Pāpa’ira’a mo’a
Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76


Tufa’a 76

Te hō’ē ’ōrama i hōro’ahia ia Iosepha Semita te peropheta ’e ia Sidney Rigdon, i Hiram, i Ohio, i te 16 nō Fepuare 1832. ’Ei ’ōmuara’a parau nō teie ’ōrama, tē fa’ati’a ra te ’ā’amu nō Iosepha Semita ē : « I tō’u ho’ira’a mai mai te ’āmuira’a i Amherst, ’ua ha’amata fa’ahou vau i te ’īriti i te mau pāpa’ira’a mo’a. Nō te tahi mau heheura’a i fāri’ihia na, ’ua pāpū roa ē e rave rahi te mau parau faufa’a rahi nō ni’a i te fa’aorara’a ta’ata nei ’o tei ’īriti-’ē-hia atu nō roto mai i te Bibilia, ’e ’aore rā ’ua mo’e hou te reira i ’āmui-tāhō’ē-hia ai. E au ē e mea pāpū roa ē nā roto i te mau parau mau tei toe mai, mai te mea e fa’autu’a te Atua i te ta’ata ato’a mai te au i te ’ohipa i ravehia i te pae tino nei, tei roto i te parau, ‘Te Ao Ra’, mai te au i tei ’ōpuahia ’ei pārahira’a mure ’ore nō te feiā mo’a, te mau bāsileia e rave rahi, ’eiaha hō’ē noa iho. ’Oia ato’a… ’a ’īriti noa ai māua i te ’Evanelia a Ioane, ’ua ’ite au iho ’e Elder Rigdon i teie ’ōrama i muri nei ». I te taime ’a hōro’ahia ai teie ’ōrama, tē ’īriti ra te peropheta i te Ioane 5:29.

1–4, Te Fatu ’o te Atua ïa ; 5–10, E heheuhia mai te mau parau ’aro nō te bāsileia i te feiā ha’apa’o maita’i ato’a ; 11–17, E ti’afa’ahou mai te mau ta’ata ato’a i roto i te ti’afa’ahoura’a nō te feiā parauti’a ’e te feiā parauti’a ’ore ; 18–24, ’Ua riro te mau ta’ata e pārahi nei i ni’a i te mau ao e rave rahi ’ei mau tamaiti ’e ’ei mau tamāhine fānau nā te Atua nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia ; 25–29, ’Ua ma’iri te hō’ē melahi a te Atua ’e ’ua parauhia ’oia te diabolo ; 30–49, E ’oto te mau tamaiti nō te pohe i te pohe mure ’ore ; e fāri’i te toe’a i te tahi tufa’a nō te fa’aorara’a ; 50–70, Tē fa’a’itehia ra te huru nō te hanahana ’e te utu’a maita’i nō te mau ta’ata i fa’ateiteihia i roto i te bāsileia tiretiera ; 71–80, Tē fa’a’itehia ra te huru nō te mau ta’ata ’o tē fāri’i i te hanahana teretetiera ; 81–113, ’Ua ha’amāramaramahia mai te huru o te feiā i roto i te mau hanahana tiretia, teretetiera, ’e tiretiera ; 114–119, E ’ite ’e e māramarama te feiā ha’apa’o maita’i i te mau parau ’aro nō te bāsileia o te Atua nā roto i te mana o te Vārua Maita’i.

1 ’A fa’aro’o mai na, e te mau ra’i, ’e ’a fa’aro’o ato’a mai na, ’e te fenua nei, ’e ’a ’oa’oa na ’outou ’o tē pārahi nei i reira, nō te mea ’o te Fatu ra ’o te Atua ïa, ’e ’aita atu e Fa’aora maori rā ’o ’oia ana’e.

2 ’Ua rahi roa tōna ra pa’ari, e mea māere tāna mau rāve’a, ’e te ’ā’anora’a ’o tāna mau ’ohipa ra, ’aore e ta’ata e ti’a ’ia ’ite.

3 E ’ore roa tāna mau ’ōpuara’a e ’ore e tupu, ’aore ho’i e ti’a i te hō’ē noa atu ta’ata ’ia tāpe’a i tōna ra rima.

4 Mai te tau mure ’ore ē tae noa atu i te tau mure ’ore ra, hō’ē ā ’oia, ’e e ’ore roa tōna matahiti e hope.

5 Tē nā ’ō mai nei ho’i te Fatu—’o vau, ’o te Fatu, e aroha tō’u ’e te here ho’i, ia rātou ’o tē mata’u mai iā’u nei, ’e e mea au nā’u ’ia fa’atura ia rātou ’o tē tāvini mai iā’u ma te parauti’a ’e te parau mau ho’i, ē tae noa atu i te hope’a.

