Pāpa’ira’a mo’a
Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 132


Tufa’a 132

E heheura’a tei hōro’ahia mai nā roto ia Iosepha Semita te peropheta, i Nauvoo, i Illinois, pāpa’ihia i te 12 nō Tiurai 1843, ’e nō ni’a te reira i te Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore, ē tae noa atu i te mure ’ore o te fafaura’a nō te fa’aipoipora’a ’e te parau tumu nō te fa’aipoipora’a rau. Noa atu ē ’ua pāpa’ihia teie heheura’a i te matahiti 1843, tē vai ra te tahi mau fa’a’itera’a ē, ’ua ’ite a’ena te peropheta i te tahi mau parau tumu i fa’a’itehia i roto i teie heheura’a i te matahiti 1831ra’a iho ā. Hi’o i te Fa’a’itera’a mana 1.

1–6, E fāri’ihia te fa’ateiteira’a nā roto i te Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore ; 7–14, ’Ua ha’amāramaramahia mai te mau ’ōpuara’a ’e te mau tītaura’a nō ni’a i taua fafaura’a ra ; 15–20, Nā roto i te fa’aipoipora’a tiretiera ’e te haere-tāmau-noa-ra’a o te ’utuāfare i mua e ti’a ai i te ta’ata nei ’ia riro ’ei mau atua ; 21–25, Nā te ’ē’a oaoa ’e te piriha’o e arata’i i te mau ora mure ’ore ; 26–27, ’Ua hōro’ahia mai te ture nō ni’a i te fa’a’inora’a i te Vārua Maita’i ; 28–39, ’Ua fa’a’itehia te mau peropheta ’e te feiā mo’a i te mau ’anotau ato’a i te mau fafaura’a nō ni’a i te fa’arahira’a mure ’ore ’e te fa’ateiteira’a ; 40–47, ’Ua hōro’ahia te mana ia Iosepha Semita nō te ha’amau ’e nō te tā’ati i ni’a i te fenua nei ’e i te ao ra ; 48–50, ’Ua tā’ati te Fatu i ni’a iāna tōna fa’ateiteira’a ; 51–57, ’Ua a’ohia Emma Smith ’ia ha’apa’o maita’i ’e ’ia riro ’ei mea parau mau ; 58–66, ’Ua fa’a’itehia mai te mau ture nō ni’a i te fa’aipoipora’a rau.

1 ’Oia mau, tē nā ’ō mai nei te Fatu ia ’oe, e tō’u tāvini e Iosepha, nō te mea ē ’ua ani mai ’oe iā’u, ’ia ’ite ’oe ’e ’ia ta’a maita’i ia ’oe e nō te aha vau, ’o te Fatu, i fa’ati’amā ai i tō’u mau tāvini ia Aberahama, Isaaka, Iakoba, ’oia ato’a i tō’u mau tāvini ia Mose, Davida ’e Solomona, nō ni’a i te parau tumu ’e te mau ha’api’ira’a tumu nō ni’a i tō rātou ravera’a i te mau vahine fa’aipoipo ’e te mau vahine tāvini e rave rahi—

2 Inaha, ’e ’a hi’o na, ’o vau nei te Fatu tō ’oe Atua, ’e e pāhono atu vau ia ’oe nō ni’a i teie nei mea.

3 Nō reira, ’a fa’aineine i tō ’oe ’ā’au nō te fāri’i ’e nō te ha’apa’o ho’i i te mau ha’api’ira’a tā’u i fātata i te hōro’a atu ia ’oe na ; nō te mea ’o rātou ato’a ’o tē heheuhia mai teie nei ture ia rātou ra, ’ia ha’apa’o ho’i rātou i te reira e ti’a ai.

4 Inaha ho’i, tē heheu atu nei au ia ’oe i te hō’ē Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore ho’i ; ’e mai te mea ē ’aita ’oe e ha’apa’o i taua fafaura’a ra, e fa’ahapahia ïa ’oe ; nō te mea e ’ore roa e ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia pāto’i i teie nei fafaura’a ’e ’ia fa’ati’ahia ’ia tomo mai i roto i tō’u hanahana.

5 ’O rātou ato’a ho’i ’o tei hina’aro i te ha’amaita’ira’a i tō’u nei rima, ’ia ha’apa’o ïa rātou i te ture i fa’ata’ahia nō taua ha’amaita’ira’a ra e ti’a ai, ’e te mau tītaura’a ho’i nō te reira mai te au i tei fa’atumuhia hou te fa’atumura’a o te ao nei.

6 ’E nō ni’a i te Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore, ’ua fa’atumuhia te reira nō te ’īra’a o tō’u nei hanahana ; ’e ’o ’oia ’o tē fāri’i i te ’īra’a nō te reira, ’ia ha’apa’o ïa ’oia i te ture e ti’a ai, ’e ’aore rā e fa’ahapahia ïa ’oia, tē nā reira mai nei te Fatu ra te Atua.

