2012
Te haapiiraa evanelia i roto i te uru raau no Ecuador
Eperera 2012


Haapiiraa evanelia i roto i te uru raau no Ecuador

I roto i te hoê uru raau atea roa, te faatupu nei te haapiiraa evanelia i te hoê taa-ê-raa rahi no teie feia apî.

I te pae hitia o te râ no Quito, Ecuador, i muri mai i te mau mou‘a auahi e te mau Mou‘a no te Andes, e topa ta’ue te fenua i ni‘a i te uru raau no Amazone. E ite outou i reira i te mau uru raau rarahi, te mau anavai pape, te mau uri taata, te mau manu, e tae noa’tu i te ou‘a uteute mauouo.

E ite atoa outou i te hoê oire tei parauhia o Puerto Francisco de Orellana. E mea atea i te mau mea atoa i Ecuador. Ahuru ma pae matahiti i ma‘iri a‘enei, e mea iti roa te taata i roto i teie vahi. Na roto râ i te ite-raa-hia te mori arahu, ua hopoi mai te reira i te mau pû ohipa, te taata imi ohipa, e te mau melo o te Ekalesia.

Te haapiiraa evanelia i roto i te hoê amaa na‘ina‘i

Te tahi feia apî, mai ia Oscar R., e melo a‘ena ratou a faatiahia ai te amaa, tera râ, te rahiraa e mau taata faafariuhia ïa. E te ama nei te auahi i roto i to ratou aau. « E mea puai matou », te parau ïa a Oscar.

I te ava‘e setepa 2010, hoê noa matahiti i muri a‘e i te faatia-raa-hia te amaa, ua haamata te amaa i te faatere i te haapiiraa evanelia. « I to matou haamataraa i te haaputuputu tau matahiti i ma‘iri a‘enei », te na reira ra o Oscar, « E mea iti roa matou. O vau ana‘e te feia apî. Tera râ, ua haere noa matou i te rahiraa. Aita i maoro ua tae‘a e matou te 6, e te 10, e i teie nei, ua rahi roa’tu te feia apî ».

Te haere ra te tahi mau feia apî i te haapiiraa i te poipoi e te tahi pae i te avatea, no reira, ua faanaho ratou e piti piha haapiiraa evanelia—hoê i te poipoi mai te hora 8 e tae atu i te hora 9 e hoê i te avatea mai te hora 4:30 e tae atu i te hora 5:30.

Aita i rahi te feia apî i roto i te hapiiraa evanelia, tera râ, no te feia apî e haere mai nei, ua taui te haapiiraa evanelia i to ratou oraraa.

No te aha e haere ai ?

« Ua riro te haapiiraa evanelia ei haamaitairaa rahi roa no’u », te na reira ra o Luis V., te hoê tamaroa i faafariu-apî-hia mai. « Te tauturu nei te reira ia faaineine ia’u ia riro ei misionare maitai. Ua farerei au e rave rahi mau fifi e te mau faahemaraa mai te taime a tomo mai ai au i roto i te Ekalesia, tera râ, ua ti‘a ia’u ia vai paari noa no te mea ua ite au e, e ohipa maitai ta’u e rave ra ».

E ere o Luis ana‘e te feruri nei mai te reira. « Aita i maoro a‘ene to’u riroraa mai ei melo no te Ekalesia », te parau ïa a Ariana J., « tera râ, te haere nei au i te haapiiraa evanelia mai te taime a bapetizohia ai au. Te oaoa nei au ia haere no te mea e rave rahi mea ta’u e haapii mai nei no ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia o te faaî nei i to’u aau i te ti‘aturi e i to’u feruriraa i te maramarama ».

Ua tauturu papû te haereraa i te haapiiraa evanelia ia faatumu ia Ariana i roto i te evanelia. « No’u nei, ua riro te haereraa i roto i teie mau piha haapiiraa ei haamaitairaa », te parau ïa a Ariana. « Ua haapuai te reira i to’u varua e ua tauturu ho‘i ia’u ia faaineine, e ia tae i te hoê mahana e nehenehe ia’u e riro mai ei vahine faaipoipo maitai, ei metua vahine e ei ti‘a faatere maitai i roto i te Ekalesia, e peneia‘e ei misionare rave tamau ».

