2018
E aha tā te mau ʼepisekōpo atoʼa e hinaʼaro i te mau melo nō tā rātou pāroita ʼia ʼite
’Ātopa 2018


E aha tā te mau ʼepisekōpo atoʼa e hinaʼaro i te mau melo nō tā rātou pāroita ʼia ʼite

Tē ora nei te ta’ata pāpa’i i Utaha, Fenua Marite

Teie e vaʼu parau mau tāʼu i haʼapiʼi mai i roto i tāʼu tāviniraʼa ʼei ʼepisekōpo.

ʼUa fāriʼi au i te haʼamaitaʼiraʼa faʼahiahia ʼia tāvini ʼei ʼepisekōpo. I roto i taua mau matahiti ra, ʼua hau atu te mau haʼapiʼiraʼa tāʼu i haʼapiʼi mai e ʼore roa e noaʼa i te taiʼohia. ʼUa haʼapiʼi mai rā vau e vaʼu parau mau tāʼu e tiʼaturi nei e tano i te mau vāhi atoʼa. Noa atu e ʼaita teie tāpura i hope roa, e tāmata rā vau e faʼaʼite atu i te mau mea atoʼa tā te mau ʼepisekōpo atoʼa e tiʼaturi ’ia ʼite te mau melo nō tā rātou mau pāroita.

1. ʼUa here mau te ʼepisekōpo i te mau melo atoʼa nō tāna pāroita.

Hōho’a
family

ʼUa tūʼatihia te here o te hōʼē ʼepisekōpo nō tāna pāroita i te here o te Metua i te Ao ra ʼe o Iesu Mesia nō tātou tātaʼitahi. ’Ia hiʼo anaʼe te hōʼē ʼepisekōpo i te mau melo i roto i te hōʼē pureraʼa ʼōroʼa, e vai mai te aroha ʼe te here i niʼa iāna mai te hōʼē rāveʼa tei ʼore i ʼitehia e āna. ’Ia tiʼa anaʼe mai te hōʼē ʼepisekōpo nō tē faʼaʼite mai i tōna here rahi i te mau melo nō tāna pāroita, nō roto mai tōna mau manaʼo i tōna ʼāʼau ʼe e mea mau. ʼA ʼite ē tē here nei tō ʼoutou ʼepisekōpo ia ʼoutou, tē haʼapeʼapeʼa nei ʼoia nō ʼoutou, ʼe tē manaʼonaʼo nei ʼoia ia ʼoutou hau atu i te mea tā ʼoutou i ʼite.

2. E pāturuhia te ʼepisekōpo i te pae tino, i te pae feruriraʼa ʼe i te pae vārua nā te faʼaroʼo ʼe te mau pure a te mau melo.

Hōho’a
man standing at the pulpit

Tē hōroʼa nei te hōʼē ʼepisekōpo e rave rahi mau hora tāviniraʼa. E rave pinepine ʼoia e rave rahi mau hora i te fare pureraʼa i te sābati ʼe te tahi atu mau pō i te hepetoma i muri aʼe i te ʼohipa fārereiraʼa, uiuiraʼa ʼe ha’apa’oraʼa i te mau melo nō tāna pāroita.

ʼUa nehenehe i te ʼepisekōpo ʼia nā reira i te mau hepetoma atoʼa maoti te faʼaroʼo ʼe te mau pure a te mau melo nō te pāroita. ʼEi ʼepisekōpo tei piʼi-ʼāpī-hia, e tahe noa te roimata i te mau taime atoʼa ’ia faʼaroʼo vau i te hōʼē melo ʼia pure nō te « haʼamaitaʼi i te ʼepisekōpo ». E pāhono-mau-hia tā ʼoutou mau pure, ʼe e fāriʼi ʼe e ʼite te ʼepisekōpo i te mana pāturu nō taua mau pure ra. E pāhono te Fatu i taua mau pure ra tei ʼī i te faʼaroʼo i niʼa i te mau upoʼo o te mau ʼepisekōpo o te ʼĒkālesia.

