Capitolul 5

(Iunie–octombrie 1830)

Adam şi Eva au copii—Adam oferă jertfă şi-L slujeşte pe Dumnezeu—Sunt născuţi Cain şi Abel—Cain se revoltă, îl iubeşte pe Satana mai mult decât pe Dumnezeu şi devine Pierzanie—Crima şi răutatea se răspândesc—Evanghelia este predicată de la început.

  Şi s-a întâmplat că, după ce Eu, Domnul Dumnezeu, i-am gonit, Adam a început să lucreze pământul şi să aibă stăpânire asupra tuturor fiarelor câmpului şi să mănânce pâinea cu sudoarea frunţii, aşa cum i-am poruncit Eu, Domnul. Şi Eva, nevasta lui, lucra, de asemenea, cu el.

  Şi Adam şi-a cunoscut nevasta şi ea i-a dat fii şi fiice şi ei au început să se înmulţească pentru a umple pământul.

  Şi începând din acel moment, fiii şi fiicele lui Adam au început să se separe doi câte doi în ţară, şi să lucreze pământul şi să păzească turmele, şi ei, de asemenea, au dat naştere la fii şi fiice.

  Şi Adam şi Eva, nevasta lui, au chemat numele Domnului şi ei au auzit glasul Domnului venind din direcţia grădinii Edenului, vorbindu-le şi ei nu L-au văzut pentru că ei au fost alungaţi din prezenţa Sa.

  Şi El le-a dat porunci, pentru ca ei să-L slăvească pe Domnul, Dumnezeul lor, şi să ofere pe primii născuţi din turmele lor, drept ofrandă Domnului. Şi Adam s-a supus poruncilor Domnului.

  Şi după mai multe zile, un înger al Domnului i-a apărut lui Adam, spunând: De ce oferi tu sacrificii Domnului? Şi Adam i-a spus: Eu nu ştiu, doar pentru că Domnul mi-a poruncit.

  Şi atunci, îngerul a vorbit, spunând: Acest lucru este o reprezentare a sacrificiului Singurului Născut al Tatălui, care este plin de har şi adevăr.

  De aceea, tu vei face tot ceea ce vei face în numele Fiului şi tu te vei pocăi şi-L vei chema, întotdeauna, pe Dumnezeu în numele Fiului.

  Şi în acea zi, Duhul Sfânt, care mărturiseşte despre Tatăl şi Fiul, s-a coborât asupra lui Adam, spunând: Eu sunt Singurul Născut al Tatălui de la început, de acum şi până în veac, pentru ca aşa cum ai căzut să poţi fi mântuit şi toată omenirea, chiar toţi aceia care vor dori.

  10 Şi în acea zi, Adam L-a preamărit pe Dumnezeu şi a fost plin şi a început să profetizeze cu privire la toate familiile de pe pământ, spunând: Binecuvântat fie numele lui Dumnezeu, pentru că, datorită încălcării mele, ochii mei s-au deschis şi în viaţa aceasta voi avea bucurii şi, din nou, Îl voi vedea pe Dumnezeu în carne.

  11 Şi Eva, nevasta lui, a auzit toate aceste lucruri şi a fost fericită, spunând: Dacă n-ar fi fost încălcarea noastră, niciodată nu am fi avut seminţie şi niciodată nu am fi cunoscut binele şi răul, şi bucuria mântuirii noastre, şi viaţa veşnică pe care Dumnezeu o dă tuturor supuşilor.

  12 Şi Adam şi Eva au preamărit numele lui Dumnezeu şi ei au făcut cunoscute toate lucrurile fiilor şi fiicelor lor.

  13 Şi Satana a venit printre ei, spunând: Eu sunt, de asemenea, un fiu al lui Dumnezeu; şi el le-a poruncit lor, spunând: Nu credeţi; şi ei nu au crezut, şi l-au iubit mai mult pe Satana decât pe Dumnezeu. Şi oamenii au început, de atunci, să fie carnali, senzuali şi diabolici.

  14 Şi Domnul Dumnezeu i-a chemat pe oamenii de pretutindeni, prin Duhul Sfânt, şi le-a poruncit să se pocăiască;

  15 Şi toţi aceia care au crezut în Fiul şi s-au pocăit de păcatele lor vor fi salvaţi; şi toţi aceia care n-au crezut şi nu s-au pocăit vor fi blestemaţi; şi cuvintele au ieşit din gura lui Dumnezeu ca o poruncă fermă; de aceea, ele trebuie să fie împlinite.