6 E rahi roa tā rātou utu’a maita’i, ’e tō rātou ra hanahana e vai ā te reira ē a muri noa atu.

7 ’E e heheu atu vau ia rātou te mau parau ’aro ato’a, ’oia ïa, te mau parau ’aro ato’a i hunahia nō tō’u bāsileia mai te mau mahana tahito mai ā, ’e nō te mau tau a muri atu, e fa’a’ite atu vau ia rātou i te ’oa’oa maita’i nō tō’u hina’aro nō ni’a i te mau mea ato’a nō tō’u bāsileia.

8 ’Oia ïa, e ’ite rātou i te mau mea māere nō te tau mure ’ore, ’e e fa’a’ite atu vau ia rātou i te mau mea ’o tē tupu mai a muri atu, ’oia ïa te mau mea nō te mau u’i e rave rahi ra.

9 ’E e rahi roa tō rātou pa’ari, ’e e tae tō rātou ’ite i te ra’i ra ; ’e e mou ho’i te pa’ari o te feiā pa’ari i mua ia rātou, ’e e riro te ’ite o tē feiā ’aravihi ’ei mea faufa’a ’ore.

10 Nā roto ho’i i tō’u Vārua vau e ha’amāramarama atu ai ia rātou ra, ’e nā roto i tō’u nei mana vau e fa’a’ite atu ai ia rātou te mau parau ’aro nō tō’u hina’aro—’oia ïa, ’o te mau mea ho’i ’o tei ’ore i ’itehia e te mata, ’o tei ’ore ā i fa’aro’ohia e te tari’a, ’e ’o tei ’ore ā ho’i i ō i roto i te ’ā’au o te ta’ata nei.

11 ’O māua, ’o Iosepha Semita, tamaiti, ’e ’o Sidney Rigdon, i vai na ho’i māua i roto i te Vārua i te ’ahuru ma ono o te mahana nō Fepuare, i te matahiti o tō tātou Fatu hō’ē tauatini ’e va’u hānere ’e toru ’ahuru ma piti ra—

12 Nā roto i te mana o te Vārua ra, i ’ara’ara ai tō māua mata ’e ’ua ha’amāramaramahia tō māua ferurira’a, ’ia ti’a ia māua ’ia ’ite mata ’e ’ia ’ite pāpū ho’i i te mau mea a te Atua ra—

13 ’Oia ïa te mau mea ’o tei vai na mai te ha’amatara’a mai hou teie nei ao i vai ai, ’o tei ha’apa’ohia e te Metua, nā roto i tāna Tamaiti fānau tahi, ’o tei vai na ho’i i te ’ōuma o te Metua, mai te ha’amatara’a mai ā ;

14 ’O tā māua ïa e fa’a’ite nei ; ’e te parau tā māua e fa’a’ite atu nei, ’o te ’īra’a ïa nō te ’evanelia a Iesu Mesia, ’oia te Tamaiti, tā māua i ’ite mata atu, ’e ’o tā māua ho’i i paraparau i roto i te ’ōrama nō te ao ra.

15 Nō te mea ’a rave noa ai māua i te ’ohipa ’īritira’a parau, ’o tā te Fatu i fa’ata’a mai nā māua, ’ua tae atu māua i te piti ’ahuru ma iva o te ’īrava nō te pene pae nō Ioane, ’o tei hōro’ahia mai ia māua mai teie i muri nei :

16 I te parau nō te ti’afa’ahoura’a o tei pohe ra, nō ni’a ia rātou ’o tē fa’aro’o i te reo o te Tamaiti a te Ta’ata, ’e ’o tē ti’a mai ho’i i ni’a—

17 ’O rātou ’o tei rave i te maita’i i roto i te ti’afa’ahoura’a o te feiā parauti’a, ’e ’o rātou ’o tei rave i te ’ino i roto i te ti’afa’ahoura’a o te feiā parauti’a ’ore—

18 I teienei, ’ua māere ihora māua i te reira, nō te mea ’ua hōro’ahia mai te reira ia māua e te Vārua.

19 ’E ’a feruri noa ai māua i teie mau mea nei, ’ua tāpe’a mai ra te Fatu i te mata o tō māua ’ite ’e ’ua ’ara’ara a’era, ’e ’ua ’ana’ana mai ra te hanahana o te Fatu ē ’ati noa a’era.

