Purera’a 2016
Te riroraa ei mau taata mileniuma mau


Te riroraa ei mau taata mileniuma mau

Te hoê aru’i e te peresideni Russell M. Nelson

Pureraa na te feia api paari na te Ao nei • 10 no tenuare 2016 • Brigham Young University–Hawaii

E a’u mau taea’e e a’u mau tuahine, e matahiti faahiahia mau teie. I te haamataraa mai, ua vaiiho atu maua Wendy i to’u tuahine herehia o Marjory, tei faaru’e mai i teie oraraa tahuti nei. We farii ato’a mai maua i na tamarii apî e piti—o Wade Richard Walker e o Isaac Russell McDonough. E i teie nei, ua oaoa roa maua i te paraparau ia outou, te feia apî paari maitai ati a’e i te ao nei. Ua mauruuru roa matou ia outou.

Te mauruuru rahi nei au no ta’na a’oraa faufaa rahi e to’na hi’oraa maitai ! Tei rotopu atoa ia tatou o Elder Kim B. Clark, te Faatere no te Piha Toro’a Haapiira a te Ekalesia; to’na hoa faaipoipo, Sue; e o Chad H. Webb, faatere no te mau haapiiraa evanelia na te feia apî e te Feia Apî Paari, e to’na hoa faaipoipo, Kristi.

Te faatae atu nei au ia outou te tapa’o aroha o te Peresideniraa Matamua e o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. Te mauruuru nei matou no to outou here i te Fatu e i Ta’na evanelia tei faaho’ihia mai. Te mauruuru nei matou no te mau taime atoa e ti’a-hua-mai outou no te paruru i te parau mau—i te taime ihoa râ e ere i te mea auhia ia na reira.

E rave rahi mau taata e pii nei ia outou e mau Taata Mileniuma. Te faaite nei au e aita vau e au roa ia pii ana’e te feia aivanaa ia outou i taua i’oa ra e ia faaite mai ratou eaha ta ratou mau tuatapapararaa i heheu mai no ni’a ia outou- te mau mea e auhia aore râ e au-ore-hia e outou, to outou mau mana’o e mau hiaai, to outou mau puai e mau paruparu. Te vai ra te tahi mea no ni’a i ta ratou faaohiparaa i te ta’o Mileniuma o te haape’ape’a nei ia’u. E oia mau, e aita vau e anaanatae roa i te mea ta te mau aivanaa e parau no ni’a ia outou i te mea râ ta te Fatu i parau mai ia’u no ni’a ia outou.

Ia pure au no ni’a ia outou e ia ani i te Fatu i To’na mana’o no ni’a ia outou, e ite au i te tahi mea taa ê roa i te mea ta te mau aivanaa e parau. Te arata’i nei te mau faaurûraa varua ta’u i farii no ni’a ia outou ia’u ia ti’aturi e mea tano roa te ta’o Mileniuma no outou! No te tahi ê atu râ tumu ta te mau aivanaa e ore roa e ta’a.

E mea tano roa te ta’o Mileniuma no outou mai te mea e faahaamana’o taua ta’o ra ia outou e o vai mau râ outou e eaha maumau râ ta outou fâ i roto i te oraraa. Te hoê Taata Mileniuma Mau o te hoê ïa taata tei haapiihia e o tei haapii i te evanelia a Iesu Mesia hou a haere mai ai i teie nei oraraa, tei rave i te mau fafauraa i reira e to tatou Metua i te Ao ra no ni’a i te mau mea itoito—e tae noa’tu i te mau mea itoito i te pae morare—ta outou e rave i ni’a i te fenua nei.

Te Taata Mileniuma Mau o te hoê ïa tane aore râ vahine ta te Atua i ti’aturi rahi no te tono mai i te fenua nei i roto i te tau tuuraa evanelia faufaa rahi roa i roto i te aai o teie nei ao. Te Taata Mileniuma Mau o te hoê ïa tane aore râ vahine e ora nei i teie taime no te tauturu ia faaineine i te taata no teie ao no te Tae Pitiraa mai o Iesu Mesia e Ta’na faatereraa Mileniuma. E mea papû te reira—ua fanauhia outou no te riro mai ei hoê Taata Mileniuma Mau.

Teie te uiraa: « Nahea e nehenehe ai ia outou ia ti’a e ia ora mai te hoê Taata Mileniuma Mau ? » E maha to’u mau mana’o tauturu.

A haapii e o vai mau râ outou

To’u mana’o tauturu matamua: A haapii e o vai mau râ outou.

A rave i te taime ia feruri na roto i te pure ia ite i teie mau mea:

  • E tamaroa aore râ e tamahine ma’itihia oe na te Atua.

  • Ua hamanihia oe ia au i To’na ra hoho’a.

  • Ua haapiihia oe i roto i te ao varua ia faaineine ia oe no te mau mea atoa o ta oe e faaruru i roto i teie tufaa hope’a o teie mau mahana hope’a nei.1 Te vai noa ra â taua haapiiraa ra i roto ia oe!

