Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6: Te Mana o te Taraehara no Tatou


Pene 6

Te Mana o te Taraehara no Tatou

Na roto i te taraehara rahi, oia te tusia taraehara a te Tamaiti a te Atua, ua nehenehe i te taata ia faaorahia, ia faaho‘ihia, ia ti‘a-faahou e ia faateiteihia i te parahiraa teitei tei faataahia no’na i roto i te poieteraa.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Pinepine te Peresideni John Taylor i te haapii i te parau no te mau mea ta te Taraehara a Iesu Mesia i faatupu i ni‘a i te mau taata atoa. Ua paraparau atoa oia no ni‘a i te oaoa i roaa ia’na ia mata‘ita‘i oia i te mau maitai o te Taraehara. Te parau ra oia e, “Te oaoa nei au i te mea e, e Faaora to tatou tei here ia tatou e ua tae roa i te haere mai e faaora ia tatou, e te oaoa nei au i te mea e, e Faaora to tatou no te faaora i to te ao atoa nei.”2

Na mua noa a‘e i to’na poheraa, ua papa‘i te Peresideni Taylor i teie mau parau i muri nei, i te mau melo o to’na utuafare, ma te faaite i to’na ti‘aturi i te parau no te Taraehara:

“Te pure nei au i te Atua te Metua Mure Ore e, ia hope ana‘e ta tatou tamataraa i ô nei, ia ti‘a ia tatou ia ti‘a atu i mua i te Fatu ma te ino ore e aore râ, te ma‘i ore, ei mau ti‘a viivii ore e te tura no te Ekalesia e no te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e ia farii i te hoê hanahana tiretiera i roto i te basileia o to tatou Atua, e ia roaa te oaoa i rotopu i te feia viivii ore e te parau ti‘a i roto i te mau basileia mure ore, na roto i te horo‘a e te taraehara a te Fatu o Iesu Mesia, to tatou Faaora i roto i te mau ao hopea ore.” 3

Te mau Haapiiraa a John Taylor

E hope te mau taata atoa i te ti‘a-faahou na roto i te Taraehara a Iesu Mesia.

Tei ia tatou te imiraa i teie nei … eaha tei ravehia e te taraehara.

A tahi, te Ti‘a-faahouraa. Te faautuaraa no te ture tei ofatihia i te tau o Adamu o te pohe ïa; i reira to te pohe taeraa i ni‘a i te mau taata atoa. Teie te parau a te Fatu, “I te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe mau â oe.” [Genese 2:17; a hi‘o atoa Mose 3:17]. Na te taraehara ta Iesu Mesia i rave i hopoi mai i te ti‘a-faahouraa mai te pohe mai, e ua faaho‘i faahou mai i te ora. No reira Iesu i parau ai e: “Tei ia‘u te ti‘a-faahouraa e te ora, o te faaroo mai ia‘u ra, pohe noâ oia e ora â ïa;” [Ioane 11:25] e ua riro mai Iesu iho ei matamua no te feia tei mairi i te ta‘otora.

Te uiraa i muri iho, teie ïa, eaha te aanoraa o teie nei parau, e no vai ho‘i teie nei parau? No te mau fetii taata atoa ïa, e no te mau taata atoa i roto i te mau nunaa atoa.4

E hope paatoa te taata i te haere mai i rapae i te menema, i tera taime e tera taime, i roto i te tino tei mauhia na e ratou a ora ai ratou i ni‘a i te fenua nei. E au ïa mai ta Ezekiela i faaite ra—e haafatata mai te mau ivi, te tahi ivi e to’na ti‘aatiraa, e tapo‘i te i‘o e te uaua i te tino ivi, e i roto i te faaueraa a te Fatu, e tomo te aho i roto i te tino, e i reira tatou e ti‘a mai ai, e rave rahi o tatou, ma te maere ia tatou iho [a hi‘o Ezekiela 37:1–14].

