2020
Te aupurura’a nā roto i te Mai, pe’e mai
Tetepa 2020


« Te aupurura’a nā roto i te Mai, pe’e mai », Liahona, Tetepa 2020

Hōho’a
aupurura’a

Parau tumu nō te aupurura’a, Tetepa 2020

Te aupurura’a nā roto i te Mai, pe’e mai

Nāhea te Mai, pe’e mai e nehenehe ai e tauturu ia ’oe ’ia fa’atupu i te tahi ’ohipa ta’a ’ē i roto i te orara’a o te ta’ata ?

I roto ānei i te ’utuāfare, i roto i te piha Ha’api’ira’a Sābati ’ei ’orometua ’aore rā ’ei pīahi, ’aore rā i te fare ha’api’ira’a, i te ’ohipa ’aore rā i te tahi atu vāhi, tē fa’afāna’o nei te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a nā roto i te Mai, pe’e mai i te mau rāve’a e rave rahi nō te aupuru i te ta’ata. ’Ia hi’ohia, e ʼere te haʼapiʼiraʼa i te arataʼi-noa-raʼa i te hōʼē tāu’ara’a parau i te sābati ; e faʼaʼohipahia rā te aupururaʼa nā roto i te here ʼe te haʼamaitaʼiraʼa ia vetahi ʼē i te ʼevanelia.1

Te tū’atira’a i te mau pīahi

I te pi’ira’ahia Ofelia Trejo de Cárdenas ’ia ha’api’i i te feiā ’āpī pa’ari i roto i tāna pāroita nō Mexico City, ’ua mana’o ’oia ē, mai te mea e tā’amura’a pūai tōna i tāna mau pīahi tāta’itahi nō te Ha’api’ira’a Sābati, e rahi atu ā tōna ’aravihi nō te ha’api’i ’e nō te ha’apūai ia rātou.

« Mai te mea ’aita e tā’amura’a pūai tō’u i ta’u mau pīahi ’e mai te mea ’aita rātou e ’ite i tō’u here, e’ita paha rātou e ti’aturi mau iā’u ’ia ha’api’i atu vau i te piha ’aore rā ’ia hōro’a atu vau i tō’u ’itera’a pāpū », tē parau ra ’oia. « E mana’o paha ïa rātou ē, e ’orometua Ha’api’ira’a Sābati noa vau ».

Nāhea pa’i te tuahine Cárdenas e nehenehe ai e fa’atupu i taua tā’amura’a ra mai te mea ē hō’ē noa taime i roto i te piti hepetoma ’oia e ha’api’i ai ? ’Ua noa’a mai tāna pāhonora’a maoti te mau rāve’a ’āpī. Maoti te fa’anahora’a rorouira WhatsApp o tāna niuniu ’āfa’ifa’i, ’oi’oi roa ’oia i te tū’atira’a i tāna mau pīahi i te mau mahana ato’a, nā roto i te poro’i pāpa’i ’e te poroi paraparau. I teienei, i te mau mahana ato’a hou te ha’api’ira’a Ha’api’ira’a Sābati, e hāpono te tahi pīahi e hina’aro i te hō’ē ’īrava pāpa’ira’a mo’a i te mau melo o te piha ha’api’ira’a, nō roto mai i terā ha’api’ira’a, ’āpitihia e te tahi mana’o nōna iho. I muri iho i te tai’ora’a i te ’īrava ’e te mana’o, e pāhono te mau pīahi i tō rātou iho mana’o.

« ’Ia tai’o rātou i te ’īrava, e hāpono mai rātou i te mata ’ata’ata, e ’ite ïa vau ’ua tai’o ’aore rā ’ua tuatāpapa rātou i te ’īrava ’e ’ua feruri i te reira », tē parau ra te tuahine Cárdenas. ’Ia tae mai te ha’api’ira’a i te sābati, ’ua fa’aineine te mau pīahi nō te parau mai i tō rātou mana’o.

