2010
Te Mana Taui no te Faaroo e te Huru o te taata
Novema 2010


Te Mana Taui no te Faaroo e te Huru o te Taata

E faatupu te hoê oraraa parau-ti‘a tamau i te mana e te puai i roto i te taata o te pato‘i tamau noa i te mana tu‘ino o te hara e te ofatiraa ture.

Hōho’a
Elder Richard G. Scott

Ia taa-maitai-ana‘e-hia te faaroo e ia faaohipa-au-maitai-hia e mea puai mau ïa te reira. E nehenehe teie faaroo e taui i te oraraa o te hoê taata, te mau ohipa matau-noa-hia i te mau mahana atoa ei oaoa e te poupou. E mea faufaa rahi te faaohiparaa i te faaroo i roto i te rave‘a no te oaoa a te Metua i te Ao ra. Tera râ te faaroo mau, te faaroo no te faaoraraa, ua faatumuhia i ni‘a i te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia, te faaroo i roto i Ta’na mau tumu haapiiraa e mau haapiiraa, te faaroo i roto i te arata‘iraa a te peropheta tei faatahinuhia e te Fatu, te faaroo i roto i te iteraa i te mau peu e te mau huru o te nehenehe e taui i te oraraa. Te parau mau, te faaroo i te Faaora o te hoê parau tumu no te raveraa e te mana.

Te faaroo o te hoê ofa‘i niu no te hamaniraa o te ao nei. Ua papû ia‘u e ua faaohipa te Faaora o Iesu Mesia i te faaroo i roto i To’na ti‘araa no te rave i te ohipa i raro a‘e i te arata‘iraa a te Metua i te Ao ra. Ua faaohipa te Fatu i te reira no te hamani i te mau ao atea roa‘e e no te hamani atoa i te mau tuhaa ha‘iha‘i roa o te mau materia ta tatou e ite nei i teie mahana. E, e faaroo to‘u e te vai atu â te tahi mau tuhaa na‘ina‘i atu â no te materia i roto i te ohipa maere no te hamaniraa o te ao.

Ua faaitehia mai te faaroo i roto i te oraraa i mua e te tane e vahine faaipoipo tei taatihia i roto i te hiero. Ua ite raua e na roto i te haapa‘oraa i te mau haapiiraa a Iesu Mesia e te rave‘a no te oaoa a to tatou Metua i te Ao ra, e nehenehe ïa ia raua ia farii i te hoê oraraa amui oaoa. Ua ite raua e ia tae mai te mau tamataraa tei opuahia ia riro ei mau rave‘a no te haere i mua, e ite ïa raua i te mau rave‘a, mai tei muhumuhuhia e te Varua Maitai, no te upooti‘a i ni‘a i te reira mau tamataraa na roto i te mau rave‘a maitai o te faatupu i te parau-ti‘a e o te haamaitai i te huru o te taata.

Ua tu‘ati roa te faaroo e te huru o te taata. E faatupu te faaroo i roto i te mana no te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua i te puai o te huru taata o te vai ia outou ra i te mau taime rû. Eita taua huru o te taata ra e tupu i roto i te mau taime tamataraa aore râ faahemaraa rahi. I te taime a opuahia’i te reira ia faaohipahia. Na ta outou faaohiparaa i te faaroo i roto i te mau parau tumu mau e patu i te huru o te taata ; e faarahi te huru o te taata tei haapuaihia, i to outou aravihi ia faaohipa i te faaroo rahi. I te pae hopea, e faarahihia to outou aravihi e to outou ti‘aturiraa no te upooti‘a i ni‘a i te mau tamataraa no te oraraa. Rahi atu â to outou huru i te haapuaihia, e rahi atu ïa to outou fana‘oraa na roto i te faaohiparaa i te mana o te faaroo. E ite ïa outou nahea te faaroo e te huru o te taata e tu’ati ai te tahi i te tahi no te haapuai te tahi i te tahi. Ua raraahia te huru o te taata na roto i te faaoroma‘i i te mau taura no te parau tumu, te tumu haapiiraa e te haapa‘oraa.

Ua parau te peresideni Hugh B. Brown e: « I roto i te oraraa nei e nehenehe i te hoê taata ia farii i te mau faufaa varua rahi na roto ana‘e râ i te faaroo. Eita e nehenehe i te taata ia ora ma te faaroo ore, no te mea i roto i te tere o te oraraa nei, te fifi rahi o te paturaa ïa i te huru o te taata — e ere ho‘i te reira i te hotu o te feruriraa, no te faaroo râ i roto i te mau mana‘o e te faatusiaraa no taua mau mana‘o ra. (i roto i te Conference Report, Atopa 1969, 105). E faaohipa tatou i te faaroo na roto i te ohiparaa. Ua parau o Iosepha Semita e « te faaroo e ture ïa no te ohipa e no te mana ». (Lectures on Faith [1985], 72).