7 ’E ’oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, ’o teie ho’i te mau tītaura’a nō teie nei ture : Te tā’āto’ara’a o te mau fafaura’a, te mau fa’aaura’a, te mau ru’uru’ura’a, te mau tārahu, te mau tapura’a, te mau ’euhe, te mau ravera’a ’ohipa, te mau tū’atira’a, te mau ’āmuira’a, ’e te mau ti’aturira’a, ’o tei ’ore i fa’aotihia ’e i ha’apa’ohia ’e i tā’atihia e te Vārua Mo’a nō te fafaura’a, nā roto iāna ’o tei fa’atāhinuhia, nō teie orara’a ’e nō te tau mure ’ore ato’a ho’i, ’e ’ia mo’a roa ato’a ho’i te reira, nā roto i te heheura’a ’e te fa’auera’a nā roto iāna ’o tei fa’atāhinuhia nō’u nei, tā’u i fa’ata’a i ni’a i te ao nei ’ia mau i teie nei mana (’e ’ua fa’ata’a vau i tō’u tāvini ia Iosepha ’ia mau i teie nei mana i te mau mahana hope’a nei, ’e ’aita atu maori rā te ta’ata hō’ē i ni’a i te ao nei i te taime hō’ē ’o tei hōro’ahia atu teie nei mana ’e te mau tāviri ho’i nō teie nei autahu’ara’a), ’aore ho’i tō taua mau mea ato’a ra e faufa’a, ’aore e ti’a, e ’aore ho’i e mana i roto ’e i muri a’e ho’i i te ti’afa’ahoura’a mai te pohe mai ra ; nō te mea e hope’a tō te mau fa’aaura’a ato’a ’o tei ’ore i fa’aotihia mai teie te huru ’ia pohe atu te ta’ata.

8 Inaha, e fare nahonaho tō’u nei fare, tē nā reira mai nei te Fatu ra te Atua, ’e e ’ere ho’i i te fare ’āhuehue noa.

9 Tē nā ’ō mai nei te Fatu ē, e fāri’i ānei au i te ō ’o tei ’ore i pūpūhia mai nā roto i tō’u nei i’oa ?

10 ’E ’aore rā e fāri’i ānei au i tō roto mai i tō ’outou nā rima, i tei ’ore i fa’ata’ahia e au nei ?

11 ’E e fa’ata’a ānei au i te hō’ē mea nā ’outou, tē nā reira mai nei te Fatu, maori rā ’ia au te reira i te ture, mai te au ho’i i tā’u ’e tā tō’u Metua i ’ōpua nā ’outou hou roa te ao nei i vai mai ai ?

12 ’O vau nei ho’i te Fatu tō ’oe ra Atua ; ’e tē hōro’a atu nei au i teie nei fa’auera’a ia ’oe na—’e e ’ore roa te hō’ē ta’ata e tae mai i te Metua maori rā nā roto iā’u nei ’e ’aore rā nā roto i tā’u parau, ’o tā’u ïa ture, tē nā reira mai nei te Fatu.

13 ’E te mau mea ato’a i roto i te ao nei, noa atu ē ’ua fa’atōro’ahia e te ta’ata nei, nā roto i te mau terōno, ’e ’aore rā te mau hau hui ari’i, ’e ’aore rā te mau mana, ’e ’aore rā te mau mea e i’oa tō te reira, e taua mau mea ato’a ra, ’o tei ’ore i fa’atōro’ahia e au nei ’e ’aore rā nā roto i tā’u nei parau, tē nā reira mai nei te Fatu, e hurihia atu ïa i raro, ’e e ’ore roa e toe ’ia pohe atu te ta’ata nei, ’eiaha i roto ’e ’aore rā i muri a’e i te ti’afa’ahoura’a, tē nā reira mai nei te Fatu tō ’oe ra Atua.

14 Nō te mea te mau mea ato’a e toe mai, ’ua fa’atōro’ahia ïa e au nei ; ’e te mau mea ato’a ’o tei ’ore i fa’atōro’ahia e au nei, e ueuehia ïa ’e e ha’amou-roa-hia ho’i.

15 Nō reira, mai te mea e fa’aipoipo te tāne i te vahine i roto i te ao nei, ’e ’aita ’oia i fa’aipoipo iāna nā roto iā’u nei ’e ’aore rā nā roto i tā’u nei parau, ’e ’ia fafau atu ’oia iāna ’a ora noa ai ’oia i roto i te ao nei ’e e nā reira ato’a mai te vahine iāna, ’aore ïa tō tā rāua fafaura’a e fa’aipoipora’a e mana fa’ahou ’ia pohe rāua, ’e ’ia fa’aru’e mai rāua i teie nei ao ; nō reira ’aore ïa rāua i tā’atihia e te hō’ē ture, ’ia fa’aru’e mai rāua i teie nei ao.

16 Nō reira, ’ia tae atu rāua i rāpae i teie nei ao, e ’ore ïa rāua e fa’aipoipo ’e e ’ore ho’i e hōro’ahia nō te fa’aipoipo ; e fa’ata’ahia rā ’ei nā melahi i roto i te ao ra, ’oia ho’i ’ei melahi tāvini, nō te tauturu ia rātou ’o tei au i te hanahana hau roa a’e i te rahi ’e te fāito mure ’ore ra.

