Purera’a Noera
E maha ō tā Iesu Mesia e hōro’a nei ia ’outou


E maha ō tā Iesu Mesia e hōro’a nei ia ’outou

E au mau taea’e e au mau tuahine here, ’auē te faufa’a rahi teie pu’e tau ! E mea au nā tātou te hīmene ra, « Haere mai, e te feiā fa’aro’o »1 ’e e ha’amori pāpū tātou Iāna : Iesu te Mesia—taua ’aiū ra nō Betelehema—« te Iehova rahi o te Faufa’a Tahito [’e] te Mesia o te Faufa’a ’āpī. »2

I teie pō e feruri ’āmui ana’e tātou i te mau ha’amaita’ira’a tā tātou e fāri’i ’ia fa’atumu ana’e tātou i ni’a i te orara’a, te misiōni, te ha’api’ira’a e te tāra’ehara a te Fatu, ’o Iesu Mesia. ē ani manihini nei au ia ’outou, mai tā te Ari’i Beniamina i rave i ni’a i te feiā mo’a i tōna ra ’anotau, ’ia « ha’amana’o ato’a ’outou i te maita’i ’e ’oa’oa o te ta’ata e ha’apa’o i te mau fa’aue ra a te Atua. » Nō tātou taua ha’amaita’ira’a ra i ’ō nei ’e i teienei, terā rā, ’ua ’āmui-ato’a-hia i te reira te fafaura’a o « te ’oa’oa hope ’ore ».3 ’Oia ho’i, e fāna’o te mau pipi mau a Iesu Mesia i te ’oa’oa fāito ’ore ē ’a muri noa atu.

’Ua ha’amana’o vau i te reira i te tahi a’e nei mahāna ’a fāreirei ai au i te hō’ē mēlahi tei pi’ihia ’o Lydia. ’Āita teie mēlahi i ahuhia i te ahu ’uo’uo, ’e ’ua ’ōhie tō mātou fāreireira’a, inaha ’ua haere mai ’oia i tō’u piha tōro’a. 12 matahiti tō Lydia. ’Ua fa’a’itehia mai iā’u ē, e ma’i māriri ’aita’ata roro tōna.4 E au tōna hōho’a mata i tō te mēlahi. ’A paraparau ai mātou nō ni’a i tōna orara’a ’e nō ni’a i te mau mea i muri mai, ’ua fa’aea hau noa ’oia. I tō’u anira’a iāna ē, e uira’a ānei tāna, ’ua pāhono ’oi’oi mai ra ’oia, « e aha te huru o te ra’i ? » ’Ua haere atura te ’āparaura’a nā ni’a i te ōpuara’a o te orara’a ’e te mau ha’amaita’ira’a tā tō tātou Metua i te ao ra ’e Tāna Tamaiti here i pūpū mai nā te feiā e fa’atura ’e e pe’e ia Rāua.

Hōho’a
Lydia ’e te peresideni Nelson

’Ua putapū roa vau i te fa’aro’o o Lydia ’e tōna utuafare! Noa atu te tītaura’a teimaha tāna e fa’aruru nei nō teie orara’a, ’ua ’ī roa ’o Lydia i te fa’aro’o. E hi’ora’a ātea mure ’ore tāna. ’Ua ’ite ’oia ē, tē here nei te Fatu iāna ’e e aupuru ’Oia iāna. ’Ua ’ī ato’a tōna ’utuāfare ha’apa’o i te reira hau ’o tā te fa’aro’o ana’e i roto i te Fatu e nehenehe e hōro’a mai.

Tē hina’aro o Lydia, ’o te fāreireira’a ïa i te peresideni o te ’Ēkālesia a te Fatu, terā rā, tei ni’a roa atu tōna mau hina’aro i te mau huru ’itera’a ato’a tāna i fāreirei i te tāhuti nei. Tōna hina’aro rahi a’e, ’o te pārahira’a ïa i pīha’i iho i tōna ’utuāfare ’e ’a muri noa atu i roto i te ao tiretiera. Tei roto ato’a i te reira tōna hina’aro ’ia pārahi tāmau noa i pīha’i iho i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu ato’a.

