Pāpa’ira’a mo’a
Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121


Tufa’a 121

Te pure ’e te mau tohura’a i pāpa’ihia e Iosepha Semita te peropheta i roto i te hō’ē ’episetole i tō te ’Ēkālesia ’a tāpe’ahia ai ’oia i roto i te fare tāpe’ara’a i Liberty, i Missouri, i te 20 nō Māti 1839. ’Ua ’āva’e ’e ’ua ’āva’e te fa’aea-noa-ra’a ’o te peropheta ’e te tahi mau hoa nōna i roto i te fare ’āuri. ’Aita tā rātou mau tītaura’a ’e tā rātou mau anira’a i te mau ta’ata tōro’a fa’atere hau ’e te mau ha’avā i manuia nō te fa’aora mai ia rātou.

1–6, ’Ua tāparu te peropheta i te Fatu ’ia tauturu mai i te feiā mo’a i roto i tō rātou ’ati ; 7–10, ’Ua parau mai te Fatu i te parau hau iāna ; 11–17, ’Ia ’anatemahia te mau ta’ata ato’a ’o tē parau ha’avare ē ’ua ’ōfati te mau ta’ata o te Fatu i te ture ; 18–25, ’Aita tō rātou e ti’ara’a nō te fāri’i i te autahu’ara’a ’e e noa’a te fa’ahapa ia rātou iho ; 26–32, ’Ua fafauhia mai te mau heheura’a fa’ahiahia rahi i te feiā ’o tē fa’aitoito tāmau noa ; 33–40, Nō te aha e mea rahi tē pi’ihia ’e e mea iti tē mā’itihia ; 41–46, E mea ti’a roa i te autahu’ara’a ’ia fa’a’ohipa-noa-hia nā roto i te parauti’a.

1 E te Atua, tei hea roa ’oe ? ’E tei hea roa te ti’ahapa ’o tē tāpo’i nei i tō ’oe na vāhi tāpunira’a ?

2 E aha te maorora’a ’oe e tāpe’a ai i tō ’oe rima ’e tō ’oe mata, ’oia ïa tō ’oe mata ateate, ’a hi’o mai na mai te mau ra’i mure ’ore mai i te mau hape i ravehia i ni’a i tō ’oe mau ta’ata ’e tō ’oe mau tāvini, ’e ’a putapū ai tō ’oe tari’a i tā rātou mau ti’aorora’a ?

3 ’Oia ïa, e te Fatu, e aha te maorora’a nō tō rātou fa’a’oroma’ira’a i teie mau hape ’e teie mau hāmani-’ino-ra’a tano ’ore i te ture, hou tō ’oe māfatu e ha’amarūhia ai ia rātou, ’e tō ’oe ho’i ’ā’au e ha’aputapūhia ai i te aroha ia rātou ?

4 E te Fatu te Atua Manahope, ’o tei hāmani i te ra’i, te fenua, ’e te mau miti, ’e te mau mea ato’a e vai nei i roto i taua mau mea ra, ’e ’o tē fa’atere nei ’e ’o tē ha’avī nei i te diabolo, ’e te hau pōiri i ro’ohia i te pō nō Seheola—’a fa’atoro mai na i tō ’oe rima ; ’a hi’o mai na tō ’oe mata ; ’a ’īriti ’ē atu i tō ’oe ti’ahapa ; ’eiaha tō ’oe vāhi tāpunira’a ’ia tāpo’i-fa’ahou-hia ; ’a fa’aro’o mai rā tō ’oe tari’a ; ’ia ha’amarūhia tō ’oe māfatu, ’e ’ia ha’aputapūhia mai tō ’oe ’ā’au i te aroha ia mātou nei.

5 ’Ia fa’atupuhia tō ’oe riri i tō mātou mau ’enemi ; ’e, i roto i te riri ’ū’ana o tō ’oe ’ā’au, nā roto i tā ’oe ’o’e ’a tāho’o atu i te mau hape i ravehia i ni’a ia mātou nei.

6 ’A ha’amana’o mai na e tō mātou Atua i tō ’oe feiā mo’a, ’o tē mamae noa nei, ’e e ’oa’oa tō ’oe mau tāvini i tō ’oe na i’oa ē a muri noa atu.