Te ora nei tatou i te « ahuru ma hoê raa o te hora. » Ua parau te Fatu e teie te taime hope’a e pii ai Oia i te feia rave ohipa i roto i Ta’na ô vine no te haaputuputu tei ma’itihia mai na oti’a e maha o te fenua.2 E ua tonohia outou no te rave i te ohipa i roto i teie haaputuputuraa. Ua ite pinepine au i te mana puai o te mau Taata Mileniuma Mau a arata’i ai ratou ia vetahi ê i te hoê iteraa i te parau mau. E tufaa teie no to outou fâ e to outou ti’araa ei huaai no Aberahama!3

E rave rahi mau ava’e i ma’iri a’enei, ua ite mata maua o Wendy i te hoê ohipa faahiahia i te fenua atea no Siberia. I ta maua mahana faaineineraa i Irkutsk, ua apee atoa mai te peresideni misioni Gregory S. Brinton; to’na hoa faaipoipo o Sally; e ta raua tamaiti o Sam, tei tavini e tei faaoti i ta’na misioni i te Fenua Rusia. Ua mata’ita’i matou i te Roto nehenehe no Baikal e te hoê matete i te hiti o taua roto ra.

I to matou ho’iraa i to matou pereoo uira, ua ite matou e aita o Sam. Te tahi taime i muri mai ua ho’i mai oia ma te apeehia e te hoê vahine e maha ahuru matahiti te paari, o Valentina te i’oa. Ua parau mai o Valentina na roto i to’na reo Rusia ma te anaanatae rahi, « Ua hinaaro vau ia farerei i te metua vahine o teie taure’are’a. E taure’are’a peu maitai oia, te maramarama, e te maitai! Ua hinaaro vau ia farerei i to’na mama! » Ua haru te mata o Valentina i ni’a i te huru hi’oraa maramarama e te oaoa o Sam.

Ua faaite atu Sam ia Valentina i to’na metua vahine e to’na metua tane, ua horo’a’tu ia’na te hoê buka iti no ni’a i te Faaora e ua ani i te mau misionare ia haere e farerei ia’na. I to te mau misionare ho’iraa mai e te hoê Buka a Moromona, ua fafau oia ia tai’o i te reira. Ua oaoa roa e rave rahi mau vahine e rave atoa ra i te ohipa i te matete i te buka apî ta Valentina i farii. Aita matou i ite atura i te hope’a no teie aamu, no te huru varua taa ê râ ta Sam i faaite, ua faaitehia ïa te evanelia ia Valentina e te tahi o to’na mau hoa.

Ua ite te mau Taata Mileniuma Mau e o vai mau ra ratou. E mau pĭpĭ itoito ratou na Iesu Mesia o te faaohipa i te mau rave’a atoa no te tauturu ia ratou iho e ia vetahi ê ia faaineine no te faatereraa mileniuma a to tatou Faaora.

No reira, to’u mana’o tauturu matamua o te haapiiraa ïa no outou iho e o vai mau râ outou. A ani i to outou Metua i te Ao ra, i te i’oa o Iesu Mesia, eaha ra ïa To’na mana’o no outou e ta outou misioni i ŏ nei i te fenua nei. Mai te mea e ani outou ma te mana’o papu, te vai ra te taime e parau rii rii mai ïa te Varua ia outou i te mau parau mau o te taui i te oraraa. A papa’i i taua mau mana’o ra e a tai’o pinepine i te reira. E a pe’e maitai i taua mau faaiteraa ra.

Te fafau atu nei au ia outou e ia haamata outou i te ta’a rii i te huru hi’oraa a to outou Metua i te Ao ra ia outou e eaha te mea Ta’na e ti’a’i ra ia outou ia rave No’na, e taui roa ïa to outou oraraa!

A ti’a’i e a faaineine i te rave i te mea e ore roa e noa’ahia i te rave.

Te piti o to’u mana’o tauturu: A ti’a’i e a faaineine i te rave i te mea e ore roa e noa’ahia i te rave.

Ua ani noa na te Atua i Ta’na mau tamarii no te fafauraa ia rave i te mau mea fifi. No te mea hoi e e mau tamaroa e e mau tamahine outou na te Atua o te haapa’o i te mau fafauraa, e ora ra i te tufaa hope’a no te mau mahana hope’a nei, e ani ïa te Fatu ia outou ia rave i te mau mea fifi. E mea papu roa te reira-Aita te mau tamataraa a Aberahama i faaea ia Aberahama ra.4

Ua ite au i te huru ri’ari’a ia anihia tatou ia rave i te tahi mea e au ra e ore e noaa ia tatou ia rave. E melo vau no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e 19 ava’e noa i faaru’e mai ai te Peresideni Spencer W. Kimball. I roto i te rururaa matamua a te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i muri a’e i te faatoro’araahia te Peresideni Ezra Taft Benson, ua horo’a oia i te mau faataaraa ohipa. Teie ta’na mau arata’iraa ia’u: « Elder Nelson: E iriti oe i te mau fenua no Europa Hitiaa o te râ no te pororaa i te evanelia. »

E matahiti 1985 taua matahiti ra. I roto i taua mau matahiti arepurepuraa politita ta tatou i parau te Tama’i To’eto’e, e ere noa te hoê patu tei vahi i te oire no Berlin, o te taato’araa ra o Europa Hitiaa o te râ tei raro a’e i te faatereraa tîtî a te mau hau communiste. Ua tapirihia te mau fare pureraa e ua ta’oti’ahia te haamoriraa faaroo.