’Aita i maoro a’enei, ’ua ha’amaita’ihia te hō’ē taure’are’a ’aita te metua e itoito nei i roto i te ’Ēkālesia.

« E mea au nā’u ’ia ’ite au iāna ’ia haere mai i te purera’a, nō te mea, ’ua ’ite au ē, nō te tāpae i reira, ’ua nā roto ’oia i te mau fifi e rave rahi », tē parau nei te tuahine Cárdenas. « Pāpū roa iā’u ē, ’ua ha’apūai rahi te mau ’īrava ’e te mau mana’o tā tōna mau hoa ha’api’ira’a i hāpono, nā reira ato’a te mau ’īrava ’e te mau mana’o tāna i hāpono, i te taime nāna e hāpono ».

Tē parau nei te tuahine Cárdenas ē, ’aita te aupurura’a nā roto i te mau pāpa’ira’a mo’a e fa’aea noa ’e te ha’api’ira’a i te sābati, ’aita ato’a e fa’aea noa ’e te tū’atira’a pāpa’ira’a mo’a tāmahana.

« I roto i tā’u fa’aineinera’a, tē vai ato’a nei tā’u mau pure nō ta’u mau pīahi », tē parau ra ’oia. « E feruri au ia rātou, e ’ere i te sābati noa, i te mau mahana ato’a o te hepetoma. E hina’aro ta’a ’ē tō rātou tāta’itahi. E tamari’i ana’e nā te Atua. Tē feruri nei au ia rātou ’a fa’aineine ai au i tā’u mau ha’api’ira’a ».

’E ’ia ha’api’i ’oia, e fa’aro’o tōna tari’a—fa’aro’o i tāna mau pīahi ’e fa’aro’o i te Vārua Maita’i.

« ’O te Vārua te ’orometua », ’o tāna e fa’aro’o pinepine nei i roto i te reo o tāna mau pīahi. « Tītauhia ’ia ha’apa’o maita’i au, nō te mea, ’o tā rātou e parau, ’o te heheura’a ïa tā te Vārua i hōro’a ia rātou »

’Ua riro tā mātou piha ha’api’ira’a mai « te pō ’utuāfare »

E ha’amaita’ira’a tā Carla Gutiérrez Ortega Córdoba e putapū nei nō te rirora’a ’ei pīahi nō te piha Ha’api’ira’a Sābati a te tuahine Cárdenas, nō te mana’o aupuru ’e te tāvinira’a e itehia i reira. Tē parau nei ’o Carla ē, e rave rahi mea e nā reira ai :

  • Te fa’aineinera’a : te fa’a’itera’a i te mau ’īrava ’e te mau mana’o, e tauturu ïa te reira i te mau pīahi ’ia fa’aineine nō te ha’api’ira’a nō muri iho. « E fa’a’amu te mau pāpa’ira’a mo’a tāmahana ia mātou ma te fa’arahi i tō mātou ’ite », tē fa’ata’a nei ’oia.

  • Te ’āmuira’a i te ’āparaura’a : « Mātou pā’āto’a tē paraparau. Maoti te reira ’ua mātau rahi atu vau i tō’u mau hoa ha’api’ira’a, ’ei hoa ’e ’ei taea’e ’e tuahine ».

  • Te here : « E rave te tuahine Cárdenas i tō ’oe rima. Mai te huru tā mātou piha ha’api’ira’a i te pō ’utuāfare, e rave rahi mau taea’e ’e mau tuahine. E mea ta’a ’ē roa ».

  • Te Vārua Maita’i : « E vārua maita’i ’e te au i roto i tā mātou piha i te mea ē hō’ē ā tā mātou ’api ’e te Vārua ».

  • Te ’itera’a pāpū : « ’Ua tauturu te « Mai, pe’e mai iā’u ’ia vai ineine nō te fa’a’ite i tō’u ’itera’a pāpū. E mea hōhonu a’e tō’u ’ite nō te Buka a Moromona ’e te Bibilia. ’Ua ti’a atu ra iā’u ’ia fa’a’ite i te mea tā’u e ha’api’i mai nei i tō’u mau hoa i te fare ha’api’ira’a ’e i te ta’ata i te ’ohipa ».