20 ’E ’ua ’ite mata atu ra māua i te hanahana o te Tamaiti, i te pae ’atau o te Metua, ’e ’ua fāri’i ho’i i te tahi tufa’a nō tōna ’īra’a ;

21 ’E ’ua ’ite ho’i i te mau melahi mo’a, ’e ia rātou ho’i ’o tei ha’amo’ahia i mua i tōna ra terōno, i te ha’amorira’a i te Atua, ’e te ’Ārenio, ’o tē ha’amori ho’i iāna ē a muri ē a muri noa atu.

22 ’E i teienei, i muri mai i te mau ’itera’a pāpū e rave rahi ’o tei hōro’ahia nōna ra, ’o teie ho’i te ’itera’a pāpū hope’a roa ’o tā māua e fa’a’ite atu nei nōna ra : ’Oia ho’i, tē ora nei ’oia !

23 Nō te mea ’ua ’ite mata atu ra māua iāna, i te pae ’atau o te Atua ; ’e ’ua fa’aro’o māua i te reo i te fa’a’itera’a mai ē, ’o ’oia ana’e te Fānau tahi a te Metua—

24 ’E nāna, ’e nā roto iāna, ’e nōna ho’i, te mau ao e hāmanihia nei ’e i hāmanihia ai ho’i, ’e te mau ta’ata ho’i nō reira e mau tamari’i tamāroa ’e e mau tamari’i tamāhine fānau ho’i rātou nā te Atua.

25 ’E ’o teie ato’a tā māua i ’ite mata, ’e tē fa’a’ite atu nei ho’i māua ē tē vai ra te hō’ē melahi a te Atua ’o tei mau i te mana i mua i te aro o te Atua, ’o tei ’ōrurehau atu i te Tamaiti fānau tahi ’o tā te Metua i here, ’e ’o tei vai na ho’i i te ’ōuma o te Metua ra, ’ua hurihia mai i raro, mai mua mai i te aro o te Atua ’e te Tamaiti,

26 ’E ’ua parauhia ho’i ’oia, ’o te Pohe, ’e ’ua ’oto tō te ra’i ra iāna—’o Lucifero ’oia, te tamaiti nō te po’ipo’i.

27 ’E ’ua hi’o atu ra māua, ’e inaha, ’ua ma’iri ’oia ! ’ua ma’iri, e tamaiti ho’i nō te po’ipo’i !

28 ’E ’a vai noa ai māua i roto i te Vārua ra, ’ua fa’aue mai ra te Fatu ia māua ’ia pāpa’i māua i te ’ōrama ; ’e ’ua hi’o atu ra māua ia Sātane, ’o taua ’ōphī tahito ra, ’oia ho’i te diabolo, ’o tei ’ōrurehau atu i te Atua, ’e ’o tei tītau ’ia haru atu i te bāsileia o tō tātou Atua ’e tōna Mesia—

29 Nō reira, ’ua fa’atupu ihora ’oia i te tama’i i te feiā mo’a nō te Atua, ’e ’ua fa’a’ati ’oia ia rātou ē ’ati noa a’e.

30 ’E ’ua ’ite atu ra māua i te ’ōrama nō te mau mamae rahi nō rātou tāna i ’aro atu ’e ’o tei noa’a iāna, ’e ’ua nā ’ō mai ra te reo o te Fatu ia māua :

31 Tē nā ’ō mai ra te Fatu nō ni’a ia rātou ’o tei ’ite i tō’u nei mana, ’e ’o tei fāri’i ho’i i te tufa’a o te reira, ’e ’ua fa’ati’a atu ra rātou ia rātou iho, nā roto i te mana o te diabolo, ’ia noa’a rātou iāna ra, ’e ’ia huna i te parau mau ’e ’ia pāto’i i tō’u mana—

32 ’O rātou ho’i te mau tamaiti o te pohe, ’o tā’u e parau atu nei, e mea huru maita’i a’e ’āhiri ’aita rātou i fānauhia mai ;