I te hoê taime te ô ra Iosepha Semita i te hoê apoo hunaraa i Nauvoo, ua faaroo vau ia’na i te parauraa e, ia tae i te taime e ti‘a-faahou mai ai te taata mai te pohe mai, e hinaaro oia e ti‘a mai e ia apa i to’na metua tane e to’na metua vahine, e ia aroha rima i to’na mau hoa. Ua papa‘i oia e, ia pohe noa’tu oia, e ite te tahi mau hoa maitai no’na e, ua tanuhia oia i pihaiiho i to’na mau hoa rarahi roa, e ia ti‘a-faahou mai ho‘i oia e ratou atoa ra i te po‘ipo‘i no te ti‘a-faahouraa matamua, ia nehenehe ia’na ia apa ia ratou, ma te parau e, “Papa! Mama!”

Aue te hau i roto i te feia tei oto i to ratou mau hoa tei reva i te pohe, ia ite e, e farerei faahou â tatou ia ratou! Aue te au no te feia atoa e haapa‘o i te mau parau tumu o te parau mau i heheuhia mai, e hau roa’tu no te feia tei fatata te oraraa i te hope, tei faaoromai maite e tae roa’tu i te hopea, ia ite e, eita e maoro roa e vavahi tatou i te paruru o te menema, a ti‘a mai ai ei mau varua ora e te tahuti ore, no te parahi ma te oaoa i rotopu i to tatou mau hoa papu e te ti‘aturihia, ma te ore e pohe faahou, e no te faaoti i te ohipa ta te Metua i faaue mai ia tatou ia rave!5

Na roto i te Taraehara e riro te re i ni‘a i te pohe varua i te feia faaroo e e faateiteihia ho‘i ratou.

Te faanahoraa a te Atua no te taata nei maori râ, ia hi‘a oia e ti‘ai, e ia hi‘a oia e ia ite i te maitai e te ino, (inaha, eita taua iteraa ra e noaa noa ia’na mai te mea e, aita oia iho e tuu ia’na i roto i taua ti‘araa ra), i reira e titauhia ai ia’na ia ite i te parau no te taraehara e te faaoraraa o te horo‘ahia mai na roto i te arairaa a Iesu Mesia.6

Nahea, e eaha te rave‘a e ti‘a ai i te taata ia fana‘o i te taraehara e te ti‘a-faahouraa? Teie ïa, i te mea ho‘i e, ua faaho‘i faahou te taraehara i te taata i to’na ra huru mau i mua i te Fatu, ua ti‘a ïa ia’na ia farii i te faateiteiraa e te hanahana o te ore roa ho‘i e roaa ia’na ahiri e, aita taua taraehara ra; e ia riro atoa ei tamaiti na te Atua na roto i te faatavairaa; e tamaiti ra, e taata tuhaa atoa ïa i te Atua ra, e e taata tuhaa e Iesu Mesia [a hi‘o Roma 8:16–17]; i te mea atoa ho‘i e, ua upooti‘a te Mesia, ua faati‘a atoa ïa oia i te feia tei ti‘aturi Ia’na e ua tuu i te puai i roto ia ratou, ia upooti‘a atoa; e no te mea, na roto i To’na tino tahuti ua faati‘ahia Ia’na ia farii i te hanahana o To’na ra Metua tei vai na ho‘i i roto Ia’na hou a hamanihia ai te ao nei, no reira, na roto i te faatavairaa, e upooti‘a atoa tatou e e parahi ho‘i i pihaiiho Ia’na i ni‘a i To’na ra terono, mai Ta’na i upooti‘a ra e ua parahi i ni‘a i te terono o To’na ra Metua. …

… Na roto i Ta’na taraehara, te feia tei ti‘aturi i te Mesia, e tei haapa‘o i Ta’na ture, e farii ïa ratou i To’na hanahana e te faateiteiraa, e e feia tuhaa ratou i te Atua; area te feia te ore e haapa‘o i Ta’na ture, ti‘a noâ ratou, e ore ïa e roaa ia ratou teie faateiteiraa; e faati‘ahia ratou mai te pohe mai, eita râ e roaa ia ratou te basileia tiretiera ma te ore e haapa‘o i te ture tiretiera. … Na o atura Iesu, “I na reirahia taua parau ra i te papa‘i, e ia na reirahia to te Mesia pohe e ti‘a‘i, e ia ti‘a faahou mai te pohe mai i te rui toru ra: e ia poro-haere-hia te tatarahapa e te faaoreraa i te hara i to’na ra i‘oa, na Ierusalema’tu nei â, e ati noa‘e te mau fenua atoa e ti‘a‘i.” [Luka 24:46–47].7

E faaora te Taraehara i te mau tamarii rii e te feia tei pohe ma te ite ore i te evanelia.