Te reira atoa te mana‘o o Gerardo, te taea‘e o Ariana. Te parau ra oia e, « Te oaoa nei au i te mea e, ua riro mai te haapiiraa evanelia ei tuhaa faufaa no to’u oraraa ». « Te faaineine nei te reira ia’u ia tavini i te hoê misioni i te hoê mahana. Ua haapii au i reira i te faanahoraa no te faaoraraa ta te Atua i faaineine no’u. Te mau haapiiraa atoa ta’u i haere, ua horo‘a mai te reira ia’u i te ti‘aturiraa e, e nehenehe ia’u e farii i te basileia tiretiera, e ua horo‘a mai ia’u i te haapapûraa e, ua farii au i te evanelia a Iesu Mesia ».

I te tahi mau taime, e rohirohi roa o Gerardo i te taime haapiiraa. E afa‘i oia na mua i to’na teina i te haapiiraa, i muri iho e ho‘i oioi mai i te fare no te rave i to’na tuahine i reira raua e haere ai i te haapiiraa evanelia. Aita râ oia e haape‘ape‘a ra no te reira.

Te parau ra o Gerardo e, « E mau mea apî ana‘e teie no’u, tera râ te oaoa roa nei au ». « Ua ite au e, tei ni‘a vau i te e‘a ti‘a o te riro i te horo‘a mai ia’u i te rave‘a no te ite faahou i to’u Metua i te Ao ra. Na te Varua Maitai e horo‘a mai nei ia’u i te reira haapapûraa. Ta’u noa titauraa o te faaitoitoraa ïa e te rave-tamau-noa-raa e tae noa’tu i te hopea ».

Aita e faufaa ia mata’u

No Walter A., i te haamataraa, e mea faataiâ rii na’na te haapiiraa evanelia. Te parau ra oia e, « Ua mata’u rii au i te taime matamua a haere mai ai au ». « I to’u râ tomoraa i roto i te piha haapiiraa, ua feruri au e, e mea taa ê au, no te mea ua ite au i te here ta oe e ite ia tai‘o ana‘e oe i te mau papa‘iraa mo‘a. E i to’u ho‘iraa, ua farii au i te puai no te oaoa i roto i to’u aau no te mau mea ta’u i apo mai. Te hoê o te mau haamaitairaa rahi a‘e ta te Metua i te Ao ra i horo‘a i te feia apî o te haapiiraa evanelia ïa ».

Ua parau o Abel A., o te faaineine atoa ra e rave i te hoê misioni, « Ua taui te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i to’u oraraa. « Te haapii nei au i te mau haapiiraa a te mau peropheta. Ua here au ia Iosepha Semita. Ua faaitoito oia i te faatupuraa i te Faaho‘i-faahou-raa mai o te Ekalesia mau, noa’tu te mau fifi ta’na i farerei. Te hinaaro nei au ia faaitoito atoa mai ia’na te huru ».

Ua titauhia i te feia apî e rave rahi faatusiaraa no te haere i te haapiiraa evanelia. E ere i te mea ohie, tera râ, no te feia apî i Puerto Francisco de Orellana, Ecuador, e mau‘araa maitai te tautooraa.

Te parau ra o Abel e, « Ia feruri ana‘e i te parau no te haereraa i mua, mai tei parauhia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, te feruri nei au e, te auraa o te reira, o te haamauraa ïa i ta tatou mau ohipa tumu mau no te oraraa. O te haapiiraa evanelia te hoê o te reira mau ohipa tumu. Ua taui te reira i to’u iho oraraa, e e tupu atoa te reira no te tahi atu feia apî ».

Noa’tu e, tei roto roa i te hohonuraa o te uru raau no Ecuador, te tupu maitai nei e te taui nei te Ekalesia a Iesu Mesia e ta’na faanahoraa haapiiraa evanelia i te oraraa o te feia tei farii i te reira.

Te haapuai nei te haapiiraa evanelia i te feia apî mai teie feia apî i Ecuador, te rahiraa o ratou e feia apî ïa i faafariuhia mai.

Hoho‘a na Joshua J. Perkey