33 E mau fāri’i ho’i rātou nō te riri ’ū’ana, ’e ’ua fa’ahapahia ho’i rātou ’ia mamae i te riri ’ū’ana o te Atua, i pīha’i iho i te diabolo ’e tāna ra mau melahi i roto i te tau mure ’ore ;

34 Nō rātou ho’i tā’u i parau ra ē, ’aore e fa’a’orera’a hara i roto i teie nei ao ’e ’aore ato’a ho’i i te ao a muri atu—

35 ’Ua huna ho’i rātou i te Vārua Maita’i i muri a’e i tō rātou fāri’ira’a i te reira, ’e ’ua huna rātou i te Tamaiti fānau tahi a te Metua, ’ua fa’asātauro iāna nō rātou iho ’e ’ua tu’u atu iāna ’ia vai ha’amā noa na.

36 ’O rātou ho’i teie ’o tē haere ’ē atu i roto i te roto auahi ’e te gopheri, i pīha’i iho i te diabolo ’e tāna ra mau melahi—

37 ’E i ni’a ia rātou ana’e ho’i te piti o te pohe e mana noa atu ;

38 Oia, ’oia mau, ’o rātou ana’e ’o tē ’ore e fa’aorahia i roto i te taime i ha’apa’ohia e te Fatu, i muri mai i te mau mamae rahi o tōna riri ’ū’ana.

39 Nō te mea e fa’ati’ahia mai te tā’āto’ara’a ’o tē toe ra i te taime nō te ti’afa’ahoura’a o te feiā i pohe, nā roto i te upō’ōti’ara’a ’e te hanahana o te ’Ārenio, ’o tei taparahihia, ’e ’o tei vai na ho’i i te ’ōuma o te Metua hou te mau ao i hāmanihia ai.

40 ’E ’o teie ho’i te ’evanelia, te parau ’āpī ’oa’oa, tā te reo ho’i nō roto mai i te ra’i i fa’a’ite mai ia māua—

41 ’Ua haere mai ’oia i roto i te ao nei, ’oia ’o Iesu, ’ia fa’asātaurohia nō te ao nei, ’e ’ia amo i te mau hara a tō te ao nei, ’e ’ia ha’amo’a i te ao nei, ’e ’ia tāmā i te reira i te parauti’a ’ore ato’a ra ;

42 ’Ia ora te tā’āto’a nā roto iāna, ’oia ’o rātou ato’a tā te Metua i tu’u mai i raro a’e i tōna ra mana ’e ’o tei hāmanihia ho’i e ana ra ;

43 ’O tē fa’ahanahana nei i te Metua, ’e ’o tē fa’aora nei i te mau ’ohipa ato’a a tōna rima, maori rā i te mau tamaiti nō te pohe ’o tē huna i te Tamaiti i muri mai i tō te Metua fa’a’itera’a mai iāna ra.

44 Nō reira, e fa’aora ’oia i te tā’āto’ara’a maori rā ia rātou—e haere ’ē atu rātou i roto i te fa’autu’ara’a e vai ē a muri noa atu, ’o te fa’autu’ara’a hope’a ’ore ïa, ’o te fa’autu’ara’a mure ’ore ïa, ’ia fa’atere ari’i i pīha’i iho i te diabolo ’e tāna ra mau melahi i roto i te tau mure ’ore, i te vāhi e ’ore roa tō rātou to’e e pohe, ’e e ’ore te auahi e tinaihia, ’o tō rātou ho’i ïa mamae rahi—

45 ’E te hope’a nō te reira, ’e te vāhi ho’i nō te reira, ’e te huru ho’i nō tō rātou ra mamae rahi, ’aore roa ïa e ta’ata i ’ite ;

46 ’Aore roa ato’a te reira i heheuhia mai, e ’ore ho’i e heheuhia mai i teienei, ’e e ’ore roa e heheuhia mai i te ta’ata nei, maori rā ia rātou ’o tei fa’ata’ahia nō te reira ;

47 Noa atu rā i te reira, ’ua fa’a’ite atu vau, ’o te Fatu, i te reira nā roto i te ’ōrama i te mau ta’ata e rave rahi, ’e ’ua ’ōpani fa’ahou rā i reira ra ;

48 Nō reira, te hope’a, te ’ā’anora’a, te teiteira’a, te hōhonura’a, ’e te mamae rahi ho’i nō te reira, ’aore roa rātou i ’ite, ’aore ato’a te hō’ē noa atu ta’ata, maori rā ’o rātou ’o tei fa’ata’ahia nō teie fa’autu’ara’a.