Na te Faaora iho i parau atu i Ta’na ra mau pipi, a ora ai Oia i te tino nei …, “E tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai na ia‘u nei, eiaha e faaorehia’tu: mai ia ratou atoa ho‘i to te basileia o te Atua. Oia mau ta‘u e parau atu ia outou nei, o te ore e farii i te basileia o te Atua ma te tamaiti iti ra, e ore roa’tu ïa e ô i roto.” [Luka 18:16–17] I muri a‘e i To’na faatatauroraahia e To’na ti‘a-faahou-raa mai, ua faahiti faahou â oia i teie nei haapiiraa i Ta’na ra mau pipi no te Ati Nephi: “E parau faahou atu vau ia outou, ia tatarahapa outou e ia bapetizohia i to‘u ra i‘oa, e ia faariro ia outou iho mai te tamarii rii ra e ti‘a‘i; e aore ïa, e ore outou e ô i te basileia o te Atua ra.” [3 Nephi 11:38].

Ahiri aita te hara a Adamu, aita atoa ïa e tamarii; na roto i te taraehara ua roaa te ora i te tamarii rii ma te ore ratou e rave noa a‘e i te hoê mea. Ia au i te feia matutu, ua hau atu i te afaraa o te fetii taata nei i roto i te reira faito matahiti, tei roaa ho‘i to ratou ora na roto noa i te arairaa e te taraehara a te Faaora. No reira, mai tei faahitihia i roto i te tahi mau parau huru taa‘e e te taa ore atoa, ua amo Iesu i te hopoi‘a a Adamu; tera râ, na roto ana‘e i Ta’na arairaa e tupu ai te reira, e na roto atoa i te raveraa i ni‘a Ia’na iho i to ratou mauiui, ma te amo i ta ratou mau hopoi‘a, e ma te hopoi ê i ta ratou mau ofatiraa ture e aore râ, ta ratou mau hara.

Aita tatou i taa e, mai te aha râ te huru, tera râ, ua amo oia i te teimaha o te hara a to te ao atoa nei; eiaha ta Adamu ana‘e ra, ta to’na atoa râ hua‘ai, e no to’na na reiraraa, ua matara te basileia o te ao, eiaha no te feia faaroo ana‘e e tei haapa‘o i te ture a te Atua, no te mau fetii taata atoa râ tei pohe hou to ratou paariraa, ua hau atu ratou i te afaraa, e no te mau etene atoa, i te mea e, ua pohe ratou ma te ture ore, e ti‘a-faahou mai ïa ratou ma te ture ore, na roto i Ta’na arairaa, e e haavahia ratou ma te ture ore, e e farii ho‘i i te mau haamaitairaa o te taraehara, ia au i to ratou ite, te ohipa tei ravehia e ratou, e to ratou haapa‘o.8

E ti‘a i te Faaora ia haro‘aro‘a papu i to tatou mau ati i te mea e, “ua aroha mai oia ia tatou i to tatou mau paruparu nei.”

A ora ai te Faaora i ni‘a i te fenua nei, e mea titauhia ia faahemahia oia i roto i te mau mea atoa, mai ia tatou atoa nei, e ia “aroha mai oia ia tatou i to tatou mau paruparu nei,” [Hebera 4:15] i reira oia e haro‘aro‘a ai i te ino e te puai, te maitai roa e te maitai ore roa o te huru veve e te hi‘a o te taata nei. E ia oti te ohipa ta’na i haere mai e rave i te ao nei; e to’na aroraa i te haavarevare, te taviri, te ino, e te maamaa o te taata; e to’na ûraa i te faahema e te tamataraa e rave rau te huru, e ua upooti‘a râ oia; ua riro oia ei “tahu‘a rahi parau mau” [Hebera 2:17] ei ti‘a no tatou i roto i te basileia mure ore o to’na Metua.

