, mai te au i tei hōro’ahia mai ’ia au ho’i i te mau fafaura’a.

86 ’E ’oia ato’a te ’ohipa a te peresideni i ni’a a’e i te tōro’a nō te mau ha’api’i ’o te peresidenira’a ïa i ni’a i te mau ha’api’i e piti ’ahuru ma maha, ’e ’ia pārahi i roto i te ’āpo’ora’a i pīha’i iho ia rātou, ’e te ha’api’ira’a atu ho’i ia rātou i te mau ’ohipa nō tō rātou tōro’a, mai te au i tei hōro’ahia mai i roto i te mau fafaura’a.

87 ’Oia ato’a te ’ohipa a te peresideni i ni’a a’e i te Autahu’ara’a a Aarona ’o te peresidenira’a ïa i ni’a i te mau tahu’a e maha ’ahuru ma va’u, ’e ’ia pārahi i roto i te ’āpo’ora’a i pīha’i iho ia rātou, ’ia ha’api’i atu ia rātou i te mau ’ohipa nō tō rātou tōro’a, mai te au i tei hōro’ahia mai i roto i te mau fafaura’a—

88 Teie peresideni ’o te ’episekōpo ïa ; nō te mea ’o te hō’ē teie o te ’ohipa a teie nei autahu’ara’a.

89 Teie fa’ahou ā, te ’ohipa a te peresideni i ni’a a’e i te tōro’a nō te mau peresibutero ’o te peresidenira’a ïa i ni’a i te mau peresibutero e iva ’ahuru ma ono, ’e ’ia pārahi i roto i te ’āpo’ora’a i pīha’i iho ia rātou, ’e ’ia ha’api’i atu ia rātou mai te au i te mau fafaura’a.

90 E mea ta’a ’ē teie peresidenira’a i tō te hitu ’ahuru, ’e ’ua fa’ata’ahia te reira nō rātou ’o tē ’ore e tere atu nā roto i te ao pā’āto’a nei.

91 ’E teie fa’ahou ā, te ’ohipa a te Peresideni nō te tōro’a nō te Autahu’ara’a teitei ’o te peresidenira’a ïa i te ’ēkālesia pā’āto’a, ’e ’ia riro ho’i mai ia Mose ra te huru—

92 Inaha, teie ho’i te pa’ari ; ’oia ïa, ’ia riro ’ei hi’o, ’ei heheu parau, ’ei ’īriti parau, ’e ’ei peropheta, ma te fāri’i i te mau hōro’a ato’a a te Atua ’o tāna e tu’u mai i ni’a i te upo’o o te ’ēkālesia.

93 ’E ’ua au ïa i te ’ōrama ’o tei fa’a’ite mai i te fa’anahora’a nō te Hitu ’Ahuru, ’ia fāri’i rātou e hitu peresideni nō te peresideni ia rātou, ’e tei mā’itihia nō roto mai i te rahira’a o te hitu ’ahuru ;

94 ’E nā te hitu o te peresideni o teie mau peresideni e peresideni i ni’a a’e i te ono ra ;

95 ’E nā teie mau peresideni e hitu e mā’iti i te tahi atu mau hitu ’ahuru ’ē atu i te mau hitu ’ahuru mātāmua nō reira rātou, ’e e peresideni rātou i ni’a ho’i ia rātou ra ;

96 ’E te tahi atu ā mau hitu ’ahuru, ē tae noa atu i te taime e roa’a mai ai e hitu taime o te hitu ’ahuru, mai te mea e tītau mai te ’ohipa i roto i te ’ō vine i te reira.

97 ’E teie mau hitu ’ahuru e riro rātou ’ei mau ’orometua hāhaere, i te mau ’Ētene i te mātāmua ’e ’oia ato’a i te mau ’āti Iuda.

98 ’Āre’a te tahi atu mau ta’ata tōro’a nō te ’ēkālesia, e ’ere nō roto i te Tino ’Ahuru Ma Piti, ’e ’aore rā i te Hitu ’Ahuru, ’aore rātou i tītauhia ’ia tere haere nā roto i te mau nūna’a ato’a, e hāhaere rā rātou mai te au i te ti’a ’ia rātou, noa atu e mau tōro’a teitei ’e te faufa’a rahi tō rātou i roto i te ’ēkālesia.

99 Nō reira, i teienei ’ia ha’api’i mai te mau ta’ata tāta’itahi i tāna iho ’ohipa, ’e ’ia rave ho’i i te ’ohipa i roto i te tōro’a tei fa’ata’ahia nōna, ma te itoito ato’a.

100 ’O ’oia ’o tē fa’atau noa e ’ore roa ’oia e tai’ohia ’ei mea ti’amā ’ia ti’a noa mai, ’e ’o ’oia ’o tē ’ore e ha’api’i i tāna ’ohipa ’e ’o tē fa’a’ite mai iāna iho ’ei ta’ata ti’a ’ore e ’ore roa ’oia e tai’ohia ’ei mea ti’amā ’ia ti’a noa mai. ’Oia ïa. ’Āmene.