3. E pinepine te ʼepisekōpo i te ʼite i tōna ʼaravihi ʼore nō te piʼiraʼa (tae noa atu ʼe toru ʼaore rā e maha matahiti i muri mai).

Hōho’a
man with head in his hands

E mea ʼiti roa te mau ʼepisekōpo tāʼu i ʼite, tei ʼite ē ʼua « faʼaineinehia » rātou nō te piʼiraʼa. ʼUa ʼite rā vau, « te taʼata tā te Fatu e piʼi, tā te Fatu ïa e faʼaʼaravihi ».1 Noa atu e ’ite te hōʼē ʼepisekōpo tē ʼaravihi ra ʼoia, te mana’o atoʼa ra ’oia e ’aita roa ʼoia e rave maitaʼi ra i te piʼiraʼa. E faʼaitoito ʼoia i te hōroʼa i te aʼo paʼari ʼia hinaʼarohia, ʼia ʼore e faʼaʼinoʼino i te taʼata, ʼe ’ia au noa e te Vārua, e uiui tāmau rā ʼoia iāna iho, te faʼaoti maitaʼi rā ānei ʼoia i tōna piʼiraʼa mai te hina’arohia.

4. E nehenehe te Vārua o te Atua e haʼa nā roto atu i te ʼepisekōpo ’ia aʼo anaʼe ʼoia i te mau melo nō te pāroita.

Hōho’a
two men talking

ʼIa anihia vau e aha te mea tāʼu e mihi nei i tōʼu tāviniraʼa ʼei ʼepisekōpo, e parau vau i te taʼata tē mihi nei au i te mana pūai o te Vārua ʼo te ʼāpeʼe i te tiʼaraʼa o te hōʼē ʼepisekōpo. Nō te tāmahanahana ānei i te feiā ’ua pohe te feiā tā rātou i here, te paraparauraʼa e te feiā e fifi nei ʼe tō rātou mau hoa faʼaipoipo faʼaturi, ʼaore rā te piʼiraʼa i te mau taʼata ʼia tātarahapa, te Vārua e vai nei nō te hōʼē ʼepisekōpo ha’apa’o maita’i ʼo te Vārua īa o te Atua ʼe te vārua nō te heheuraʼa.

ʼAita i maoro aʼenei ʼua ani mai te hōʼē melo tahito nō te pāroita iāʼu i te tauturu nō te tātararaʼa i te tahi mau mea fifi i roto i tōna oraraʼa. ʼUa haere atu ʼoia i roto i te hōʼē pāroita ʼāpī e ʼaita ʼoia i pāpū e haere ānei ’oia e fārerei i tōna ʼepisekōpo ʼāpī nō te arataʼiraʼa. ʼUa faʼaʼite au iāna i te mea tāʼu i faʼaʼite e rave rahi mau taime mai tō’u ā haʼamāuruurura’ahia, ʼoia hoʼi noa atu ʼua ʼoaʼoa vau i te tauturu atu, ʼaita rā vau i mau faʼahou i te mau tāviri tei mauhia e te hōʼē ʼepisekōpo ʼe e mea faufaʼa rahi taua mau tāviri ra nō te hōroʼaraʼa i te tauturu i hinaʼarohia e āna. ʼUa parau atu vau ʼia haere ʼoia e paraparau i tōna ʼepisekōpo. ʼUa haere atu vau e fārerei iāna e piti hepetoma i muri iho, ’e ʼua parau mai ʼoia ē ʼua fārerei ʼoia i tōna ʼepisekōpo mai te mea ra ʼua ʼite aʼena ʼoia i tōna mau fifi ’e e nāhea i te tauturu maitaʼi aʼe iāna. E mea pāpū ē e hape atoʼa te ʼepisekōpo, e faʼauru rā te Fatu iāna, e arataʼi iāna, ʼe e haʼamaitaʼi i te mau oraraʼa nā roto i tāna mau parau.

5. E taʼata te ʼepisekōpo ; i te tahi mau taime e rave ʼoia i te mau hape ʼe i te tahi mau taime e rave hape ʼoia i te mau mea.