17 Nō te mea ’aita teie mau melahi i ha’apa’o i tā’u ture ; nō reira, e ’ore roa e ti’a ia rātou ’ia fa’arahihia, terā rā e fa’aea ta’a ’ē hō’ē noa rātou ma te ’āpiti ’ore, ’aore e fa’ateiteira’a, i roto i tō rātou huru fa’aorara’ahia, nā roto i te mau tau mure ’ore ato’a ; ’e mai te reira taime atu ā e ’ore roa rātou e riro ’ei mau atua ; ’āre’a rā ’ei mau melahi nā te Atua ē a muri ē a muri noa atu.

18 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, mai te mea e fa’aipoipo te tāne i te vahine, ’e e fafau atu ho’i iāna nō teie nei tau ’e nō te tau mure ’ore ato’a ra, ’e mai te mea ho’i e ’ere taua fafaura’a ra nā roto iā’u ’e ’aore rā nā roto i tā’u nei parau, ’oia ho’i tā’u nei ture, ’e ’aore ho’i i tā’atihia atu e te Vārua Mo’a nō te fafaura’a, nā roto iāna ’o tā’u i fa’atāhinu ’e i fa’ata’a i teie nei mana, ’aore ïa e faufa’a i reira, ’aore ato’a ho’i e mana ’ia tae atu rāua i rāpae i teie nei ao, nō te mea ’aore rāua i tā’atihia e au nei, tē nā reira mai nei te Fatu, ’aore ato’a ho’i i tā’u parau nei ; ’ia tae atu rāua i rāpae i te ao nei, e ’ore roa e ti’a i te reira ’ia fāri’ihia i reira, nō te mea ’ua fa’ata’ahia te mau melahi ’e te mau atua i reira, ’e e ’ore roa e ti’a ia rāua ’ia mareva ’ē atu ia rātou ra ; nō reira, e ’ore roa e ti’a ia rāua ’ia fāri’i i tō’u hanahana ; nō te mea e fare nahonaho tō’u fare, tē nā reira mai nei te Fatu ra te Atua.

19 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, mai te mea e fa’aipoipo te tāne i te vahine nā roto i tā’u nei parau, ’oia ho’i tā’u nei ture, ’e nā roto i te fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore ho’i, ’e ’ua tā’atihia atu te reira i ni’a ia rāua e te Vārua Mo’a nō te fafaura’a, nā roto iāna ’o tei fa’atāhinuhia, ’o ’oia ’o tā’u i fa’ata’a nō teie nei mana ’e te mau tāviri ho’i nō teie nei autahu’ara’a ; ’e e parauhia atu ïa ia rāua ē—E ti’a mai ïa ’ōrua i roto i te ti’afa’ahoura’a mātāmua ; ’e mai te mea ho’i i muri a’e i te ti’afa’ahoura’a mātāmua, i roto i te ti’afa’ahoura’a i muri iho ; ’e e noa’a ho’i te mau terōno, te mau bāsileia, te mau hau hui ari’i, ’e te mau mana, te mau fa’aterera’a hau, te mau vāhi teitei ato’a ’e te mau vāhi hōhonu ato’a ho’i—’ei reira e pāpa’ihia ai i roto i te Buka Ora a te ’Ārenio ra ē, e ’ore roa ’oia e taparahi i te ta’ata ’a ha’amani’i ai i te toto hara ’ore. ’E mai te mea e ha’apa’o noa rāua i tā’u fafaura’a, ’e e ’ore ho’i e taparahi i te ta’ata, ’a ha’amani’i ai i te toto hara ’ore, e ravehia ïa i ni’a ia rāua ra te mau mea ato’a tā tō’u tāvini i tu’u atu i ni’a ia rāua, i roto i teie nei tau, ’e i roto ho’i i te tau mure ’ore ato’a ra ; ’e e ha’amana-roa-hia ïa ’ia tae rāua i rāpae i te ao nei ; ’e e mareva ’ē atu ho’i rāua i te mau melahi, ’e te mau atua, ’o tei tu’uhia atu i reira, ’a haere atu ai rāua i tō rāua fa’ateiteira’a ’e te hanahana ho’i i roto i te mau mea ato’a ra, mai te au i tei tā’atihia atu i ni’a i tō rāua upo’o, ’e ’o taua hanahana ra, ’o te ’īra’a ïa ’e te fa’atupu-noa-ra’a i te mau hua’ai ē a muri ē a muri noa atu.

20 ’Ei reira rāua e riro ai ’ei atua, nō te mea ’aore tō rāua e hope’a ; nō reira e vai noa rāua ē a muri ē a muri noa atu, nō te mea ’aita tō rāua e hope’a ; ’ei reira rāua e vai noa ai i ni’a a’e i te mau mea ato’a ra, nō te mea ’ua auraro ho’i te mau mea ato’a ia rāua. ’Ei reira rāua e riro ai ’ei atua, nō te mea tei ia rāua te mau mana ato’a, ’e e auraro atu te mau melahi ia rāua.