E riro mai tatou i te mea ta tatou e hinaaro i te riro mai na roto i te tamau-noa-raa i te riroraa i te mea ta tatou e hinaaro ia riro mai i te mau mahana atoa. Te huru parau-ti‘a o te hoê ïa faaiteraa faufaa rahi no to outou huru i muri iho. E mea hau a‘e te faufaa o te huru parau-ti‘a i te mau tao‘a materia tei fatuhia e outou, i te ite tei noaa ia outou na roto i te haapiiraa, aore râ i te mau fâ tei noaa ia outou noa’tu te huru faateniteniraa a te taata. I roto i te oraraa amuri atu e hi‘opo‘ahia to outou huru parau-ti‘a no te hi‘o e nahea to outou faaohipa-maite-raa i te haamaitairaa no te oraraa tahuti nei.

E ore roa e nehenehe ia Satane aore râ i te tahi ê atu mana ia vavahi aore râ ia haamou i to outou huru. O outou ana‘e te nehenehe ia na reira na roto i te haapa‘o-ore-raa. E tauihia te hoê huru maitai ei rehu auahi faufaa ore mai te mea ua amuhia te reira e te haavare aore râ te hara.

E hotu mai te huru morare puai na roto i te rave tamau-noa-raa i te mau ma‘itiraa ti‘a i roto i te mau tamataraa o te oraraa nei. E ravehia taua mau ma‘itiraa ra na roto i ti‘aturiraa i te mau mea tei ti‘aturihia e o te haapapûhia ia rave-ana‘e-hia taua mau ma‘itiraa ra.

Eaha te tahi o te mau ture haamana i ni‘a i te reira i niuhia’i te faaroo ?

  • Te ti‘aturiraa i te Atua e i To’na hinaaro e horo‘a mai i te tauturu e hinaarohia noa’tu eaha te huru o te fifi o te oraraa.

  • Te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa e te hoê oraraa o te faaite mai e e nehenehe Ta’na e ti‘aturi ia outou.

  • Te iteraa i te faaroo i te faaararaa marû a te Varua.

  • Te faaohipa-itoito-raa i taua faaararaa ra.

  • Te faaoroma‘iraa e te taaraaa ia vaiiho ana‘e te Atua ia outou ia faaruru i te fifi no te faahaereraa i mua e ia tae riirii noa ana‘e mai te mau pahonoraa i te hoê tau maoro.

« Te faaroo… o te ti‘aturi ïa i te mau mea aore i hi‘ohia ; no reira, eiaha outou e mârô i te mea aore i hi‘ohia e outou ; e ore ho‘i outou e tae i te ite e ia oti te tamataraa i to outou faaroo » (Etera 12:6). No reira, i te mau taime atoa e tamata outou i to outou faaroo – oia ho‘i, e rave outou na roto i te parau-ti‘a i te hoê faaurûraa – e farii ïa outou i te tapa‘o haapapûraa a te Varua. Ia rave ana‘e outou i te ohipa mai te au i to outou ite no ni‘a i te mau mea, e aita râ outou i papû roa eaha râ te rave, te faaohiparaa i te faaroo, e arata‘i te reira ia outou ia ite i te mau rave‘a o te ore roa e noaa ia outou na roto i te tahi ê atu rave‘a. Noa’tu e mea puai roa to outou faaroo, eita te Atua e haamaitai ia outou i te reira ihoa taime mai te au i to outou mau hinaaro. E pahono râ te Atua i te mea maitai roa‘e no outou i roto i Ta’na opuaraa mure ore, ia faatupu te reira i te mea maitai roa‘e no outou. A mauruuru i te mea e i te tahi taime e vaiiho te Atua ia outou ia faaruru noa i te fifi no te hoê taime roa hou taua pahonoraa e tae mai ai. Na te reira e faarahi i to outou faaroo e e faatupu i to outou huru.

Te niu o te huru o te parau-ti‘a ïa. E haapuai te huru parau-ti‘a i to outou aravihi i te ite i te arata‘iraa a te Varua e i te haapa‘oraa i te reira. E patu ta outou faaohiparaa tamau i te faaroo i te huru puai. E haamauhia te hoê niu papû no to outou huru na roto i te faariroraa ia Iesu Mesia e Ta’na mau haapiiraa ei pû no to outou oraraa.