49 ’E ’ua fa’aro’o māua i te reo, i te nā-’ō-ra’a ē : ’A pāpa’i i te ’ōrama, ’e inaha, ’o teie te hope’a nō te ’ōrama nō te mau mamae rahi o te paieti ’ore.

50 ’E tē fa’a’ite pāpū fa’ahou atu nei māua—nō te mea ’ua ’ite mata atu māua ’e ’ua fa’aro’o ho’i, ’e ’o teie te ’itera’a pāpū nō te ’evanelia a te Mesia nō ni’a ia rātou ’o tē ti’a mai i roto i te ti’afa’ahoura’a o te feiā parauti’a—

51 ’O rātou ïa teie ’o tei fāri’i i te ’itera’a pāpū nō Iesu, ’e ’ua ti’aturi i tōna ra i’oa ’e ’ua bāpetizohia ho’i mai te au i te huru o tōna ra tanura’ahia, ’ua tanuhia ho’i i raro a’e i te pape nā roto i tōna ra i’oa, mai te au i te fa’auera’a tāna i hōro’a mai—

52 ’E nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a e ti’a ia rātou ’ia horoihia ’e ’ia tāmāhia ho’i i tā rātou ra mau hara ato’a, ’e ’ia fāri’i i te Vārua Mo’a, nā roto i te tu’ura’a rima nōna ’o tei fa’atōro’ahia ’e ’ua tā’atihia atu ho’i i teie nei mana ;

53 ’E ’o tei upo’oti’a ho’i nā roto i te fa’aro’o, ’e ’ua tā’atihia atu ho’i e te Vārua Mo’a nō te fafaura’a, ’o tā te Metua ho’i i nīni’i mai i ni’a ia rātou pā’āto’a ’o tei parauti’a ’e tei ha’apa’o maita’i ho’i.

54 ’O rātou ïa o te ’ēkālesia a te Matahiapo ra.

55 ’O rātou ïa ’o tā te Metua i hōro’a atu i te mau mea ato’a ra—

56 ’O rātou ïa ’o te mau tahu’a ’e te mau ari’i, ’o tei fāri’i i tōna ra ’īra’a, ’e i tōna ra ho’i hanahana ;

57 ’E e mau tahu’a ho’i nō Tei Teitei Roa ra, mai te au i te ha’apa’ora’a a Melehizedeka, ’o tei au i te ha’apa’ora’a a Enoha ra, ’o tei au ho’i i te ha’apa’ora’a a te Tamaiti fānau tahi ra.

58 Nō reira, mai te au i tei pāpa’ihia ra, e mau atua rātou, ’oia e mau tamaiti nā te Atua—

59 Nō reira, nā rātou te mau mea ato’a, te ora ’e ’aore rā te pohe, ’e ’aore rā te mau mea e vai nei, ’e ’aore rā te mau mea e vai a muri atu, nā rātou ïa te mau mea ato’a ’e nā te Mesia rātou, ’e nā te Atua ho’i te Mesia.

60 ’E e upo’oti’a ho’i rātou i te mau mea ato’a ra.

61 Nō reira, ’eiaha te hō’ē ta’ata ’ia ’ārue i te ta’ata nei, ’ia ’ārue rā ’oia i te Atua, ’o tē ha’avī atu i te mau ’enemi ato’a i raro a’e i tōna ’āvae.

62 E pārahi ho’i rātou i mua i te aro o te Atua ’e tōna ra Mesia ē a muri ē a muri noa atu.

63 ’O rātou teie ’o tāna e ’āfa’i mai nā muri iāna, ’ia haere mai ’oia i roto i te mau ata o te ra’i ra nō te fa’atere ari’i i ni’a iho i te fenua nei i ni’a a’e ho’i i tōna ra mau ta’ata.

64 ’O rātou teie ’o tē fāri’i i te ti’afa’ahoura’a mātāmua.

65 ’O rātou teie ’o tē ti’a mai i roto i te ti’afa’ahoura’a o te feiā parauti’a ra.

66 ’O rātou teie ’o tei haere mai i te mou’a ra Ziona, ’e i te ’oire o te Atua ora, te vāhi mai te ao ra te huru, te vāhi mo’a roa a’e.