7 E tā’u tamaiti, ’ia vai te hau i roto i tō ’oe vārua ; e vai poto noa tō ’oe fifi ’e tō ’oe mau ’ati ;

8 ’Ei reira, mai te mea e fa’a’oroma’i māite ’oe i te reira, e fa’ateitei te Atua ia ’oe i te vāhi teitei roa ; e upo’oti’a ’oe i ni’a i tō ’oe mau ’enemi ato’a.

9 Tē ti’a mau nei tō ’oe mau hoa i pīha’i iho ia ’oe na, ’e e fāri’i fa’ahou rātou ia ’oe ma te ’ā’au māhanahana ’e te rima aroha.

10 ’Aita ā ’oe i riro mai ia Ioba ; ’aita ho’i tō ’oe mau hoa i ’aro mai ia ’oe, ’aita ato’a ho’i i pari ia ’oe i te hara, mai tā rātou i pari ia Ioba ra.

11 ’E ’o rātou ’o tē pari nei ia ’oe i te hara ra, e fa’a’ore-roa-hia tō rātou ti’aturira’a, ’e e tahe atu tā rātou mau ’ōpuara’a mai te tahera’a o te hupe to’eto’e i mua i te hihi ve’ave’a o te mahana ’ia hiti mai te reira ;

12 ’E teie ato’a, ’ua tu’u atu ra te Atua i tōna rima ’e tāna tāpa’o ho’i nō te fa’ahuru ’ē i te mau taime ’e te mau tau, ’e nō te ha’apōiri i tō rātou mau ferurira’a, ’ia ’ore rātou ’ia ’ite i tāna mau ’ohipa māere ; ’ia ti’a iāna ’ia tāmata ato’a ia rātou ’e ’ia ha’afifi ia rātou i roto i tā rātou iho mau ’ohipa ha’avare ;

13 ’E nō te mea ato’a ’ua vi’ivi’i tō rātou ’ā’au, ’e te mau mea ho’i tā rātou i hina’aro ’ia fa’atupu i ni’a ia vetahi ’ē ’e ’o tā rātou ho’i i hina’aro ia vetahi ’ē ’ia mamae, ’ia tae atu te reira mau mea i ni’a ia rātou iho ē tae noa atu i te tā’āto’ara’a ;

14 ’Ia ha’afifi-ato’a-hia rātou, ’e ’ia tāpū-’ē-hia atu tā rātou mau ’ōpuara’a ;

15 ’E i roto noa i te tahi mau matahiti i mua nei, e ha’amouhia rātou ’e tō rātou hua’ai i raro a’e i te ra’i, tē nā reira mai nei te Atua, ’e e ’ore roa te hō’ē o rātou e toe ’ia ti’a mai i te pae patu ra.

16 E ’anatemahia rātou ato’a ’o tē fa’ateitei i te poro ’āvae i ni’a i tō’u feiā i fa’atāhinuhia ra, tē nā reira mai nei te Fatu, ’e ’o tē pi’i mai ē ’ua hara rātou, ’e ’aita ho’i rātou i hara i mua iā’u nei, tē nā reira mai nei te Fatu, ’ua rave rā rātou i te mea ti’a i mua iā’u nei, ’e ’o tā’u ho’i i fa’aue ia rātou ra.

17 Terā rā, ’o rātou ’o tē pari noa i te hara, e nā reira rātou nō te mea e mau tāvini rātou nō te hara, ’e e mau tamari’i ho’i rātou iho nō te feiā ha’apa’o ’ore ra.

18 ’E ’o rātou ’o tē pari ha’avare i tō’u mau tāvini, nō te fa’atae ia rātou i roto i te tītīra’a ’e te pohe—

19 E ’ati tō rātou ; nō tā rātou hāmani-’ino-ra’a i tō’u mau ta’ata ri’i, e tāpū-’ē-hia atu rātou i te mau ’ōro’a nō tō’u fare.

20 E ’ore roa tā rātou ’ete e ’ī, e mou atu tō rātou mau fare ’e tā rātou mau fare ha’apu’era’a mā’a, ’e e vahavahahia rātou iho e te feiā tei tāvaimanino ia rātou ra.

21 ’E ’aita tō rātou e ti’ara’a ’ia mau i te autahu’ara’a, ’aita ato’a tō rātou hua’ai i muri iho ia rātou, i terā u’i ’e i terā u’i.