E titau to outou oaoa i ni‘a i te fenua nei, e to outou atoa oraraa mure ore, i te mau faaotiraa tano e rave rahi, e eita roa te hoê noa‘e o taua mau faaotiraa ra e riro ei mea fifi ia rave. E haapaari taua mau faaotiraa ra i te hoê huru o te taata o te pato‘i i te mau raveraa ino a te hara e te ofatiraa ture. Ua riro te huru hanahana o te taata mai te hoê au‘a faufaa rahi tei hamanihia i te mau materia faufaa rahi, tei hamanihia na roto i te faaroo, tei tarai-maitai-hia na roto i te mau ohipa parau-ti‘a tuutuu ore, e tei tunuhia i roto i te umu no te mau ohipa o te faateitei i te aau. E tao‘a nehenehe rahi e te faufaa rahi oia. E nehenehe râ te reira e parari i roto i te hoê taime poto na roto i te hara, o te titau i te tutavaraa tuutuu ore e te mauiui no te tata‘i. Ia paruru-ana‘e-hia te reira na roto i te haaviraa ia’na iho, e vai noa ïa te huru parau-ti‘a e amuri noa’tu.

Eita te mau tao‘a materia e faatupu ratou iho i te oaoa e te mauruuru e te oaoa no te manuïaraa i ni‘a i te fenua nei. Eita atoa ratou e arata‘i ia tatou i te faateiteiraa. O te hanahana o te huru taata ra, taua puai e te iteraa i roto i te taata iho tei faatupuhia na roto i te mau faaotiraa parau-ti‘a e rave rahi, o te horo‘a i te arata‘iraa i te oraraa. E faatupu te hoê oraraa parau-ti‘a tamau i te mana e te puai i roto i te taata o te pato‘i tamau noa i te mana tu‘ino o te hara e te ofatiraa ture. E haapuai to outou faaroo ia Iesu Mesia e te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa i to outou huru. Ua riro to outou huru ei faito no te huru taata ta outou e riro mai. O te tapa‘o faaite ïa no to outou faaohipa-maitai-raa i to outou taime i ni‘a i te fenua nei i roto i teie nei tau tamataraa o te oraraa tahuti nei.

Te hoê parau paari ta tatou paatoa i taa maitai oia ho‘i e noaa ia outou te mea ta outou i aufau. E tano atoa te reira parau no te mau mea varua. E noaa ia outou i te mea ta outou i aufau na roto i te haapa‘oraa, na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, na roto i te faaohipa-itoito-raa i te mau parau mau ta outou i haapii mai. Te mea e noaa ia outou o te hamaniraa ïa i to outou huru, te tupuraa i roto i te aravihi, e te rave-hope-maitai-raa i te tumu no to outou oraraa tahuti oia ho‘i ia tamatahia e ia noaa te oaoa.

Eita e nehenehe ia tatou ia faaea noa ma te ohipa ore i roto i te oraraa, i te pae hopea e tu‘ino te taata tino i ta outou mau tautooraa ia ora parau-ti‘a. E riro outou te mea ta outou e rave e te mea ta outou e feruri. E arata‘i te ereraa o te huru parau-ti‘a i te hoê taata ia imi i te rave‘a no te haamaha i to’na hiaai aore râ te maitai no’na iho. Eita outou e manuïa i te turu i te hoê huru paruparu na roto i te faahuaraa e e mea puai outou.

I roto i te tau, te taata o te rave i te mau faaotiraa mai te au i te huru o te oraraa, e mea papû ïa e e rave oia i te mau hara rahi. Aita e tapu auri no te parau mau no te tape‘a i taua taata ra i ni‘a i te e‘a afaro. E tamau noa oia i te faaruru i te mau faahemaraa e rave rahi no te faatea ê atu i te mau faaueraa. E paturuhia taua mau ma‘itiraa ra na roto i te maroraa e e ere taua mau ma‘itiraa ra i te mea ino, e e mea fariihia te reira e te taata e e noaa rahi mai te mau hoa. E nehenehe i te hoê taata maramarama aore e niu morare ia manuïa rahi no te tahi taime poto noa. E riro râ taua manuïaraa ra mai te hoê fare one. Ia tae mai te tamataraa i te huru taata, e marua ïa te reira, ma te huti atu i te tahi atu mau taata na muri. Noa’tu e imi maite te taata hara i te huna i ta’na hara, e iteahia ihoa te reira ia tae i te taime. E haapapû Satane e ia iteahia te reira e te taata. Ua faaoti oia e ta’na mau teuteu i te hamani ino i te mau tamarii atoa a te Metua i te Ao ra. E faatupu mai te hoê haapa‘o-ore-raa aore râ te ofatiraa i te ti‘aturiraa i te mau uiraa e te vai anei ra te tahi atu mau hara ê. Ua parari ïa te faaroo e te ti‘aturiraa ia vetahi ê i roto i te huru o taua taata ra.