21 ’Oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou na, ’ia ’ore ’outou ’ia ha’apa’o i tā’u nei ture, e ’ore roa atu teie nei hanahana e noa’a ia ’outou.

22 E mea oaoa ho’i te ’ūputa, ’e e mea piriha’o te ’ē’a e tae atu ai i te fa’ateiteira’a ’e te fa’atupu-noa-ra’a i te mau orara’a, ’e e mea iti ho’i tē ’ite atu i te reira, nō te mea ’aita ’outou e fāri’i mai iā’u i roto i te ao nei ’e ’aore ho’i ’outou i ’ite mai iā’u nei.

23 Terā rā mai te mea e fāri’i mai ’outou iā’u nei i roto i te ao nei, ’ei reira ’outou e ’ite mai ai iā’u nei, ’e e fāri’i ho’i i tō ’outou fa’ateiteira’a ; ’e i te vāhi tei reira vau nei, ’ei reira ato’a ïa ’outou.

24 ’O teie ho’i te mau ora mure ’ore—’ia ’ite i te Atua pa’ari ’e te parau mau ana’e ho’i, ’e ia Iesu Mesia, tāna i tono mai. ’O vau nei ho’i ’oia. Nō reira, ’a fāri’i mai na ’outou i tā’u nei ture.

25 E mea āteatea te ’ūputa, ’e e mea ’ā’ano ho’i te ’ē’a e tae atu ai i te mau pohe ; ’e e rave rahi ho’i ïa ’o tē haere nā reira, nō te mea ’aore rātou i fāri’i mai iā’u nei, ’e ’aore roa ato’a ho’i rātou i ha’apa’o i tā’u nei ture.

26 ’Oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou na, mai te mea e fa’aipoipo te tāne i te vahine mai te au i tā’u nei parau, ’e ’ua tā’atihia rāua e te Vārua Mo’a nō te fafaura’a, mai te au ho’i i tā’u fa’ata’ara’a, ’e ’ua rave te tāne ’e ’aore rā te vahine i te hō’ē noa atu hara ’e ’aore rā ’ua ’ōfati i te mau huru ture ato’a nō te Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore, ’e te mau huru fa’ainainara’a atua ato’a, ’e mai te mea ē ’aita rāua i taparahi i te ta’ata, ’a ha’amani’i ai i te toto hara ’ore, e ti’a mai ā rāua i roto i te ti’afa’ahoura’a mātāmua, ’e ’a tomo atu ai ho’i i roto i tō rāua fa’ateiteira’a ; e ha’amouhia rā rāua i te tino nei, ’e ’a tu’uhia atu ai i te mau tūpa’ipa’ira’a a Sātane ē tae noa atu i te mahana fa’aorara’a, tē nā reira mai nei te Fatu ra te Atua.

27 Te fa’a’inora’a i te Vārua Maita’i ra, e ’ore roa ïa e fa’a’orehia i roto i te ao nei ’e ’aore ato’a i rāpae i te ao nei, ’o teie ïa, ’ia taparahi ’outou i te ta’ata ’a ha’amani’i ai i te toto hara ’ore, ’e ’a fa’ati’a ai ’outou i tō’u pohera’a, i muri iho i tō ’outou fāri’ira’a i tā’u Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore, tē nā reira mai nei te Fatu ra te Atua ; ’e ’o ’oia ’o tē ’ore e ha’apa’o i teie nei ture, e ’ore roa ho’i e ti’a iāna ’ia tomo mai i roto i tō’u nei hanahana, e fa’ahapahia rā ’oia, tē nā reira mai nei te Fatu.

28 ’O vau nei te Fatu ra tō ’oe Atua, ’e e hōro’a atu vau ia ’oe i te ture nō tō’u Autahu’ara’a Mo’a, mai te au i tei fa’ata’ahia e au ’e e tō’u Metua hou roa te ao nei i hāmanihia ai.

29 ’Ua fāri’i ’o Aberahama i te mau mea ato’a tāna i fāri’i, nā roto i te heheura’a ’e te fa’auera’a, nā roto i tā’u parau, tē nā reira mai nei te Fatu, ’e ’ua tomo mai ho’i i roto i tōna fa’ateiteira’a, ’e tē pārahi nei ho’i i ni’a i tōna ra terōno.

30 ’Ua fāri’i ’o Aberahama i te mau fafaura’a nō ni’a i tōna ra hua’ai, ’e nō ni’a i te hua’ai o tōna ra tau’upu—’e nō roto mai ho’i ’oe i tōna ra tau’upu, e tō’u nei tāvini e Iosepha—e fa’arahi-noa-hia tōna ra hua’ai ’a toe mai ai rātou i roto i te ao nei ; e nō ni’a ia Aberahama e tōna ra hua’ai, e fa’arahi-noa-hia ho’i rātou i rāpae i te ao nei ; e fa’arahi-noa-hia rātou i roto i te ao nei ’e i rāpae ato’a i te ao nei, ’e ’aita e ti’a ’ia tai’ohia, mai te mau feti’a te rahi ; ’e ’aore rā, ’āhiri ’ua ti’a ia ’oe ’ia tai’o i te hu’a one i tahatai ra, ’aore iho ā ïa e ti’a ia ’oe ’ia tai’o i tō rātou rahira’a.