22 E mea huru maita’i a’e ’āhiri ’ua tā’amuhia te hō’ē ’ōfa’i mule i ni’a i tō rātou ’a’ī, ’e ’ia paremo atu rātou i raro i te hōhonura’a o te moana.

23 E ’ati tō rātou ato’a ’o tē ha’ape’ape’a i tō’u mau ta’ata, ’e ’o tē tīahi, ’e ’o tē taparahi, ’e ’o tē pari atu ia rātou ra, tē nā reira mai nei te Fatu Sabaota ; e ’ore roa te hō’ē u’i ’ōphī e ora atu i te pohe mamae nō hade.

24 Inaha, tē ’ite nei tō’u mata i tā rātou mau ’ohipa ato’a, ’e e utu’a ’oi’oi tā’u i fa’ata’a nā rātou ato’a, i te tau au nō te reira ;

25 Nō te mea ’ua fa’ata’ahia te tau nō te ta’ata ato’a, ’ia au i tāna ra mau ’ohipa.

26 E hōro’a atu te Atua ia ’outou i te ’ite nā roto i tōna Vārua Mo’a, ’oia ïa, nā roto i te hōro’a a te Vārua Maita’i ’o tē ’ore e ti’a ’ia parau, ’o tei ’ore i heheuhia mai mai te ha’amatara’a o te ao nei ē tae roa mai i teienei ;

27 ’O tā tō tātou hui tupuna i tīa’i onoono noa ’ia heheuhia mai i te mau tau hope’a nei, ’e nā te mau melahi i fa’atano i tō rātou mau ferurira’a i ni’a i te reira, ’ei mea i fa’ahereherehia nō te ’īra’a o tō rātou hanahana ;

28 Te hō’ē tau ’o tē tae mai ’e i roto i te reira e ’ore roa te hō’ē mea e tāpe’ahia atu, noa atu tē vai nei hō’ē noa iho Atua ’e ’aore rā e rave rahi mau atua, e fa’a’itehia mai rātou.

29 ’E e heheuhia mai te mau terōno ’e te mau hau ari’i, te mau bāsileia ’e te mau mana, ’e e tu’uhia atu ho’i i ni’a iho ia rātou ato’a ’o tei tāmau itoito i roto i te ’evanelia a Iesu Mesia.

30 ’E teie ato’a ho’i, mai te mea ē tē vai ra te mau ’ōti’a i fa’ata’ahia nō te mau ra’i ’e te mau miti, ’e te fenua marō, ’e te rā, ’e te marama, ’e te mau feti’a ra—

31 Te mau taime ato’a nō tō rātou mau ’ohura’a, te mau mahana i fa’ata’ahia, ’e te mau ’āva’e, ’e te mau matahiti, ’e te mau mahana ato’a nō tō rātou mau mahana ’e te mau ’āva’e, ’e te mau matahiti, e tō rātou mau hanahana ato’a, te mau ture, ’e te mau taime i ha’amauhia ra, e heheuhia mai ïa i te mau mahana nō te tau tu’ura’a ’evanelia i te hopera’a mau o te mau tau ra—

32 Mai te au i tei fa’ata’ahia i roto i te ’Āpo’ora’a a te Atua mure ’ore o te mau atua ’ē atu hou teie nei ao, ’o tei fa’ahereherehia ē tae noa atu i te fa’aotira’a ’e te hope’a ho’i, i te taime te mau ta’ata ato’a e tae atu ai i mua i tōna aro mure ’ore ’e i roto ho’i i tōna fa’aeara’a tāhuti ’ore.

33 E aha te maoro tō te pape tahe vai-vi’ivi’i-noa-ra’a ? E aha te mana ’o tē ti’a ’ia tāpe’a atu i te mau ra’i ? E au ho’i ïa i te ta’ata ’ia fa’atoro atu i tōna rima paruparu nō te tāpe’a atu i te ’ānāvai Missouri i tōna tahera’a mau, ’e ’aore rā ’ia fa’aho’i atu i te reira i ni’a, i te tāfifira’a i te Manahope ’eiaha ’ia nīni’i mai i te ’ite, mai ni’a mai i te ra’i, i ni’a i te upo’o o te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei.

