Hōho’a faufau
Nāhea vau ’ia paraparau i tā’u tamari’i nō ni’a i te parau nō te ’āpenira’a mā ?


Nāhea vau ’ia paraparau i tā’u tamari’i nō ni’a i te parau nō te ’āpenira’a mā ? Tauturu nā te mau metua (2021)

Nāhea vau ’ia paraparau i tā’u tamari’i nō ni’a i te parau nō te ’āpenira’a mā ? Tauturu nā te mau metua

Hōho’a
’utuāfare e hāhaere ra nā rāpae

Nāhea vau ’ia paraparau i tā’u tamari’i nō ni’a i te parau nō te ’āpenira’a mā ?

E rave rahi metua e taiā nei ’aore rā e ha’amā nei ’ia paraparau i tā rātou mau tamari’i nō ni’a i te ’āpenira’a, ’aore rā, tē mata’u nei rātou ē, ’ia paraparau ana’e rātou i tā rātou mau tamari’i nō ni’a i te ’āpenira’a, e fa’aaraara te reira i tō rātou huru i te pae ’āpeni. Te ti’ara’a mau, ’oia ho’i, mai te mea ’aita ’outou e paraparau i tā outou mau tamari’i nō ni’a i te ’āpenira’a, e ha’api’i mai rātou i te reira nā roto mai i te tahi atu rāve’a. Nā roto i te paraparau-tāmau-ra’a ’e tā ’outou mau tamari’i nō ni’a i te mau tumu parau faufa’a rahi, mai te ’āpenira’a mā, e tauturu ïa ’outou ia rātou ’ia māramarama ē, e ta’ata pāpū ’outou nō te ha’afātata atu.

E nātura hi’opo’a tō te rahira’a o te mau tamari’i, ’e e hina’aro rātou ’ia hāro’aro’a i te mau mana’o tā te Atua i hōro’a mai. E nehenehe ’outou e fa’aineine ia ’outou iho nō te paraparau i tā ’outou mau tamari’i nō ni’a i te ’āpenira’a nā roto i te ha’amana’ora’a i tō ’outou huru i tō rātou fāito matahiti. E aha te tahi mau mana’o tā ’outou i ’ite ? E aha te mau mana’o, te mau uira’a ’aore rā te mau māna’ona’ora’a tā ’outou i fāri’i ? I hea ’outou i te ’imira’a i te mau ha’amāramaramara’a°? E aha tā ’outou e hina’aro ’ia fa’aro’o ’aore rā ’ia ha’api’ihia mai ?

’Aita e fifi mai te mea ē, ’aita ’outou i pāpū e nāhea i te arai maita’i a’e i teie mau ’āparaura’a. E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i tō ’outou huru paruparu nō te patu i tō ’outou autā’atira’a ’e tā ’outou mau tamari’i. E nehenehe te mau tamari’i e ’ite i tō ’outou here mai te mea e ha’avare ’ore ’outou ’e te ā’au tae i roto i te paraparaura’a ia rātou, noa atu te mau huru au ’ore e vai ra i roto ia ’outou.

Nō te fa’aitoito i te ’āparaura’a, e nehenehe ’outou :

  • E ha’amata i te taime e mea ’āpī noa ā tā ’outou mau tamari’i, nā roto i te pi’ira’a i te mau tuha’a o te tino nā roto i tō rātou i’oa ti’a. Nā te reira e ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i tō rātou tino ’e e hōro’a ia rātou i te reo e tītauhia ’ia rātou ’ia ora maita’i ’e ’ia fa’aarahia.

  • ’A fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i ē, e nehenehe rātou e ui ia ’outou i te mau huru uira’a, ’e i muri iho, e tāmata ’eiaha e ’īriā ’aore rā e fa’aha’amā i tā rātou mau uira’a ’aore rā mau fā’ira’a. ’A fa’ahanahana i te mea tē paraparau nei rātou ia ’outou, ’a fa’a’ite ia rātou i te here ’e te pāturura’a, ’e ’a ’imi i te mau rāve’a ato’a ’ia vai noa taua ’āparaura’a ra.

  • ’Eiaha e fa’a’ohipa i te mau fa’ahōho’ara’a nō te ’āpenira’a. E hina’aro te mau tamari’i i te mau ha’amāramaramara’a ma te māramarama ’e te ha’avare ore. ’Ei hi’ora’a, tē parau nei te tahi feiā ’āpī i te mau ha’api’ira’a i reira te ’ōfatira’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore e fa’aauhia ai i te ’amura’a i te chewing-gum ’aore rā i te mā’a ’o tē hōro’ahia i terā ta’ata ’e terā ta’ata nā roto i te piha, ’e i te pae hope’a ’aita e hina’aro-fa’ahou-hia. Noa atu ā te mana’o maita’i, pinepine teie mau huru fa’ahōho’ara’a i te fa’atupu i te mata’u i te ’āpenira’a, aore rā i te mau mana’o paruparu ’aore rā te ’ore e ’āfaro fa’ahou i te faufa’a o te ta’ata iho.

  • ’A fa’atere i te mau ha’api’ira’a nō te purera’a pō ’utuāfare nō ni’a i te mau tumu parau e tu’ati i te parau nō te ’āpenira’a ’e ’a vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’api’i ’ia ineine ana’e rātou. I roto i te mau tumu parau, tē vai ra te taure’are’ara’a, te hōho’a o te tino, ’e te mau huru maita’i o te ’āpenira’a.

  • E ’āparau ē, e mea mātauhia te fāri’ira’a i te mau mana’o ’e te hia’ai i te pae ’āpeni. ’Aita e tītauhia ’ia ha’a te mau tamari’i i ni’a i te reira mau mana’o ’e te reira mau hia’ai, e nehenehe rā rātou e ’ite i te reira. Te aura’a ’o te ’itera’a ïa i te mau mana’o ’āpenira’a ’eiaha rā e ha’avā ’ino i te reira. ’Ua fa’a’ite mai te mau mā’imira’a ē, e nehenehe te ha’apa’o-maita’i-ra’a e tauturu i te mau tamari’i ’ia rave i te mau mā’itira’a maita’i a’e e tū’ati i ni’a i tā rātou mau faufa’a ’e tā rātou mau fā.

  • ’A tāmata ’eiaha e fa’a’ite i te au ’ore ’aore rā te riri ’ia tāpe’ape’a ana’e te tamari’i ia rātou iho, ’aore rā, ’ia fa’a’ite ana’e mai te feiā ’āpī ē, tē tītoi nei rātou ia rātou iho. Nā teie o te mau metua i mua i te reira mau peu a te mau tamari’i, e fa’atupu i te mana’o o te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī nō ni’a ia rātou iho ’e nō ni’a i tō rātou huru i te pae ’āpenira’a.

  • ’A ha’api’i i tā ’outou mau tamari’i i te tumu nō te mau fa’aturera’a nō ni’a i te mau autā’atira’a ’e te ’āpenira’a. ’A ha’api’i ai ’outou i teie mau fa’aturera’a ’e te mau tumu nō te aha e mea faufa’a te reira, ’a ha’amana’o ē, e mea faufa’a ’ia nā reira ma te fa’atupu ’ore i te ha’amā ’e te mata’u.1

Fa’ata’ara’a

  1. Mau tai’o tei fa’ahitihia ’e tei fa’atanohia nā Laura M. Padilla-Walker ’e Meg O. Jankovich, « Nāhea, a hea, ’e nō te aha e paraparau ai i tā ’outou mau tamari’i nō ni’a i te ’āpenira’a », Liahona, ’Ātete 2020.