31 Nō ’outou ato’a teie nei fafaura’a, nō te mea nō roto mai ’outou ia Aberahama, ’e ’ua hōro’ahia teie fafaura’a ia Aberahama ; ’e nā roto i teie nei ture e tere noa ai te mau ’ohipa a tō’u Metua ; ’e nā roto ho’i i taua mau ’ohipa ra ’oia e fa’ateitei ai iāna iho.

32 Nō reira, ’a haere atu na ’outou ’e ’a rave i te mau ’ohipa a Aberahama ; ’a tomo mai na ’outou i roto i tā’u nei ture, ’e e fa’aorahia ’outou na.

33 Terā rā mai te mea ho’i ē ’aita ’outou e tomo mai i roto i tā’u nei ture, ’aore roa ïa e ti’a ia ’outou ’ia fāri’i i te fafaura’a a tō’u Metua, ’o tāna i fafau atu ia Aberahama.

34 ’Ua fa’aue atu te Atua ia Aberahama, ’e ’ua hōro’a atu ra Sara ia Hagara ia Aberahama ra ’ei vahine fa’aipoipo nāna. ’E nō te aha ’oia i nā reira ai ? Nō te mea ’o te reira te ture ; ’e nō roto mai ia Hagara i tupu mai ai e rave rahi ta’ata. Nō reira, ’o te fa’atupura’a teie i te mau fafaura’a ’e te tahi atu ā mau mea.

35 Nō reira, ’ua fa’ahapahia ānei Aberahama nō te reira ? ’Oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, ’Aita ; nō te mea nā’u, nā te Fatu, i fa’aue i te reira.

36 ’Ua fa’auehia ’o Aberahama ’ia pūpū atu i tāna tamaiti ia Isaaka ; terā rā ’ua pāpa’ihia ho’i ē : ’Eiaha ’oe e taparahi i te ta’ata. Noa atu i te reira, ’aita ’o Aberahama i pāto’i, ’e ’ua fa’aauhia te reira ’ei ’ohipa parauti’a iāna.

37 ’Ua fāri’i ’o Aberahama i te mau vahine tāvini, ’e ’ua fānau mai rātou i te mau tamari’i nāna ; ’e ’ua fa’aauhia te reira ’ei ’ohipa parauti’a iāna, nō te mea ’ua hōro’ahia rātou iāna, ’e ’ua ha’apa’o ’oia i tā’u ture ; mai ia Isaaka ato’a ’e Iakoba, ’aore ho’i rāua i rave i te hō’ē noa atu mea ’ē atu i tei fa’auehia ia rāua ; ’e nō te mea ’aita rāua i rave i te hō’ē noa atu mea ’ē atu i tei fa’auehia ia rāua ra, ’ua tomo mai ïa rāua i tō rāua fa’ateiteira’a, mai te au i te mau fafaura’a, ’e tē pārahi nei ho’i i ni’a i te mau terōno, ’e e ’ere ho’i rāua i te melahi, e atua rā.

38 ’Ua fāri’i ato’a ’o Davida i te mau vahine fa’aipoipo ’e te mau vahine tāvini e rave rahi, ’e ’o Solomona ato’a ’e ’o Mose ho’i tō’u nā tāvini, ’e mai te reira ato’a te tahi atu ā o tō’u mau tāvini e rave rahi, mai te ha’amatara’a mai ā o te mau mea ato’a i hāmanihia ē tae roa mai i teienei ; ’e ’aore roa rātou i rave i te hara i te hō’ē mea maori rā i te mau mea tā rātou i fāri’i e ’ere nō ’ō nei atu iā’u nei.

39 ’Ua hōro’ahia atu tā Davida mau vahine fa’aipoipo ’e te mau vahine tāvini ato’a e au nei, nā roto i te rima o Natana, tō’u tāvini, ’e te tahi atu ā mau peropheta ’o tei mau na i te mau tāviri nō teie nei mana ; ’e ’aore ho’i ’oia i hara iā’u nei i roto i te hō’ē o teie mau mea, maori rā ia Uria ’e tāna vahine fa’aipoipo ; ’e nō reira, ’ua topa ’oia mai ni’a mai i tōna ra fa’ateiteira’a, ’e ’ua fāri’i ho’i i tāna ra tufa’a ; ’e e ’ore roa rātou e noa’a iāna i rāpae atu i te ao nei, nō te mea ’ua hōro’a atu vau ia rātou i te tahi ’ē ra, tē nā reira mai nei te Fatu.

40 ’O vau nei te Fatu ra tō ’oe Atua, ’e ’ua hōro’a atu vau ia ’oe, e tō’u tāvini e Iosepha, i te hō’ē pi’ira’a, ’e tē fa’aho’i atu nei ho’i i te mau mea ato’a. ’A ani mai i te mea tā ’oe i hina’aro, ’e e hōro’ahia atu ïa ia ’oe na, mai te au i tā’u ra parau.