67 ’O rātou teie ’o tei ’āmui mai i te hō’ē pupu melahi e’ita roa e hope ’ia tai’o, i te ta’irurura’a rahi nō te ’ēkālesia a Enoha, ’e ’a te Matahiapo ho’i.

68 ’O rātou teie ’o tei pāpa’ihia tō rātou ra mau i’oa i te ao ra, i te vāhi tei reira te Atua ’e te Mesia, ’o nā ha’avā nō te mau ta’ata ato’a.

69 ’O rātou teie ’o te feiā parauti’a ’o tei fa’arirohia ’ei mea maita’i roa nā roto ia Iesu te ārai nō te fafaura’a ’āpī, ’o tei fa’atupu i teie nei tāra’ehara ti’a roa nā roto i te ha’amani’ira’a i tōna iho toto.

70 ’O rātou teie e mea tiretiera tō rātou mau tino, ’e tō rātou ra hanahana mai tō te mahana ïa, ’oia te hanahana o te Atua, tei teitei roa ra, ’e tōna ra hanahana ’ua pāpa’ihia ē e taipe te mahana o te reva nei nō te reira.

71 ’E teie fa’ahou ā, ’ua ’ite mata atu māua i te ao teretetiera, ’e inaha ’a hi’o na, ’o rātou teie nō te ao teretetiera, ’e tō rātou ra hanahana e mea huru ’ē ïa i tō te ’ēkālesia a te Matahiapo ’o tei fāri’i i te ’īra’a nō te Metua ra, mai te au ho’i i te huru ’ē o te marama ’e te huru ’ē o te mahana i roto i te reva.

72 Inaha, ’o rātou teie ’o tei pohe ma te ture ’ore ;

73 ’E ’oia ato’a ’o rātou teie ’o te mau vārua o te ta’ata nei i tāpe’a-noa-hia i roto i te fare tāpe’ara’a, ’o tā te Tamaiti i haere atu e fārerei, ’e i a’o atu ho’i i te ’evanelia ia rātou ra, ’ia ti’a ia rātou ’ia ha’avāhia mai te au i te ta’ata i roto i te tino nei ;

74 ’O tei ’ore ho’i i fāri’i i te ’itera’a pāpū nō Iesu i roto i te orara’a nei, ’ua fāri’i rā i te reira i muri iho.

75 ’O rātou teie ’o te mau ta’ata tura o te fenua nei, ’o tei ha’amatapōhia e te ’aravihi o te ta’ata nei.

76 ’O rātou teie ’o tē fāri’i i tōna ra hanahana, ’eiaha rā i tōna ra ’īra’a.

77 ’O rātou teie ’o tē fāri’i i te aro o te Tamaiti, ’eiaha rā i te ’īra’a nō te Metua.

78 Nō reira, e mau tino teretetiera rātou, e ’ere i te mau tino tiretiera, ’e ’ua huru ’ē tō rātou hanahana mai te marama i huru ’ē i te mahana.

79 ’O rātou teie ’o tei ’ore i itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu ; nō reira, ’aita rātou e fāri’i i te korona i ni’a a’e i te bāsileia o tō tātou Atua.

80 ’E i teienei ’o teie ho’i te hope’a nō te ’ōrama ’o tā māua i ’ite nō te teretetiera, tā te Fatu i fa’aue mai ia māua ’ia pāpa’i ’a vai noa ai māua i roto i te Vārua ra.

81 ’E teie fa’ahou ā, ’ua ’ite mata atu ra māua i te hanahana nō te tiretia, e hanahana iti a’e ïa, mai te au ho’i i te hanahana o te mau feti’a i huru ’ē i te hanahana o te marama i roto i te reva ra.

82 ’O rātou teie ’o tei ’ore i fāri’i i te ’evanelia a te Mesia, ’aore ato’a ho’i te ’itera’a pāpū nō Iesu.

83 ’O rātou teie ’o tei ’ore i huna i te Vārua Mo’a.

84 ’O rātou teie ’o tei hurihia atu i raro, i hade ra.

85 ’O rātou teie ’o tē ’ore e fa’aorahia mai i te diabolo ra ē tae noa atu i te ti’afa’ahoura’a hope’a, ē tae noa atu i te taime te Fatu, ’oia te Mesia te ’Ārenio, e fa’aoti ai i tāna ra ’ohipa.