Aupuru i te mau hina’aro pae vārua

I te tai’ora’a Greg ’e Nicky Christensen, nō Kentucky, i te Fenua Marite, nō ni’a i te fafaura’a Aberahama i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e tā rāua tamaiti e toru, ’ua tāfifi ri’i rāua i te tātara’aa i te reira ia rātou. ’Ua fa’aoti rātou ’ei ’utuāfare ē, e tuatāpapa rātou tāta’itahi i te fafaura’a Aberahama i tō rātou pae ’e e fa’a’ite mai rātou i tā rātou e ’apo mai.

« E mau mana’o ta’a ’ē tā mātou i fa’aro’o », tē parau nei Greg. « ’Ua ha’api’i mai tā māua tama va’u matahiti ē, ’o Aberama te i’oa o Aberahama nā mua a’e. ’Ua tauihia tōna i’oa ’ei Aberahama nō te parau fafau tāna i rave ’e te Fatu, e fāriu ’ē i te hara ’e e ora i te orara’a parau ti’a. ’Ua māere mau roa vau ’ua parau mai ’oia i teie mana’o ».

E mea ’āpī tā rātou pā’āto’a i ’apo mai ’e ’ua paraparau maita’i mātou e aha te fafaura’a Aberahama ’e te aura’a nō te feiā mo’a i teie mahana.

« Mātau noa mātou i te fa’a’ohu i te piha nō te tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare », tē parau nei Nicky. « Tei ni’a te Mai, pe’e mai i te ha’api’ira’a nā roto i te Vārua. I teienei, ’ia tuatāpapa ’āmui mātou, e muhumuhura’a nō ’ō mai i te Vārua tā’u e putapū nei nō te fa’atoro i tā mātou ’āparaura’a i ni’a i te tahi atu ’avei’a e au i te mau hina’aro o tō mātou ’utuāfare ».

’Aita te fa’a’ohipara’a i te Mai, pe’e mai i tauturu noa i tō rātou ’utuāfare ’ia fa’aō atu ā ’e ’ia ’ana’anatae atu ā i te tuatāpapara’a ’evanelia a te ’utuāfare, ’ua tauturu ato’a rā ia Greg ’e Nicky ’ia aupuru i te mau hina’aro pae vārua o tā rāua mau tamari’i.

« Te tauturu mai nei te Mai, pe’e mai iā’u ’ia ha’api’i i tā’u mau tamari’i », tē parau nei Nicky. « Tē tauturu ato’a nei ’ia fa’aruru i te mau fifi ta’a ’ē tā’u e ’ite nei i te tahi taime ’e tā’u mau tamari’i. Mai te huru ē, e mea tū’ati a’e au i te Vārua, e fa’aro’o maita’i a’e au, ’e ’ua fāri’i au i te mau muhumuhu nō ni’a i te huru tā’u e nehenehe e tauturu i te tamari’i tāta’itahi ».

Tē au nei Greg i te mau ’āparaura’a roroa nō ni’a i te ’evanelia tā te Mai, pe’e mai e tauturu nei i te fa’atupu i roto i te ’utuāfare. « E mea ta’a ’ē terā tamaiti ’e terā tamaiti i ni’a i tō rātou ’ite o te ’evanelia », tē parau nei ’oia.’Uahōro’a mai te Mai, pe’e mai i te rāve’a nā māua nō te tauturu ia rātou tāta’itahi ’ia ha’api’i mai te au i tō rātou mau hina’aro. Te hi’ora’a ia rātou ’ia tupu i roto i tō rātou here nō te ’evanelia ’e te māta’ita’ira’a ia rātou ’ia feruri nāhea i te fa’a’ohipa i te ’evanelia i roto i tō rātou orara’a, ’ua riro te reira ’ei ha’amaita’ira’a fa’ahiahia ».

Fa’ata’ara’a

  1. Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Buka a Moromona 2020 (2019), 19.