41 ’E nō te mea ’ua ani mai ’oe nō ni’a i te fa’aturi, ’oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’oe na, mai te mea e fa’aipoipo te tāne i te vahine i roto i te Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore, ’e mai te mea e ta’oto taua vahine ra i te tahi tāne ’ē, ’e ’aita ho’i au i fa’ati’a iāna nā roto i te fa’atāhinura’a mo’a, ’ua fa’aturi ïa ’oia, ’e e ha’amouhia atu ’oia.

42 ’E mai te mea ’aita taua vahine ra i roto i te Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore, ’e ’ua ta’oto ’oia i te tahi tāne ’ē, ’ua fa’aturi ïa ’oia.

43 ’E mai te mea e ta’oto tāna tāne fa’aipoipo i te tahi vahine ’ē, ’e tei raro a’e ’oia i te parau tapu, ’ua ’ōfati ïa ’oia i tāna parau tapu ’e ’ua fa’aturi ïa ’oia.

44 ’E mai te mea ’aita ’oia, te vahine, i fa’aturi, ’ua ti’amā rā ’oia ’e ’aita ho’i ’oia i ’ōfati i tāna parau tapu, ’e ’ua ’ite ho’i ’oia i te reira, ’e e heheu atu vau i te reira ia ’oe, e tō’u tāvini e Iosepha, ’ei reira e mana ïa tō ’oe, nā roto i te mana o tō’u Autahu’ara’a Mo’a, ’ia rave iāna ’e ’ia hōro’a atu iāna i te tāne ’o tei ’ore i fa’aturi, ’o tei ha’apa’o maita’i rā ; nō te mea e fa’arirohia ’oia, te tāne, ’ei fa’atere i ni’a a’e i te mau mea e rave rahi.

45 ’Ua hōro’a atu ho’i au ia ’oe i te mau tāviri ’e te mana nō te autahu’ara’a, i roto i te reira tē fa’aho’i atu nei au i te mau mea ato’a, ’e tē fa’a’ite atu nei ho’i au ia ’oe i te mau mea ato’a i te taime au ra.

46 ’E ’oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’oe na, ’o tā ’oe e tā’ati i ni’a i te fenua nei, e tā’atihia ïa i roto te ra’i ; ’e ’o tā ’oe e ru’uru’u i ni’a i te fenua nei, nā roto i tō’u nei i’oa ’e nā roto ho’i i tā’u nei parau, tē nā reira mai nei te Fatu, e ru’uru’uhia ïa te reira ē a muri noa atu i roto i te mau ra’i ; ’e te mau hara ato’a a te ta’ata nei tā ’oe e fa’a’ore i ni’a i te fenua nei, e fa’a’orehia ïa ē a muri noa atu i roto i te mau ra’i ; ’e te mau hara ato’a a te ta’ata nei tā ’oe e vaiiho noa i ni’a iāna i te fenua nei, e vaiihohia ïa i ni’a iāna i te ra’i ra.

47 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau tē parau atu nei au, te mau ta’ata ato’a tā ’oe e ha’amaita’i ra e ha’amaita’i atu ïa vau, ’e te mau ta’ata ato’a tā ’oe e ’anatema ra e ’anatema atu ïa vau, tē nā reira mai nei te Fatu ; nō te mea ’o vau, ’o te Fatu, tō ’oe Atua.

48 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau tē parau atu nei au ia ’oe na, e tō’u tāvini e Iosepha, ’o tā ’oe e hōro’a atu i ni’a i te fenua nei, ’e iāna ato’a ’o tā ’oe e hōro’a atu i ni’a i te fenua nei, nā roto i tā’u nei parau ’e mai te au ho’i i tā’u nei ture, e ’āpitihia atu te reira i te mau ha’amaita’ira’a ’e i tō’u mana, ’eiaha rā te mau ’anatemara’a, tē nā reira mai nei te Fatu, ’e ’aore e fa’ahapara’a i ni’a i te fenua nei ’e i ni’a i te ra’i ra.

49 ’O vau nei ho’i te Fatu tō ’oe ra Atua, ’e e vai noa ho’i au i pīha’i iho ia ’oe ē tae noa atu i te hope’a o te ao nei, ’e nā roto i te tau mure ’ore ato’a ; nō te mea ’oia mau tē ha’amau atu nei au i ni’a ia ’oe i tō ’oe fa’ateiteira’a, ’e tē fa’aineine nei ho’i au i te hō’ē terōno nō ’oe i roto i te bāsileia o tō’u Metua, i pīha’i iho ia Aberahama tō ’oe metua.

50 Inaha, ’ua ’ite au i tā ’oe mau tusia, ’e e fa’a’ore au i tā ’oe mau hara ato’a ; ’ua ’ite ho’i au i tā ’oe mau tusia nā roto i tō ’oe ha’apa’ora’a i tā’u i fa’a’ite atu ia ’oe na. Nō reira, ’a haere ; e fa’aineine au i te hō’ē ’ē’a e ora atu ai ’oe, mai te au i tā’u i fāri’i i te ō a Aberahama nō tāna tamaiti ia Isaaka.