86 ’O rātou ho’i teie ’o tē ’ore e fāri’i i tōna ’īra’a i roto i te ao mure ’ore, i tā te Vārua Mo’a rā nā roto i te tāvinira’a a tō teretetiera ;

87 ’E tō teretetiera ra nā roto i te tāvinira’a a tō tiretiera.

88 ’E ’oia ato’a e fāri’i tō tiretia i te reira nā roto i te utuutura’a a te mau melahi ’o tei fa’ata’ahia ’ia rave i te ’ohipa nā rātou ra, ’e ’aore rā ’o tei fa’ata’ahia ’ia riro ’ei mau vārua aupuru nō rātou ; nō te mea ho’i e riro rātou ’ei mau fatu ’āi’a nō te fa’aorara’a.

89 ’E ’ua nā reira māua i te ’ite mata atu, i roto i te ’ōrama nō te ao ra, i te hanahana nō te tiretia, ’o tei hau a’e i te ’ite ta’ata nei.

90 ’E ’aita te hō’ē ta’ata i ’ite i te reira maori rā ’o ’oia ’o tā te Atua i heheu mai i te reira.

91 ’E ’ua nā reira māua i te ’ite mata atu i te hanahana nō te teretetiera ’o tei hau a’e i roto i te mau mea ato’a ra i te hanahana o te tiretia, ’oia ïa i te hanahana, ’e i te mana, ’e i te pūai, ’e i te fa’aterera’a hau.

92 ’E ’ua nā reira māua i te ’ite mata atu i te hanahana o te tiretiera, ’o tei hau a’e i roto i te mau mea ato’a ra—tei reira te Atua, ’oia te Metua, i te ari’ira’a i ni’a i tōna ra terōno ē a muri ē a muri noa atu ;

93 I mua i tōna ra terōno e pi’o te mau mea ato’a ma te fa’atura ha’eha’a, ’e ma te fa’ahanahana atu iāna ē a muri ē a muri noa atu.

94 ’O rātou ’o tē pārahi i mua i tōna ra aro ’o te ’ēkālesia ïa a te Matahiapo ; ’e tē hi’o nei rātou i te mau mea ato’a mai tē hi’ohia mai, ’e ’ua ’ite rātou i te mau mea ato’a mai tei ’itehia mai, nō te mea ’ua fāri’i rātou i tōna ’īra’a ’e i tōna maita’i ;

95 ’E ’ua fa’ariro ’oia ia rātou ’ei mea ’aifāito i te mana, ’e i te pūai, ’e i te fa’aterera’a hau.

96 ’E te hanahana o te tiretiera, hō’ē ïa ; mai te hanahana o te mahana i hō’ē ato’a ra.

97 E te hanahana o te teretetiera, hō’ē ïa ; mai te hanahana o te marama i hō’ē ato’a ra.

98 ’E te hanahana o te tiretia, hō’ē ïa ; mai te hanahana o te mau feti’a i hō’ē ato’a ra ; e mai te tahi feti’a i huru ’ē i te tahi feti’a i te hanahana, ’ua huru ’ē ato’a te hanahana o te hō’ē ta’ata i tō te tahi i roto i te ao tiretia ;

99 ’O rātou ho’i teie nō Paulo, ’e nō Apolo, ’e nō Kepha ho’i.

100 ’O rātou teie ’o tē parau mai ē, nō te hō’ē te tahi pae ’e nō te tahi te tahi pae—nō te Mesia te tahi pae ’e nō Ioane te tahi pae, ’e nō Mose te tahi pae, ’e nō Elia te tahi pae, ’e nō Esaia te tahi pae ’e nō Isaia te tahi pae, ’e nō Enoha ho’i te tahi pae ;

101 ’Aore rā rātou i fāri’i i te ’evanelia, ’aore ato’a ho’i i te ’itera’a pāpū nō Iesu, ’aore ato’a i te mau peropheta, ’aore roa ato’a ho’i i te fafaura’a mure ’ore ra.

102 ’E i te hope’a roa ra, ’o rātou ho’i teie ’o tē ’ore e ha’aputuputuhia i pīha’i iho i te feiā mo’a, ’ia ’āfa’ihia i ni’a i te ’ēkālesia a te Matahiapo, ’e ’ia fāri’ihia ho’i i roto i te ata.

103 ’O rātou teie ’o te feiā ha’avare, ’e te feiā tahutahu, ’e te feiā fa’aturi, ’e te feiā tai’ata, ’e ’o rātou ato’a ’o tei hina’aro ’e ’o tei fa’atupu i te ha’avare.