E ha’aputapū tō tātou mau hina’aro ia tātou tāta’itahi ma te hōhonu, ’eiaha i ’ō nei noa ’e i teienei, i ’ō mai ato’a. ’A feruri na i te aura’a o teie fa’ahitira’a parau a Alama : « e hōro’a mai [te Fatu] i te ta’ata nei i tei au i tō rātou hinaaro .»5

E mea faufa’a te hina’aro i roto i teie pu’e tau o te hōro’ara’a ō, mai te mea hoa rā ē, e ha’apa’o maita’i tātou i te mau hina’aro o te feiā tā tātou e here nei. I roto i teie pu’e tau, tē ani ato’a nei au ia ’outou ’ia hi’o māite i tō ’outou iho mau hina’aro. E aha tō ’outou mau hina’aro rahi a’e ?z E aha mau tā ’outou e hina’aro ’ia ’ite ’e ’ia rave fa’aoti i roto i teie orara’a ? Tē hina’aro mau nei ’outou ’ia riro hau atu mai ia Iesu Mesia te huru ? Tē hina’aro mau nei ’outou e ora i pīha’i iho i te Metua i te ao ra ’e i pīha’i iho i tō ’outou ’utuāfare ’e ’a muri noa atu ’e ’ia ora mai Tāna e ora nei ?

Mai te mea ē, ’ē, e hina’aro ïa ’outou i te mau ō tei pūpūhia mai e te Fatu nō te tauturu ia ’outou ’e iā’u i roto i tō tātou tau tāmatara’a i te tāhuti nei. E fa’atumu ana’e tātou i ni’a e maha o te mau ō tā Iesu Mesia i hōro’a mai i te mau ta’ata ato’a o te hina’aro i te fāri’i i te reira.6

’A tahi, ’ua hōro’a mai ’Oia ia ’outou e iā’u nei i te aravihi ’ōti’a ’ore nō te here. Tei roto i te reira te aravihi nō te here i tei ’ore e ti’a ’ia herehia, ’e i te feiā ’eiaha noa ’āita e here ia ’outou, te hāmani ’ino ato’a ra rā, ’e te punu ia ’outou.7

Nā roto i te tauturu a te Fa’aora, e nehenehe tā tātou e ha’api’i ’ia here mai Tāna i here. E riro te reira i te tītau i te hō’ē tauira’a o te ’ā’au—e mea pāpū roa ē, te hō’ē tāmarūra’a i to tātou ’ā’au—’a ha’api’i mai ai te Fa’aora ia tātou ē, nāhea mau ’ia aupuru i te tahi ’e te tahi. E au mau taea’e e au mau tuahine, e nehenehe mau tā tātou e aupuru mai tā te Fa’aora mai te mea ē, e fāri’i tātou i Tāna ō o te here.

’A ani i te tauturu a te Fatu nō te here i te feiā Tāna e hina’aro ’ia here ’outou, tae roa atu i te feiā e ’ere i te mea ’ōhie i te tahi taime ’ia fa’atupu i te aroha. E ti’a ato’a ia ’outou ’ia ani i te Atua i tāna mau mēlahi ’ia ’āpe’e mai ia ’outou i te mau vāhi ’āita ’outou e hina’aro e haere.8

Te piti o te ō tā te Fa’aora e hōro’a mai ia ’outou maori rā, te ti’ara’a ’ia fa’a’ore i te hara. Nā roto i Tāna tāra’ehara hope ’ore, e nehenehe tā ’outou e fa’a’ore i te hara a te feiā tei hāmani ’ino mai ia ’outou ’e ’o te ’ore roa e fāri’i i te hōpoi’a nō tā rātou hāmani ’ino ia ’outou.

E mea ’ōhie ’ia fa’a’ore i te hara a te ta’ata e tītau ra i tā ’outou fa’a’orera’a hara ma te ’ā’au tae ’e te ha’eha’a. Terā rā, e hōro’a mai te Fa’aora ia ’outou i te ti’ara’a ’ia fa’a’ore i te hara a te mau ta’ata ato’a tei hāmani ’ino mai ia ’outou. ’E i reira, ’eita roa tā rātou mau ’ohipa ’ino e ha’ape’ape’a fa’ahou i tō ’outou vārua.