Ua ite oia e nahea ia faaau e ia tuu i te faufaa tano i ni‘a i te huru o te taata, e no te mea e, ua ti‘a na oia i roto i teie huru to tatou nei, ua ite ïa oia e, nahea ia amo i to tatou mau ino e to tatou mau paruparu, e e taa hope roa ia’na te hohonu, te mana e te puai o te ati e te mau tamataraa ta te taata e farerei nei i roto i teie nei ao. E no reira, e hopoi ê oia i te reira ma te maramarama e te ite papu.9

Titauhia te mau parau tumu e te mau oro‘a matamua o te evanelia no te fariiraa tatou i te mau haamaitairaa taatoa o te Taraehara.

No teie mau haamaitairaa rarahi, te mau fana‘oraa, e te mau mana e te mau faateiteiraa te ti‘a i te taata nei ia farii, na roto i te taraehara o Iesu Mesia, tei ia tatou ïa i teie nei te imiraa i te mea i titauhia i te taata ia rave e noaa ai ia’na te reira mau mea. …

Teie te mau mea i titauhia i te fetii taata nei ia rave e roaa ai ia ratou te faateiteiraa rahi na roto i te taraehara: A tahi, te Faaroo i te Atua to tatou Metua e te Faatere Hope rahi o te ao nei; tei roto ho‘i i to’na na rima te haere‘a o te fetii taata nei, no’na ho‘i to tatou ora, e i hahaere ai, e i parahi ai ho‘i. Te faaroo atoa i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, te Arenio taparahihia hou te faatumuraahia o teie nei ao, te Araivaovao rahi e te tusia taraehara rahi tei horo‘ahia mai e te Metua hou te hamaniraahia te fenua nei, e te faariro-raa-hia ei mea maitai roa na roto i te pûpûraa Oia Ia’na iho i ni‘a i te tatauro. No te mea, “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i ta’na Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia’na, ia roaa râ te ora mure ore.” [Ioane 3:16] E aore râ, ia au i te parau a te Arii o te Ati Nephi o Beniamina:

“A faaroo i te Atua; a faaroo e, te vai ra oia, e na’na iho i hamani i te mau mea atoa ra, tei te ra‘i e te ao atoa ho‘i; a faaroo e, tei ia’na te paari hope, e te mana atoa i te ao nei, e i te ra‘i atoa ho‘i; a faaroo e, aita e ti‘a i te taata ia haro‘aro‘a i te mau mea mai ta te Atua e haro‘aro‘a ra.” [Mosia 4:9].

E aore râ, mai ta Paulo i papa‘i ra; “O te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e ti‘a‘i, e o oia te faautua i te feia i imi papu ia’na ra.” [Hebera 11:6].

Te piti o te parau tumu o te Evanelia o te faaoraraa, o te tatarahapa ïa. O te oto papu ïa e tei au ho‘i i te Atua, e te faaru‘eraa i te hara, apitihia i te aau opua mau i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Mai tei papa‘ihia e te Peropheta Isaia: “E faaru‘e te paieti ore i to’na haere‘a, e te taata parau-ti‘a ore i to’na mana‘o: a ho‘i ai oia ia Iehova, e na’na oia e aroha mai; e ho‘i i to tatou Atua, te rahi ra ho‘i ia’na te faaore i te hara.” [Isaia 55:7] E te na o ra i roto i te Buka a Moromona:

“E tena na, a faaroo outou e, ia tatarahapa outou i ta outou mau hara e ti‘a‘i, e ia haapae i te reira, e ia faahaehaa ia outou iho i mua i te Atua ra; a ani ai ma te aau tae ia faaorehia ta outou e ana ra; e tena na, te faaroo na outou i taua mau mea ra, e haapa‘o ïa outou” [Mosia 4:10].

Te toru, o te Bapetizoraa ïa ia matara te hara no ta tatou iho mau ohipa ino, o te paraihia ho‘i na roto i teie rave‘a ta te aroha i pûpû mai na roto i te taraehara. Ia au i te mau parau a Paulo: “E teie nei, ua tanuhia tatou e oia atoa, i te bapetizoraahia i roto i to’na ra pohe; mai te Mesia i faati‘ahia e te mana o te Metua i te poheraa ra, ia haapa‘o atoa tatou i te haere‘a e au i te ora apî. I apiti- atoa-hia ho‘i tatou ia’na i te huru o to’na ra pohe, e apiti-atoa-hia ïa tatou i te huru o to’na ra ti‘a- faahouraa i ni‘a.” [Roma 6:4–5].