104 ’O rātou teie ’o tē mamae i te riri ’ū’ana o te Atua i ni’a i te fenua nei.

105 ’O rātou teie ’o tē mamae i te tāho’o nō te auahi mure ’ore.

106 ’O rātou teie ’o tē hurihia atu i raro i hade ’e ’o te mamae i te riri ’ū’ana o te Atua Manahope, ē tae noa atu i te īra’a o te mau tau, ’ia ha’avī te Mesia i te mau ’enemi ato’a i raro a’e i tōna ’āvae, ’e ’ia oti maita’i roa iāna tāna ’ohipa ;

107 ’Ia tu’u atu ’oia i te bāsileia, ’e ’ia pūpū atu ho’i i te reira i te Metua, ma te pōra’o ’ore, i te nā-’ō-ra’a atu ē : ’Ua upo’oti’a vau ’e ’ua ta’ata’ahi hō’ē noa vau i te nene’ira’a vine, ’oia te nene’ira’a vine nō te pūai o te riri ’ū’ana o te Atua Manahope.

108 ’Ei reira ’oia e fa’akoronahia ai i te korona nō tōna hanahana, ’ia pārahi i ni’a iho i te terōno nō tōna ra mana nō te fa’atere ari’i noa ē a muri ē a muri noa atu.

109 ’E inaha, ’E inaha, ’ua ’ite mata atu māua i te hanahana ’e te mau ta’ata nō te ao tiretia, ’e e mea rahi roa rātou mai te mau feti’a i ni’a i te ra’i, ’e ’aore rā mai te one i tahatai ra ;

110 ’E ’ua fa’aro’o ho’i i te reo o te Fatu i te nā-’ō-ra’a mai ē : E tu’u pā’āto’a teie nei feiā i te turi ’āvae i raro, ’e e fā’i mai te mau arero ato’a iāna ’o tei pārahi i ni’a i te terōno ē a muri ē a muri noa atu ;

111 E ha’avāhia ho’i rātou mai te au i tā rātou ra mau ’ohipa, ’e e fāri’i te ta’ata tāta’itahi mai te au i tāna iho mau ’ohipa, i tōna iho bāsileia, i roto i te mau aora’i ’o tei fa’aineinehia ;

112 ’E e riro rātou ’ei mau tāvini nō Tei Teitei Roa ra ; terā rā i te vāhi tā te Atua ’e tā te Mesia e pārahi ra, e ’ore roa e ti’a ia rātou ’ia haere atu, ē a muri noa atu.

113 ’O teie te hope’a o tē ’ōrama tā māua i ’ite mata atu, ’e ’o tei fa’auehia mai ia māua ’ia pāpa’i ’a vai noa ai māua i roto i te Vārua ra.

114 Terā rā e mea rahi roa ’e e mea māere ho’i te mau ’ohipa a te Fatu, ’e te mau parau ’aro nō tōna ra bāsileia ’o tāna i fa’a’ite mai ia māua nei, ’ua hau roa ïa i te mau ’ite ato’a i te hanahana, ’e i te pūai, ’e i te fa’aterera’a hau ;

115 ’O tāna i fa’aue mai ia māua ē ’eiaha māua e pāpa’i ’a vai noa ai māua i roto i te Vārua ra, ’e ’aore roa ho’i i te mea ti’a i te ta’ata ’ia parau ;

116 ’Aore roa ato’a e nehenehe i te ta’ata nei ’ia fa’a’ite mai i taua mau mea ra, nō te mea e hi’ohia ’e e ’itehia ho’i te reira nā roto i te mana o te Vārua Mo’a ana’e, ’o tā te Atua e hōro’a mai ia rātou ’o tē here iāna, ’e ’o tē tāmā ia rātou iho i mua iāna ;

117 Ia rātou ho’i ’o tāna e hōro’a atu i teie nei ti’ara’a ’ia hi’o ’e ’ia ’ite ho’i nō rātou iho ;

118 ’E nā roto i te mana ’e te fa’a’itera’a a te Vārua, ’a vai noa ai i roto i te tino nei, e ti’a ai ia rātou ’ia ti’a i mua i tōna ra aro i roto i te ao hanahana.

119 ’E i te Atua ’e te ’Ārenio ho’i te hanahana, ’e te tura, ’e te mana, ē a muri ē a muri noa atu. ’Āmene.