Ua riro teie nei oraraa tahuti ei vahi tamatamataraa. Na te huru o to tatou faarururaa i te mau tamataraa o te oraraa e faaite mai i te puai o to tatou huru. E haapuai to outou faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na mau haapiiraa i to outou huru.

Ua haapapû vau iho nei e aore e auraa rahi to te mau parau mai te faaroo, te pure, te aroha e te haehaa e aore ho‘i e tupu te semeio e tae noa’tu i te taime e riro ai ratou ei tuhaa ora i roto ia tatou na roto i ta tatou iho mau iteraa rau, tauturuhia mai e te faaururaa maru a te Varua Maitai. Ua ite au i te haamataraa o to‘u oraraa e e nehenehe ta‘u e haapii i te mau haapiiraa o te evanelia na roto i te feruriraa, e na roto i te mana no te feruriraa e te tuatapaparaa, ia ite e e faufaa rahi to ratou. Aita râ to ratou ra puai rahi e te aravihi no te huti ia‘u i rapae au i to‘u feruriraa e to‘u aravihi i tupu e tae noa’tu i te taime ua faati‘a te faaohiparaa tuutuu ore i te Varua Maitai ia niinii e ia faarahi to ratou auraa i roto i to‘u aau. Ua ite au e a tavini mau ai au ia vetahi ê, ua haapaari te Atua i to‘u iho huru. Ua faatupu Oia i te aravihi ia ite i te arata‘iraa a te Varua. Te mea faahiahia i roto i te faanahonahoraa a te evanelia o te mea ïa e na roto i te raveraa i te mau mea ta te Fatu i a‘o ia tatou ia rave, e horo‘ahia ïa ia tatou te mau ite atoa e te mau rave‘a atoa e titauhia no te horo‘a i te hau e te oaoa i roto i teie nei oraraa. Oia atoa, e noaa ia tatou te faaineineraa e titauhia no te oaoa mure ore i mua i te aro o te Fatu.

E haapuaihia te hoê iteraa papû e te mau faaiteraa varua o te haapapû mai i te parau mau no te hoê haapiiraa, no te hoê ohipa ti‘a. E mea pinepine taua huru arata‘iraa ra e apeehia e te mau mana‘o puai o te faahaere mai te mau roimata e o te haafifi i te paraparau. E ere râ te iteraa papû i te hoê mana‘o. O te hoê ho‘i tuhaa faufaa rahi no te huru o te taata, e ua hamanihia taua huru ra e te mau faaotiraa tano e rave rahi. Ua ravehia teie nei mau ma‘itiraa na roto i te ti‘aturiraa i te mau mea tei ti‘aturihia e tei ore i ite-mata-hia i te haamataraa. E horo‘a mai te hoê iteraa papû puai i te hau, te tamahanahanaraa, e te haapapûraa. E faatupu te reira i te ite e i te haapa‘o-tamau-raa i te mau haapiiraa a te Faaora, e riro te oraraa i te mea nehenehe, e papû te oraraa i mua, e e vai mai te rave‘a no te upooti‘a i ni‘a i te mau tamataraa o te ti‘a mai i mua i to tatou haere‘a. E tupu te hoê iteraa papû mai te iteraa i te parau mau, o te tae mai na roto i te pure e te feruriraa i te tumu haapiiraa. E atuatuhia na roto i te oraraa i taua mau parau mau ra ma te faaroo tei tutauhia i roto i te haapapûraa e e noaa te mau hotu tei fafauhia.

E haapuaihia to outou iteraa papû na roto i te haapa‘oraa i te ture no te tuhaa ahuru e te mau ô no te haapaeraa maa, e e haamaitai rahi mai te Fatu ia outou no te reira. Ia puai ana‘e to outou iteraa papû, e tamata u‘a na ïa Satane i te faahema ia outou. A pato‘i i ta’na mau tautooraa. E puai atu â ïa outou e e iti mai to’na mana i ni‘a iho ia outou.