Hōho’a
man falling

E mau taʼata tāhuti anaʼe te mau ʼepisekōpo. Tē vai nei tō rātou mau hapehape, mau paruparu, mau hiʼoraʼa hōʼē, ʼe tō rātou iho mau fifi. E faʼaʼaravihi te Vārua i te taʼata tei mau i te tōroʼa ʼepīsekōp, area rā e vai noa te ʼepisekōpo ’ei taʼata ʼo tē faʼaruru nei i te hōʼē ā mau fifi ʼe mau paruparu tā tātou e faʼaruru pāʼātoʼa nei.

ʼEiaha teie ʼiteraʼa e faʼaiti i te hanahana tā tātou e faʼaʼite nō tōna piʼiraʼa ʼaore rā tō tātou ara maita’i i tāna aʼo. ʼUa ʼite maitaʼi te ʼepisekōpo i tōna mau paruparu ʼe tē tūtava nei ʼoia i te haʼavī i te reira ʼaore rā i te tāpeʼa i te reira mau paruparu i rāpae ’au i tāna tāviniraʼa ʼei ʼepisekōpo. Noa atu tāna tāmataraʼa, e vai noa mai tōna mau paruparu.

6. ʼUa ʼite te ʼepisekōpo e ʼore roa atu e navaʼi tōna fārereiraʼa i te mau melo nō te pāroita ʼaore rā i navaʼi te maitaʼi e ravehia e āna.

Hōho’a
people talking

E uiui te ʼepisekōpo i te mau mahana atoʼa ʼo vai atu ā tāna e nehenehe ʼaore rā e tiʼa ’ia tauturu i te reira mahana. Mea au roa nāʼu ’ia fārerei tāmau i te mau melo atoʼa, e ’ohipa rā tāʼu, tē vai nei tōʼu ʼutuāfare, te faʼanahoraʼa a te feiā ʼāpī, ʼe te tahi mau melo nō te pāroita e fifi rahi tō rātou. ʼAita i navaʼi te taime nō te fārerei tāmau i te mau melo atoʼa.

Tera rā, ʼei ʼepisekōpo, ʼua tūraʼi te Vārua iāʼu i te tahi mau taime ’ia haere e fārerei i te tahi melo ʼo tē fifi ra. E rave rahi mau taime, ʼua haʼamata taua mau tere fārereiraʼa ra nā roto i tā rātou parauraʼa mai, « ʼua ʼite au ē e haere mai ʼoe. » E mea pūai mau te Vārua tā mātou i fāri’i, ʼa ʼite ai tātou ē te fārereiraʼa e tāpaʼo faʼaʼite ïa ē tē pāhono nei te Atua i te mau pure.

E mea ʼoaʼoa ato’a nāʼu te fāriʼiraʼa tāʼu i fāriʼi i te ʼūputa o taua mau melo itoito ra « fifi ʼore ». Tē haere nei teie mau taʼata maitaʼi i te fare pureraʼa i te mau hepetoma atoʼa, tē tāvini itoito nei rātou i roto i te mau piʼiraʼa, ʼe ʼaita e fifi rahi tō rātou e ʼite-mata-hia nei, ʼe te rahiraʼa o te taime ʼaita rātou e fārerei-tāmau-hia nei e te mau tiʼa faʼatere nō te autahuʼaraʼa. ʼUa māuruuru rātou nō te hōʼē taime ʼo rātou anaʼe ʼe tō rātou ʼepisekōpo. Ia ʼoutou pāʼātoʼa tē parau atu nei au, « Māuruuru ! ʼA rohi ā ! Te ʼitera’a ē tē here nei tō ʼoutou ʼepisekōpo ia ʼoutou ʼe e fārerei rahi atu ā ʼoia ia ʼoutou mai te mea e nehenehe iāna. »

7. ʼUa hinaʼaro mau tō ʼoutou ʼepisekōpo ia ʼoutou nō te aupuru te tahi ʼe te tahi.