  16 Şi Adam şi Eva, nevasta lui, nu au încetat să-L cheme pe Dumnezeu. Şi Adam a cunoscut-o pe nevasta lui, Eva, şi ea a conceput şi a dat naştere lui Cain şi a spus: Am făcut un om cu ajutorul lui Dumnezeu; de aceea el nu poate renega cuvintele Sale. Dar, iată, Cain n-a ascultat, spunând: Cine este Domnul pe care trebuie să-L cunosc

  17 Şi ea, din nou, a conceput şi a dat naştere fratelui său, Abel. Şi Abel a ascultat glasul Domnului. Şi Abel era cioban, şi Cain era plugar.

  18 Şi Cain l-a iubit pe Satana mai mult decât pe Dumnezeu. Şi Satana i-a poruncit lui, spunând: Adu o ofrandă Domnului.

  19 Şi după un timp, s-a întâmplat ca din fructele pământului Cain să aducă o ofrandă Domnului.

  20 Şi Abel, de asemenea, a adus din primii născuţi din turma sa şi din grăsimea lor. Şi Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre ofranda lui;

  21 Dar, spre Cain şi jertfa lui n-a privit cu plăcere. Acum, Satana a ştiut aceasta şi i-a plăcut. Şi Cain s-a mâniat foarte tare şi i s-a posomorât faţa.

  22 Şi Domnul i-a spus lui Cain: Pentru ce te-ai mâniat? Pentru ce te-ai posomorât

  23 Dacă faci bine, vei fi primit bine. Şi dacă nu faci bine, păcatul pândeşte la uşă şi Satana doreşte să te aibă; şi, dacă nu vei asculta de poruncile Mele, Eu te voi da pe mâinile lui şi ţi se va face potrivit dorinţei lui. Şi tu îl vei conduce;

  24 Pentru că de acum înainte, tu vei fi tatăl minciunilor lui; vei fi numit Pierzanie; pentru că tu ai fost, de asemenea, înainte de a fi lumea.

  25 Şi se va spune, în perioadele următoare—Că aceste lucruri abominabile au venit de la Cain; pentru că el a respins sfatul cel mare care venea de la Dumnezeu; şi acesta este un blestem pe care îl voi da asupra ta, dacă nu te pocăieşti.

  26 Şi Cain s-a mâniat şi n-a mai ascultat glasul Domnului, nici pe Abel, fratele său, care umbla în sfinţenie înaintea Domnului.

  27 Şi Adam şi nevasta lui se jeleau înaintea Domnului din cauza lui Cain şi a fraţilor lui.

  28 Şi s-a întâmplat că atunci Cain a luat de nevastă pe una dintre fiicele fraţilor săi şi ei l-au iubit pe Satana mai mult decât pe Dumnezeu.

  29 Şi Satana i-a spus lui Cain: Jură-mi pe gâtul tău şi, dacă vei spune, vei muri; şi pune-i pe fraţii tăi să jure pe capul lor şi pe Dumnezeul cel Viu că ei nu vor spune; pentru că, dacă vor spune, ei vor muri cu siguranţă; şi aceasta, astfel încât tatăl vostru să nu ştie; şi în această zi îl voi da pe Abel în mâinile tale.

  30 Şi Satana i-a jurat lui Cain că el va face potrivit poruncii lui. Şi toate aceste lucruri au fost făcute în secret.

  31 Şi Cain a spus: Adevărat, eu sunt Mahan, stăpânul acestui mare secret, şi anume, că pot omorî şi obţine câştig. De aceea, Cain a fost numit stăpânul Mahan şi el s-a mândrit cu răutatea lui.

  32 Şi Cain s-a dus la câmp, şi Cain a vorbit cu Abel, fratele lui. Şi s-a întâmplat că în timp ce erau pe câmp, Cain s-a ridicat împotriva lui Abel, fratele lui, şi l-a omorât.

  33 Şi Cain s-a mândrit cu ceea ce a făcut, spunând: Sunt liber; turmele fratelui meu vor cădea, cu siguranţă, în mâinile mele.

  34 Şi Domnul i-a spus lui Cain: Unde este Abel, fratele tău? Şi el I-a spus: Nu ştiu. Sunt eu păzitorul fratelui meu

  35 Şi Domnul i-a spus: Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă din pământ la Mine.

  36 Şi acum, vei fi blestemat de pământul care şi-a deschis gura ca să primească din mâna ta sângele fratelui tău.

  37 Când vei lucra pământul, el nu-ţi va mai da bogăţia lui. Tu vei fi pribeag şi fugar pe pământ.

  38 Şi Cain I-a spus Domnului: Satana m-a ispitit datorită turmelor fratelui meu. Şi eu eram, de asemenea, mâniat; pentru că Tu ai acceptat ofranda lui, şi nu pe a mea; pedeapsa mea este prea mare ca să o pot îndura.