Next, the reception of the Holy Ghost through the laying on of hands of those who have received I muri iho, te fariiraa ïa i te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima o te feia tei horo‘ahia te Autahu‘araa Mo‘a ia ratou, tei faati‘a-mau-hia, tei faatoro‘ahia, e tei horo‘ahia te mana ia ratou no te horo‘a i teie haamaitairaa. I haapii ai Petero i te mahana Penetetote e:

“E tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te i‘oa o Iesu Mesia ia matara te hara, e horo‘ahia mai ïa te Varua Maitai ia outou. No outou ho‘i tei parauhia maira, e no to outou tamarii, e no te feia atoa ho‘i i te atea ê ra, ta te Fatu ta to tatou Atua e parau atu.” [Ohipa 2:38– 39].

Teie ïa te mau parau tumu omuaraa e aore râ, te mau parau tumu matamua o te Evanelia mure ore e te tauiui ore a to tatou Fatu e to tatou Faaora o Iesu Mesia, tei horo‘ahia i te taata atoa, i roto i te mau nunaa atoa, i te mau u‘i atoa, i te mau taime atoa, e aore râ, i te mau vahi atoa i haapiihia ai te reira na roto i te mana o te ra‘i ra. I tai‘o ai tatou e: “E o te haamataraa ïa o te pororaa o te Evanelia mai te matamua mai, o tei faaitehia e te mau melahi mo‘a i tonohia no ô mai i te aro o te Atua, e i faaite-atoahia e to’na iho reo, e na roto ho‘i i te horo‘araa a te Varua Maitai. E inaha, ua haamauhia te mau mea atoa ia Adamu, na roto i te oro‘a mo‘a, ua porohia te evanelia, e ua tuuhia’tu te ture ia vai te reira i roto i te ao nei e tae noa’tu i to’na ra hopea: e oia mau atura.” [A hi‘o Mose 5:58–59].10

Te amu nei tatou i te oro‘a mo‘a ei haamana‘oraa i te Taraehara o te Faaora.

Ua riro te mau tusia tei pûpûhia mai te anotau mai o Adamu …, ei [mono] no te tusia taraehara rahi tei titauhia Ia’na ia rave na roto i te pûpûraa Ia’na iho ei tusia. E rave rahi te mau taipe, te mau tapa‘o e te mau hoho‘a tei faahoho‘ahia i ni‘a i To’na hoho‘a tumu—te ora, e mau tapa‘o ana‘e ïa no To’na faatusiaraa. …

Area râ, hou to’na pûpûraa Ia’na iho ei tusia taraehara rahi, i muri a‘e i to’na faati‘araa e te faaturaraa i te ture, e to’na faaiteraa i te Evanelia, ua putuputu a‘era oia e Ta’na ra mau pipi … no te amu i te Pasa. Na o atura oia ia ratou, “Hinaaro rahi roa to‘u i te amu i teie nei pasa, o vau e outou atoa, a pohe atu ai au.” [Luka 22:15]. Ia amu e o outou i te aha? I te Pasa. Ia amu e o outou i te aha? I te Oro‘a mo‘a o te amuraa maa a te Fatu. … Ua faatumuhia teie na oro‘a i ni‘a Ia’na, No’na teie na oro‘a, o Oia tei horo‘ahia mai hou te faatumuraahia teie nei ao, e ta te feia no te Atua i tohu i tahito ra; e no’na atoa i pûpû ai te mau tavini o te Fatu i te mau tusia mai te anotau o te hi‘araa o Adamu e tae roa mai i teie tau; e te mau huru tusia atoa tei pûpûhia e tae roa mai i teie nei, ua te‘ahia ïa i ni‘a ia’na, no’na i ravehia ai te reira e ua hope paatoa i te faatumuhia i ni‘a Ia’na. Taa‘e noa’tu te reira, Na’na i tuu mai i te ture tei hau roa i te maitai, e na roto i To’na pûpûraa Ia’na iho no te mau taata atoa, oia te hoê taraehara faito ore, ua faatupu oia, na roto i teie tusia, i te ohipa i opuahia e te Manahope hou te faatumuraahia teie nei ao, ua riro te toto o te mau puaatoro, to te mau puaaniho e to te mau arenio ra, ei tapa‘o noa no te reira tusia.