51 ’Oia mau, tē parau atu nei au ia ’oe na : Tē hōro’a atu nei au i te hō’ē fa’auera’a i tō’u tāvini vahine ra ia Emma Smith, tā ’oe vahine fa’aipoipo, tā’u i hōro’a atu nā ’oe, ’ia tāpe’a ’oia iāna iho ’e ’ia ’ore ’oia ’ia rave i tā’u i fa’aue atu ia ’oe ’ia hōro’a atu iāna ra ; nō te mea ’ua rave au i te reira, tē nā reira mai nei te Fatu, nō te tāmata atu ia ’outou ato’a, mai te au i tā’u i nā reira ia Aberahama, ’ia ti’a iā’u ’ia tītau i te hō’ē ō i tō ’oe nā rima, nā roto i te fafaura’a ’e te tusia.

52 ’E ’ia fāri’i tō’u tāvini vahine ra ’o Emma Smith ia rātou ato’a ’o tei hōro’ahia i tō’u nei tāvini ra ia Iosepha, ’o tei riro ’ei mea vi’ivi’i ’ore ’e te mā i mua iā’u nei ; ’e ’o rātou e ’ere i te mea mā, ’e ’ua parau mai e mea mā rātou, e ha’amouhia atu rātou, tē nā reira mai nei te Fatu ra te Atua.

53 ’O vau nei ho’i te Fatu tō ’oe ra Atua, ’e e ha’apa’o iho ā ’oe i tō’u nei reo ; ’e tē hōro’a atu nei au i tō’u nei tāvini ia Iosepha ’ia fa’arirohia ’oia ’ei fa’atere i ni’a i te mau mea e rave rahi ; nō te mea ho’i ’ua ha’apa’o maita’i ’oia i te tahi noa mau mea, ’e mai teie taime atu e ha’apūai au iāna.

54 ’E tē fa’aue atu nei au i tō’u tāvini vahine ra ia Emma Smith, ’ia fa’aea noa i pīha’i iho ’e ’ia ’ati atu ho’i i tō’u tāvini ia Iosepha, ’e ’eiaha i te hō’ē ta’ata ’ē atu. Terā rā mai te mea ē ’aita ’oia e ha’apa’o i teie nei fa’auera’a, e ha’amouhia ïa ’oia, tē nā reira mai nei te Fatu ; nō te mea ’o vau nei te Fatu tō ’oe ra Atua, ’e e ha’amou vau iāna mai te mea ē ’aita ’oia e ha’apa’o i tā’u nei ture.

55 Mai te mea rā ē ’aita roa ’oia e ha’apa’o i teie nei fa’auera’a, ’ei reira tō’u tāvini ’o Iosepha e rave ai i te mau mea ato’a nāna [nā Emma], mai te au i tāna i parau ra ; ’e e ha’amaita’i au iāna [Iosepha] ’e e fa’arahi ho’i iāna ’e e hōro’a atu ho’i iāna ’ia hānere a’e te rahira’a i roto i teie nei ao, i te mau metua tāne ’e te mau metua vahine, te mau taea’e ’e te mau tuahine, te mau fare ’e te mau fenua, te mau vahine fa’aipoipo ’e te mau tamari’i, ’e te mau korona nō te mau ora mure ’ore i roto i te mau ao mure ’ore.

56 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau tē parau atu nei au, ’ia fa’a’ore atu tō’u tāvini vahine ra i te mau hape a tō’u tāvini ’o Iosepha ; ’ei reira e fa’a’orehia ai tāna iho mau hape, i roto ho’i i te reira ’oia i hape ai iā’u nei ; ’e nā’u, nā te Fatu tō ’oe ra Atua, e ha’amaita’i iāna [Emma], ’e e fa’arahi ho’i iāna, ’e e fa’atupu i te ’oa’oa i roto i tōna ’ā’au.

57 ’E teie fa’ahou ā, tē parau atu nei au, ’eiaha tō’u nei tāvini ’o Iosepha ’ia tu’u atu i tāna faufa’a i rāpae atu i tōna iho rima, ’o te tae mai te ’enemi nō te ha’amou atu iāna ; nō te mea te ’imi nei Sātane i te rāve’a nō te ha’amou atu iāna ; nō te mea ’o vau nei te Fatu tō ’oe ra Atua, ’e ’o ’oia tō’u nei tāvini ; ’e inaha, ’e ’a hi’o na, tei pīha’i iho vau iāna, mai iā’u i pīha’i iho ia Aberahama ra, tō ’oe metua, ē tae roa atu i tōna fa’ateiteira’a ’e te hanahana ho’i.