  39 Iată, Tu mă izgoneşti astăzi departe de faţa Domnului şi eu va trebui să mă ascund de faţa Ta şi voi fi pribeag şi fugar pe pământ; şi se va întâmpla că oricine mă va găsi mă va omorî din cauza nedreptăţilor mele, pentru că aceste lucruri nu sunt ascunse Domnului.

  40 Şi Eu, Domnul, i-am spus: Dacă cineva te va omorî, tu vei fi răzbunat de şapte ori. Şi Eu, Domnul, am pus un semn pe Cain, ca oricine îl va găsi să nu-l omoare.

  41 Şi Cain a fost scos din prezenţa Domnului, şi cu nevasta lui şi cu mulţi dintre fraţii lui a locuit în ţara Nod, la răsărit de Eden.

  42 Şi Cain a cunoscut-o pe nevasta lui şi ea a conceput şi a dat naştere lui Enoh, şi el a avut, de asemenea, mulţi fii şi fiice. Şi el a zidit un oraş şi i-a pus numele fiului său, Enoh.

  43 Şi lui Enoh i s-a născut Irad şi alţi fii şi fiice. Şi lui Irad i s-a născut Mahuiael şi alţi fii şi fiice. Şi lui Mahuiael i s-a născut Metuşael şi alţi fii şi fiice. Şi lui Metuşael i s-a născut Lameh.

  44 Şi Lameh şi-a luat două neveste; numele uneia fiind Ada şi numele celeilalte Ţila.

  45 Şi Ada l-a născut pe Iabal; el a fost tatăl acelora care locuiau în corturi şi păzeau vitele; şi numele fratelui era Iubal, care a fost tatăl tuturor acelora care cântau cu lăuta şi cavalul.

  46 Şi Ţila, de asemenea, l-a născut pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor din aramă şi din fier. Şi sora lui Tubal-Cain s-a numit Naama.

  47 Şi Lameh le-a spus nevestelor lui, Ada şi Ţila: Ascultaţi glasul meu, voi, nevestele lui Lameh, ascultaţi cuvintele mele; pentru că eu am omorât un om pentru rana mea şi un tânăr pentru vânătăile mele.

  48 Dacă va fi Cain răzbunat de şapte ori, cu adevărat, Lameh va fi de şaptezeci şi şapte de ori;

  49 Pentru că, Lameh a făcut un legământ cu Satana, de maniera lui Cain, prin care a devenit stăpânul Mahan, stăpânul marelui secret care îi fusese spus lui Cain de către Satana; şi Irad, fiul lui Enoh, cunoscând secretul lor, a început să îl dezvăluie fiilor lui Adam;

  50 De aceea, Lameh, fiind supărat, l-a omorât, nu aşa cum l-a omorât Cain pe fratele său, Abel, pentru a avea un câştig, ci l-a omorât din cauza jurământului.

  51 Pentru că, din zilele lui Cain, a fost o combinaţie secretă şi lucrările lor erau în întuneric şi fiecare îl cunoştea pe fratele lui.

  52 De aceea, Domnul l-a blestemat pe Lameh, şi pe casa lui, şi pe toţi aceia care făcuseră legământ cu Satana; pentru că ei n-au ţinut poruncile lui Dumnezeu, şi aceasta nu I-a plăcut lui Dumnezeu şi El nu le-a mai slujit lor şi ei au făcut lucruri abominabile şi au început să le răspândească printre fiii oamenilor. Şi era printre fiii oamenilor.

  53 Şi printre fiicele oamenilor aceste lucruri nu erau spuse, pentru că Lameh spusese secretul nevestelor sale şi ele s-au revoltat împotriva lui şi au declarat aceste lucruri în public şi nu au avut milă;

  54 De aceea, Lameh a fost dispreţuit şi izgonit şi n-a mai fost printre copiii oamenilor de frică să nu moară.

  55 Şi astfel, lucrările întunericului au început să triumfe printre toţi fiii oamenilor.

  56 Şi Dumnezeu a blestemat pământul cu un blestem mare şi S-a mâniat pe aceia răi, pe toţi fiii oamenilor pe care El îi făcuse;

  57 Pentru că ei nu voiau să asculte glasul Său, nici să-L creadă pe Singurul Său Fiu Născut, chiar Acela pe care-L anunţase că va veni la jumătatea timpului, care a fost pregătit dinainte de crearea lumii.

  58 Şi astfel Evanghelia a început să fie predicată, de la început, fiind declarată de îngeri sfinţi, trimişi din prezenţa lui Dumnezeu, şi prin propriul Său glas şi prin darul Duhului Sfânt.

  59 Şi astfel toate lucrurile i-au fost confirmate lui Adam printr-o sfântă rânduială, şi Evanghelia predicată şi o hotărâre a fost dată, că va fi în lume până la sfârşitul acesteia; şi aşa a fost. Amin.