No te ohipa e fatata ra i te tupu i haamau ai Oia i te oro‘a mo‘a no te amuraa maa a te Fatu ei haamana‘oraa i taua ohipa faaoraraa teitei rahi ra. I ni‘a i te amuraa maa, “Ua rave ihora oia i te pane, haamaitai atura i te Atua, vavahi ihora, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, o ta‘u tino teie e horo‘ahia na outou nei, e na reira outou ei mana‘oraa ia‘u;” [Luka 22:19] e i muri iho, “Ua rave ihora oia i te au‘a, haamaitai atura i te Atua, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, A inu outou atoa; o to‘u ïa toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara.” [Mataio 26:27–28]. …

Mai te haamataraa mai o teie nei ao e tae roa mai i te tau a haamauhia ai te oro‘a Pasa, ua pûpû- noa-hia te tusia ei haamana‘oraa e aore râ, ei taipe no te tusia o te Tamaiti a te Atua; e no reira, mai te tau o te oro‘a Pasa e tae roa’tu i te tau a haere mai ai Oia e pûpû Ia’na iho, ua haapa‘o maite te mau Peropheta e te mau Patereareha i teie mau tusia, te mau taipe e te mau tapa‘o; ia au i te faaueraa tei horo‘ahia ia Mose ra e i te tahi atu mau pipi na te Fatu. I haapa‘o atoa ai Oia i teie nei titauraa, e ua haapa‘o i te oro‘a Pasa mai tei na reirahia e vetahi ê ra; e i teie nei, ia oti te tusia rahi i te ravehia, te amu nei ïa tatou i te Oro‘a mo‘a o te amuraa maa a te Fatu ei haamana‘oraa i te reira. Ua riro teie nei ohipa ei taamuraa i na tau, te tau tahito e te tau no ananahi; no reira, na’na i faati‘a i te ture, ua haamaha i te titauraa a te parau-ti‘a, e ua haapa‘o i te mau titauraa a To’na Metua i te Ao ra.11

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha ta te Taraehara o Iesu Mesia i faatupu?

  • Nahea te parau no te ti‘a-faahouraa i te tamarû i to outou aau?

  • Eaha ta te Taraehara i faatupu i roto ia outou? Nahea te taraehara i te tauturu ia outou ia ite e, “e taa hope roa te [Faaora] i te hohonu, te mana e te puai o to [outou] ati e to [outou] mau tamataraa”? Eaha te mau iteraa tei roaa ia outou e tei haapuai i to outou iteraa papu no ni‘a i te Taraehara?

  • Eaha te auraa no te parau ra, ia riro ei tamaiti e aore râ, ei tamahine na te Mesia na roto i te “faatavairaa”? (A hi‘o atoa Mosia 5:1–9, 15; PH&PF 25:1).

  • Eaha tei titauhia ia tatou e roaa ai ia tatou “te mau haamaitairaa rarahi, te mau fana‘oraa, te mau mana e te mau faateiteiraa” tei faataahia na tatou na roto i te Taraehara? (A hi‘o atoa Hiroa Faaroo 1:3–4).

  • Eaha te tu‘atiraa i rotopu i te oro‘a mo‘a e te Taraehara?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Mataio 26:26–28; Mosia 15:22–25; Alama 34:13–15; 3 Nephi 18:1– 12; Moroni 10:32–33; Mose 5:4–8

Te mau Nota

  1. The Mediation and Atonement (1882), 170.

  2. Deseret News (Tahepetoma), 4 Mati 1863, 282.

  3. B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 398.

  4. The Mediation and Atonement, 177–78.

  5. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 23–24.

  6. The Mediation and Atonement, 187.

  7. The Mediation and Atonement, 179–80.

  8. The Mediation and Atonement, 148–49; tauihia te paratarafa.

  9. The Gospel Kingdom, 120.

  10. The Mediation and Atonement, 180–83.

  11. The Mediation and Atonement, 124–27.

Hōho’a
Jesus Christ

“Ua upooti‘a te Mesia, ua faati‘a atoa ïa oia i te feia tei ti‘aturi Ia’na e ua tuu i te puai i roto ia ratou ia upooti‘a atoa.”