58 I teienei, nō ni’a i te ture nō te autahu’ara’a, e rave rahi te mau mea nō te reira.

59 ’Oia mau, mai te mea e pi’ihia te ta’ata e tō’u Metua, mai ia Aarona, nā roto i tō’u iho nei reo, ’e nā roto ho’i i te reo nōna ’o tei tono mai iā’u nei, ’e ’ua hōro’a atu vau iāna i te mau tāviri nō te mana nō teie nei autahu’ara’a, ’e mai te mea e rave ’oia i te hō’ē mea nā roto i tō’u nei i’oa, mai te au ho’i i tā’u nei ture ’e nā roto i tā’u nei parau, ’aita roa ’oia e hara, ’e e fa’ati’amā ïa vau iāna.

60 Nō reira, ’eiaha te hō’ē noa atu ta’ata ’ia fa’ahapa atu i tō’u nei tāvini ia Iosepha ; nō te mea e fa’ati’amā vau iāna ; ’e e ha’apa’o ’oia i te tusia tā’u e tītau i tōna rima nō tāna mau ’ōfatira’a ture, tē nā reira mai nei te Fatu ra tō ’oe Atua.

61 ’E teie fa’ahou ā, nō ni’a i te ture nō te autahu’ara’a—mai te mea ’ua fa’aipoipo te hō’ē tāne i te hō’ē vahine pāretenia, ’e ’ua hina’aro ho’i i te fa’aipoipo atu i te tahi ’ē atu ā, ’e ’ua fa’ati’a mai te vahine mātāmua ra, ’e mai te mea e fa’aipoipo ’oia i te piti ra, ’e e vahine pāretenia ho’i rāua, ’e ’aita ho’i i fa’aau atu i te hō’ē tāne ’ē atu, ’ua fa’ati’amāhia ïa te tāne i reira ; ’aita ’oia i fa’aturi, nō te mea ’ua hōro’ahia atu rāua nāna ; ’e e’ita iho ā e nehenehe iāna ’ia fa’aturi i tāna ihora, e ’ere nā te tahi ’ē atu.

62 ’E mai te mea e hōro’ahia hō’ē ’ahuru vahine pāretenia nāna nā roto i teie nei ture, ’aita ïa ’oia i fa’aturi, nō te mea nāna iho rātou, ’e ’ua hōro’ahia atu rātou nāna ; nō reira ’ua fa’ati’amāhia ’oia.

63 Terā rā mai te mea e ta’oto te hō’ē ’e ’aore rā te tahi o te mau vahine pāretenia hō’ē ’ahuru i te tahi tāne ’ē, i muri a’e i te fa’aipoipora’a, ’ua fa’aturi ïa taua vahine ra, ’e e ha’amouhia atu ’oia ; nō te mea ’ua hōro’ahia atu rātou i te tāne ’ia fa’arahi ’e ’ia fa’a’ī i te fenua nei, mai te au i tā’u fa’auera’a, ’e nō te fa’atupu i te fafaura’a ’o tei hōro’ahia atu e tō’u Metua hou te fa’atumura’a o teie nei ao, ’e nō tō rātou fa’ateiteira’a i roto i te mau ao mure ’ore, ’ia ti’a ia rātou ’ia fānau mai i te mau vārua ta’ata ; inaha i roto i te reira e haere noa ā te ’ohipa a tō’u Metua, ’ia ti’a iāna ’ia fa’ahanahanahia.

64 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou na, mai te mea e vahine fa’aipoipo tā te hō’ē tāne ’o tei mau i te mau tāviri nō teie mana, ’e e ha’api’i atu ’oia i te vahine i te ture nō tō’u autahu’ara’a, nō ni’a i teie nei mau mea, i reira te vahine e ti’aturi ai ’e e utuutu atu ai ho’i iāna, ’e ’ia ’ore rā e ha’amouhia atu ’oia, tē nā reira mai nei te Fatu tō ’oe ra Atua ; nō te mea e ha’amou atu vau iāna ; nō te mea e fa’arahi au i tō’u nei i’oa i ni’a ia rātou ’o tē fāri’i ’e ’o tē ha’apa’o i tā’u nei ture.

65 Nō reira, ’ua ti’a ïa i te ture iā’u nei, mai te mea ē ’aita te vahine e fāri’i i teie nei ture, ’ia fāri’i te tāne i te mau mea ato’a tā’u, tā te Fatu tōna Atua, e hōro’a atu iāna, nō te mea ’aita te vahine i ti’aturi ’e i utuutu atu i te tāne mai te au i tā’u parau ; ’ei reira te vahine e riro ai ’ei ’ōfati ture ; ’e ’ua ti’amā te tāne i te ture a Sara, ’o tei utuutu atu ia Aberahama mai te au i te ture i te taime au i fa’aue atu ai ia Aberahama ’ia rave ia Hagara ’ei vahine fa’aipoipo nāna.

66 ’E i teienei, nō ni’a i teie nei ture, ’oia mau, ’oia mau, tē parau atu nei au ia ’oe na, e heheu atu ā vau i te parau nō te reira ia ’oe na, a muri atu ; nō reira, ’ua nava’i noa teie parau nō teienei. Inaha, ’o Alepha ’e ’o Omega Vau. ’Āmene.