Te toru o te hōro’a nō ’ō mai i te Fa’aora ra, ’o te tātarahapa ïa. ’Āita teie hōro’a e māramarama-maita’i-hia i te mau taime ato’a. Mai tā ’outou i ’ite, i te ha’amatara’a ’ua pāpa’ihia te Faufa’a ’āpī i roto i te reo heleni. I roto i te mau tuha’a ’a pi’i ai te Fa’aora i te ta’ata ’ia tātarahapa, te ta’o i hurihia « tātarahapa », ’o te parau heleni ïa metanoeo.9 E ihoparau hereni pūai teie. Te aura’a nō te ’atiparau meta ’oia ho’i, « taui ». E fa’a’ohipa ato’a tātou i te reira ’atiparau i roto i te reo peretane. ’Ei hi’ora’a, te aura’a nō te ta’o metamorphosis [métamophose] ’oia ho’i, « taui te hōho’a ’e ’aore rā, te taraira’a ». E tū’ati te ’atiparau noeo i te hō’ē ta’o heleni, e tōna aura’a ’oia ho’i, « ferurira’a ».10 E tū’ati ato’a te reira i te tahi atu mau ta’o heleni, ’e te aura’a ’oia ho’i, « ’ite »,11 « vārua »,12 ’e « aho ».13

E nehenehe ānei ta tātou e ha’amata i te ’ite i te ’ā’ano ’e te rahi o te mea tā te Fatu e hōro’a mai nei ia tātou ’a pūpū mai ai ’oia i te ō nō te tātarahapa. Tē ani mai nei ’oia ia tātou ’ia taui i tō tātou ferurira’a, to tātou ’ite, to tātou vārua, ’e to tātou hutira’a aho ato’a. ’Ei hi’ora’a, ’ia tātarahapa ana’e tātou, e huti tātou i te aho ma te māuruuru i te Atua, tei hōro’a mai ia tātou i te aho i terā mahāna e terā mahāna.14 ’E e hina’aro tātou e fa’a’ohipa i te reira aho nō te tāvini Iāna ’e i Tāna mau tamari’i. Te tātarahapa, ’o te hō’ē ïa hōro’a nehenehe. ’O te hō’ē ïa fa’anahora’a ’eiaha roa e mata’u. E hōro’a teie ’o te ti’a ia tātou ’ia fāri’i ma te ’oa’oa ’e ’ia fa’a’ohipa—’ia tāpe’a—i terā mahāna ’e terā mahāna ’a ’imi ai tātou ’ia riro hau atu mai tō tātou Fa’aora te huru.

’Ua ite te metua tāne o te Ari’i Lamoni i te hō’ē vāhi iti o te mea e vai ra i mua i te feiā ’o te ti’aturi i te Mesia ’e ’o te pe’e Iāna. ’Ua parau a’e ra ’oia ē, e fa’aru’e ’oia i tāna mau hara ato’a nō te fāri’i i te ’ite i te Fatu.15 E ’ere te tātarahapa mau i te hō’ē ’ohipa ’o te putu hō’ē noa taime. E ha’amaita’ira’a hope’a ’ore rā. E mea faufa’a roa te reira nō te haerera’a i mua ’e nō te fāri’ira’a i te hau o te vārua, te tāmāhanahana, ’e te ’oa’oa.

Te maha o te hōro’a nō ō mai i te Fa’aora ra, ’o te hō’ē ïa fafaura’a—e fafaura’a nō te ora mure ’ore. E ’ere teie i te ora-noa-ra’a nō te hō’ē tau roa roa ’ino. E ora te ta’ata tāta’itahi ’e ’a muri noa atu i muri a’e i te pohe, ta’a ’ē noa atu te bāsileia ’e ’aore rā, te hanahana i fa’ata’ahia nō rātou. E fa’ati’a-fa’ahou-hia te mau ta’ata ato’a ’e e fāri’i i te tāhuti ’ore. Terā rā, ’ua hau roa atu te ora mure ’ore i te hō’ē tau i fa’ata’ahia. Te ora mure ’ore, ’o te huru orara’a ïa e orahia nei e te Metua i te ao ra ’e Tāna Tamaiti Here. ’Ia pūpū ana’e mai te Metua ia tātou i te ora mure ’ore, te aura’a mau ’oia ho’i, te parau mai nei ’oia ē, « Mai te mea ē, e fa’aoti ’oe e pe’e i tā’u Tamaiti—mai te mea ē, e hina’aro mau tō ’oe ’ia riro hau atu mai iāna te huru—e ti’a ïa ia ’oe ’ia ora mai tā māua e ora nei ’e ’ia fa’atere i ni’a i te mau ao ’e te mau bāsileia mai tā māua e nā reira nei. »