Hōho’a
man on the phone

ʼEi ʼepisekōpo, i te mau taime atoʼa ʼia parauhia iāʼu tē fifi ra te hōʼē melo nō te pāroita, e ui noa vau, « ʼo vai te mau taeaʼe ʼe mau tuahine hāhaere ? » ’O tera te hōʼē rāveʼa nō te tuatāpapa ē e pāhonohia te mau hinaʼaro o te melo i te taime poto ʼe i te taime roa. E mea ʼiti te mau rāveʼa a te ʼepisekōpo, ’aita ana’e te tauturu a te tahi atu mau melo nō te pāroita ʼaore rā te titi. E nehenehe roa iāna–e haere–e fārerei i te mau taʼata tei roʼohia i te fifi. Nā roto rā i te mau rāveʼa a te autahuʼaraʼa ʼe a te Sōtaiete Tauturu iāna ra, e nehenehe iāna e tauturu atu ā.

Te reira te ʼohipa aupururaʼa Tē vai nei te mau taime ʼua moʼehia ia tātou nō te aha tātou e aupuru ai i te tahi ʼe te tahi : ʼUa faʼaue te Fatu ia tātou ʼia « aroha hoʼi ʼoutou ia ʼoutou iho » (Ioane 13:34). Te ʼitera’a ē tē faʼaʼohipa nei tō ʼoutou ʼepisekōpo i te aupururaʼa ʼei rāveʼa faʼauruhia ʼia « pārahi atu ā ʼoia » i roto i te mau oraraʼa o te mau melo nō te pāroita.

8. E hinaʼaro te ʼepisekōpo ’ia nehenehe iāna ʼia rave i te mau mea atoʼa nō tāna nana.

Hōho’a
man walking up

I te mau taime atoʼa, i te ao ʼaore rā i te pō, e haʼamaitaʼiraʼa autahuʼaraʼa ānei, te aʼoraʼa i te hōʼē tamariʼi tāiva ānei, ʼaore rā te hororaʼa atu i roto i te hōʼē vāhi ʼati ānei, ʼua hinaʼaro ʼoia i te rave i te mau mea atoʼa e hinaʼarohia e te hōʼē melo. Eʼita rā e nehenehe iāna ’ia rave i te tāʼātoʼaraʼa i te mau taime atoʼa, ʼe eʼita paha ʼoia te taʼata tano i te mau taime atoʼa, ʼeiaha rā e mataʼu i te ani i te tauturu ʼia hinaʼaro ʼoutou. Te ʼitera’a ē tei reira te ʼepisekōpo nō te tāvini i roto i taua mau taime ra ʼe e haʼamaitaʼi-rahi-hia ’ōrua nō te rāve-ʼāmui-raʼa i te ʼohipa.

Te ha’ehaʼa nei tōʼu ʼāʼau i te haʼamaitaʼiraʼa moʼa tāʼu i fāriʼi i te tāviniraʼa i roto i teie piʼiraʼa moʼa. I roto i tāʼu tāviniraʼa, ʼua haere au ma te hōʼē tiʼaturiraʼa e tae atu i te ʼitera’a. ʼAita vau e tiʼaturi faʼahou ē e parau mau te ʼevanelia ; ʼua ʼite au e parau mau te reira. ʼAita vau i tiʼaturi faʼahou ē ʼua ʼite te Atua iāʼu ; ʼua ʼite au ē ʼua ʼite te Atua ia tātou tātaʼitahi, i tō tātou mau oraraʼa i te mau mahana atoʼa ʼe tā tātou iho mau ’aroraʼa tātaʼitahi. E faʼahou ā, ʼua ʼite au ē tē haʼa nei ʼoia nā roto atu i tāna mau tāvini, te feiā ihoa rā tei mau i te mau tāviri nō te autahuʼaraʼa. ʼUa ʼite au ē eʼita e nehenehe iāʼu ʼia tāvini ʼei ʼepisekōpo mai te mea ʼaita te Atua e feruri nei i teie ʼohipa. Nō te parau mau o te ʼevanelia ʼe te here o te Atua nō tāna mau tamariʼi i nehenehe ai i te mau ʼepisekōpo atoʼa ʼia tāvini.

Fa’ata’ara’a

  1. Thomas S. Monson, « Duty Calls », Ensign, Mē 1996, 44.