34 Inaha, e rave rahi tei pi’ihia, e mea iti rā tei mā’itihia. ’E e aha te tumu ’aita rātou i mā’itihia ?

35 Nō te mea ’ua fa’atumuhia tō rātou ’ā’au i ni’a i te mau mea nō teie nei ao, ’e tē tītau nei rātou ’ia fa’aturahia rātou e te ta’ata, nō reira ’aita rātou i ha’api’i mai i teie ha’api’ira’a hō’ē nei—

36 I te mea ’ua ha’amau-roa-hia te mau ti’ara’a nō te autahu’ara’a i te mau mana nō te ra’i ra, ’e e ’ore roa e ti’a i te mau mana nō te ra’i ra ’ia fa’aterehia ’e ’ia fa’a’ohipahia, maori rā nā roto i te mau parau tumu nō te parauti’a.

37 E parau mau ïa, e hōro’ahia mai teie mau mea ia tātou nei ; terā rā, ’ia tāmata tātou i te tāpo’i i tā tātou mau hara, ’e ’aore rā ’ia fa’atupu rahi i tō tātou te’ote’o ’e tā tātou ’ōpuara’a faufa’a ’ore, ’e ’aore rā ’ia fa’atere ’ē ’e ’aore rā ’ia arata’i ’ē ’e ’aore rā ’ia ha’avī atu i te vārua o te mau tamari’i a te ta’ata nei, nā roto i te hō’ē vāhi iti roa nō te parauti’a ’ore, inaha, e fa’aātea ’ē atu te mau ra’i ia rātou iho ; e ’oto te Vārua o te Fatu ; ’e ’ia fa’aātea-’ē-hia atu te reira, ’ua ’Āmene te autahu’ara’a, ’oia ho’i te ha’amanara’a o taua ta’ata ra.

38 Inaha, hou ’oia e ’ite ai, ’ua vaiihohia atu ’oia iāna iho, ’ia tu’e atu i te mau tara, ’ia hāmani ’ino i te feiā mo’a, ’e ’ia ’aro atu i te Atua.

39 ’Ua ’ite tātou, nā roto i te mau mea au ’ore i tupu, ’o te nātura ïa ’e te huru ho’i o te pae rahi o te ta’ata nei ē, i te noa’ara’a mai iho ā, i tō rātou ho’i mana’ora’a, te hō’ē tufa’a iti ha’amanara’a, ’a ha’amata ato’a ai ïa rātou i te ha’avī i te ta’ata ma te parauti’a ’ore.

40 Nō reira e rave rahi tei pi’ihia, e mea iti rā tei mā’itihia.

41 ’Aore roa e mana ’e ’aore roa e fa’aurura’a e ti’a ’ia fa’a’ohipahia nā roto i te tura nō te autahu’ara’a, maori rā nā roto i te tāparura’a, te fa’a’oroma’i, te marū ’e te ha’eha’a, ’e te here mau ;

42 Nā roto i te maita’i, ’e te ’ite pāpū, ’o tē ha’amaita’i rahi i te vārua ma te fa’ahua ’ore, e ma te hara ’ore—

43 I te fa’ahapa-’ū’ana-ra’a i te mau taime tano maita’i, mai te mea ē ’ua fa’auruhia e te Vārua Maita’i ; ’e i muri iho ’a fa’a’ite atu ai i te here rahi iāna ’o tā ’oe i fa’ahapa na, ’ia ’ore ’oia e fa’ariro ia ’oe ’ei ’enemi nōna ;

44 ’Ia ’ite ’oia ē, e mea pūai a’e tō ’oe ti’aturira’a i te mau taura nō te pohe.

45 ’Ia ’ī noa ato’a ho’i tō ’oe ’ā’au i te here i te mau ta’ata ato’a, ’e i te ’utuāfare fa’aro’o, ’e ’ia fa’a’una’una noa te parauti’a i tō ’oe ferurira’a i te mau taime ato’a ; ’ei reira tō ’oe ti’aturira’a e pūai roa ai i mua i te aro o te Atua ; ’e e ma’iri mai te mau ha’api’ira’a tumu nō te autahu’ara’a i ni’a i tō ’oe vārua mai te hupe nō te ra’i mai.

46 ’E e riro te Vārua Maita’i ’ei ’āpiti nō ’oe i te mau taime ato’a, ’e tā ’oe sēpeta ’ei sēpeta taui ’ore nō te parauti’a ’e te parau mau ; ’e e riro tō ’oe mana ’ei mana mure ’ore, ’e e tae noa mai te reira ia ’oe ma te fa’ahepo ’ore ē a muri ē a muri noa atu.