E hōro’a mai teie nau hōro’a hō’ē roa e maha ia tātou nei i te ’oa’oa rahi atu mai te mea ē, e fāri’i tātou. E tupu te reira nō te mea ’ua fāri’i Iehova ’ia pou mai i te fenua nei ’ei ’aiū Iesu. ’Ua fānauhia ’oia i te hō’ē metua tāne tāhuti ’ore ’e i te hō’ē metua vahine tāhuti. ’Ua fānauhia ’oia i Betelehema i roto i te ha’eha’a roa a’e. Nōna terā fānaura’a mo’a i ’ite-ātea-hia e te mau peropheta mai te ’anotau o Adamu ra. ’O Iesu Mesia te hōro’a rahi a te Atua—te hōro’a a te Metua i Tāna mau tamari’i pā’āto’a.16 Taua fānaura’a ra tā tātou e fa’ahanahana nei ma te ’oa’oa i te pu’e tau noela tāta’itahi.

Ma te tūtonu tō tātou mau mana’o ’e te mau ferurira’a i ni’a i te Fa’aora o te ao nei, nō reira, e aha te tītauhia ia tātou ia rave nō te fāri’i i teie mau ō i hōro’ahia mai ia tātou, ma te hina’aro mau nā Iesu Mesia ? E aha te tāviri nō te here mai Tāna i here, nō te fa’a’ore i te hara mai Tāna i fa’a’ore, nō te tātarahapa ’ia riro hau atu mai Iāna te huru, ’e i te pae hōpe’a, ’ia ora i pīha’i iho Iāna ’e i tō tātou Metua i te ao ra ?

Te tāviri maori rā, ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a. E fa’aoti tātou ’ia ora i ni’a i te ’ē’a o te fafaura’a o te Fatu ’e ’ia vai noa i reira. E ’ere tā tātou poro’i i te paruparu. ’O te ’ē’a ïa e tae atu ai i te ’oa’oa mau i roto i teie orara’a ’e i roto i te orara’a mure ’ore i ō mai.

E au mau taea’e e au mau tuahine here, tō’u hina’aro rahi maori rā, ’ia fāri’i te mau tamari’i ato’a a te Metua i te ao ra i te rāve’a ’ia fa’aro’o i te ’evanelia a Iesu Mesia ’e ’ia ha’apa’o i Tāna mau ha’api’ira’a, ’e ’ia ha’aputuputuhia Iseraela mai tei fafauhia mai i teie mau mahāna hōpe’a nei. Tē pure nei au ’ia ti’aturi tātou ’e ’ia fāri’i tātou i te here o te Fa’aora nō tātou tāta’itahi. Nā tōna here hope ’ore ’e te maita’i roa i tūra’i iāna ’ia pohe nō ’outou e no’u. Nā taua hōro’a ra—Tōna tāra’ehara—e fa’ati’a i te tā’āto’ara’a o te tahi atu mau ō tāna ’ia riro mai nā tātou.

Tē vai ra te mahāna—i roto i teie mileniuma tā tātou e fa’aineine nei i teie nei—« e tu’u te mau turi ato’a i raro, e fā’i te mau ’arero ato’a »17 ē, ’o Iesu te Mesia. ’E e ’ere noa te pupu hīmene nehenehe o te fare menemene i Temple Square ’o te hīmene « Alleluia ».18 Te mau ta’ata ato’a tei mā’iti ’ia pe’e ia Iesu Mesia, e hīmene ’e e ti’aoro rātou : « Alleluia : te fa’atere ari’i nei te Fatu te Atua ».19 « E riro mai te mau bāsileia o teie ao ’ei mau bāsileia nō tō tātou Fatu, ’e nō tōna Mesia ; ’e e fa’atere ari’i ’oia ē ’a muri noa atu »,20 « ’Ei ari’i nō te mau ari’i, ’e ’ei Fatu nō te mau Fatu ».21

’Ua ’ite au ē, tē ora nei te Atua. ’O Iesu te Mesia. Nāna teie ’Ēkālesia, tāna e arata’i nei nā roto i tōna mau peropheta. Ma te ha’eha’a, te ti’aoro nei mātou i Tāna mau ha’amaita’ira’a i ni’a iho ia ’outou tāta’itahi, tae noa atu i te hina’aro ’e te ti’ara’a ’ia fāri’i i te mau ō ato’a tā te Fa’aora e hōro’a mai ia ’outou, nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.