Ua faati‘ahia te mana rahi o Satane i te ao nei no te faatupu i te hoê vahi e tamatahia’i tatou. Noa’tu e te faatupu nei oia i te hepohepo i teie nei mahana, ua haamauhia te fâ hopea a Satane e Iesu Mesia na roto i Ta’na Taraehara e To’na ti‘a-faahou-raa. E ore roa te diabolo e upooti‘a. I teie nei atoa, e ti‘a ia’na ia haa i roto i te mau oti‘a tei faataahia e te Fatu. Eita e ti‘a ia’na ia rave ê atu i te mau haamaitairaa tei noaa na roto i te haapa‘oraa. Eita e nehenehe ia’na ia faahuru ê i te huru tei patuhia na roto i te mau faaotiraa parau-ti‘a. Aita to’na e mana no te haamou i te mau taamu mure ore tei haamauhia i roto i te hoê hiero mo‘a i rotopu i te hoê tane, te vahine e te mau tamarii. Eita e ti‘a ia’na ia tupohe i te faaroo mau. Eita e ti‘a ia’na ia rave ê atu i to outou iteraa papû. Oia, e nehenehe teie nei mau mea e mo‘e na roto i te toparaa i roto i ta’na mau faahemaraa. Aita râ to’na e mana i roto ia’na iho no te haamouraa i te reira mau mea.

No te haapoto :

  • E faaohipa te Atua i to outou faaroo no te faatupu i to outou huru.

  • Te huru o te taata o te faaiteraa ïa i te mea i riro mai ai outou.

  • Te hotu o te huru puai o te taata no te mau ma‘itiraa tano ia.

  • Te niu o te huru o te taataa o te parau-ti‘a ïa.

  • Ia haapuai-atu-â-hia to outou huru, e rahi atu â ïa to outou aravihi no te faaohipa i te mana no te faaroo.

Te haehaa o taua maitai ra o te faati‘a ia tatou ia haapiihia mai ni‘a mai na roto i te Varua, aore râ ia haapiihia na roto i te mau rave‘a faaurûhia mai e te Fatu, mai te mau papa‘iraa mo‘a e te mau a‘oraa a te mau peropheta. Ua riro te haehaa ei repo faufaa rahi tei titauhia no te huru parau-ti‘a. I roto i te reira repo e tupu ai te mau huero no te tupuraa o te taata. Ia faatupuhia te reira na roto i te faaohiparaa i te faaroo, ma te taraihia e te tatarahaparaa, e tei haapuaihia na roto i te haapa‘oraa e te mau ohipa maitai, e horo‘a mai ïa taua mau huero ra i te maa hotu herehia no te arata‘iraa a te Varua. I reira te faaurûraa e te mana no te ra‘i e tae mai ai – te faaurûraa no te ite i te hinaaro o te Fatu, te mana no te horo‘a i te rave‘a no te faatupu i taua hinaaro faaurûhia ra.

E nehenehe anei ia‘u ia faaite atu e maha ture o tei afa‘i mai i te mau tapa‘o hohonu no te hau e te oaoa i roto i to‘u iho nei oraraa ? Ua haamau te Fatu i teie nei mau ofa‘i tihi i roto i Ta’na rave‘a mure ore, e e mea faufaa rahi teie mau ofa‘i tata‘itahi. E haa amui ratou na roto i te au-maitai-raa e e haapuai te tahi i te tahi. Ia faaohipahia ratou ma te itoito e te tuutuu ore, e faatupu ratou i te puai o te huru taata, ma te faarahi i te ite e faataui i te mau tamataraa o te oraraa ei mau ofa‘i taahiraa no te oaoa, i teie nei e amuri noa’tu. Teie ïa :

  • Te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e Ta’na faanahoraa no te titau i te mana no te faaoti i te ohipa.

  • Te tatarahaparaa no te faaafaro i te mau hopea o te mau hape tei ravehia aore râ tei mo‘ehia i te rave.

  • Te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Fatu no te horo‘a i te puai e te arata‘iraa i roto i to tatou mau oraraa.

  • Te taviniraa pipiri ore no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê.

Mai te mea ua faaoti outou i te ora parau-ti‘a, eiaha e haaparuparu. E au ra e mea fifi te oraraa i teie nei, a tape‘a maite ra i taua tapu auri ra no te parau mau. E haere roa outou i mua mai ta outou i ore i mana‘o. E haamaitai ta outou mau aroraa i te huru taata, te haavîraa ia outou iho, e te ti‘aturiraa i te mau fafauraa a to outou Metua i te Ao ra e a te Faaora a tamau noa’i outou i te haapa‘o i ta Raua mau faaueraa. Ia faaurû mai te Varua Maitai ia outou ia rave tamau noa i te mau faaotiraa o te haapuai i to outou huru e o te faatupu i te oaoa e te poupou rahi, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.