Te taato’araa o ta’u ohipa taote o te tapuraa ïa i te mau mafatu no te horo’a i te ora, aita râ to’u e ite no te arata’i ia’u ia ti’aturi e e nehenehe ia’u ia iriti i te mau fenua no te pororaa i te evanelia. E ua faataa mai ho’i te hoê peropheta i te hoê ohipa, no reira ua haamata vau i te rave i te hoê ohipa e ore roa e noaa i te rave.

Mai te haamataraa o ta’u mau tutavaraa, ua tuuhia te mau huru haafifiraa atoa i ni’a i to’u e’a. Ua tae au i roto i te rahiraa o te mau fenua ma te ite ore o vai ta’u e ti’a ia farerei. Noa’tu e ua nehenehe ia’u ia ite i te i’oa o te hui mana faatere tano, e ere i te mea maere e e faaorehia te hoê rururaa i te minuti hope’a aore râ e faataimehia. I roto i te hoê fenua, ia faataimeraa hia te hoê farereiraa e piti mahana, ua opuahia i te tuu e rave rahi mau faahemaraa i ni’a i to’u e’a no te tamata ia’u - mai te tauiraa i te moni na roto i te mau rave’a hape e te tahi atu mau ohipa ti’a ore. (Aua’e ra aita vau i rave i taua mau ohipa ra). I te tahi atu taime, ua haamatahia te hoê rururaa ma te aniraa e ia faaru’e au i te fenua i te reira ihoa taime!

Ua nehenehe râ i te Fatu ia rave i Ta’na iho ohipa,5 e ua haamaitaihia vau i te hi’oraa i te tupuraa te hoê temeio i muri i te tahi atu temeio—i te mau taime atoa, e i muri ana’e ihoa râ i to’u feruri-maitai-raa, to’u tautoo-itoito-raa e to’u pure u’anaraa no ni’a i te tufaa ohipa.

Ua haamanahia te Ekalesia e te tahi o taua mau fenua ra hou a marua ai te Patu no Berlin. Ua tae mai te haamanaraa i roto i te tahi atu mau fenua i muri mai. E i te matahiti 1992, ua nehenehe ia’u ia faaite i te parau i te Peresideni Benson e ua haamauhia te Ekalesia i roto i te mau fenua atoa i Europa Hitiaa o te râ!

Ei Taata Mileniuma Mau ta te Fatu e nehenehe e ti’aturi, e nehenehe atoa ïa ta outou e rave i te mau mea faufaa rahi! E anihia ïa ia outou ia farii i te rave i te mau tufaa ohipa fifi, e e riro ïa outou ei mauhaa i te rima o te Fatu. E e faati’a ïa Oia ia outou ia rave i te mau ohipa eita e noaa i te rave.

Nahea ïa outou i te raveraa i te reira? Na roto ïa i te raveraa i te mau mea atoa e titauhia no te haapuai i to outou faaroo ia Iesu Mesia e ia faarahi i to outou ite no ni’a i te haapiiraa tumu tei haapiihia i roto i Ta’na Ekalesia tei faaho’ihia mai, e na roto i te tutava-tuutuu-ore-raa i te parau mau. Ei Taata Mileniuma Mau, tei niuhia i ni’a i te haapiiraa tumu mâ, ia ani-ana’e-hia outou ia rave i te mau mea eita e noaa i te rave, e nehenehe ïa ia outou ia farii i te ohipa ma te faaroo e ia tutava mau e ia haa ma te puai atoa e vaira i roto ia outou no te faatupu i te mau opuaraa a te Fatu.6

Te vai ra te mau mahana e vai tō’aru’aru roa outou. No reira, a pure no te itoito ia ore e faaru’e!. E hinaaro ïa outou i taua puai ra no te mea eita te ti’araa o te hoê Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te au-roa-hia. Te mea oto, te vai ra te tahi o ta outou i mana’o e e mau hoa o te faaru’e ia outou. E e au ra eita te tahi mau mea i te mea tano.

Area râ, te fafau atu nei au ia outou e ia pee outou ia Iesu Mesia, e ite ïa outou i te hau tamau e te oaoa mau. E a haapa’o maitai ai outou i ta outou mau fafauraa e a paruru ai outou i te Ekalesia e te basileia o te Atua i ni’a i te fenua nei i teie mahana, e haamaitai mai ïa te Fatu ia outou ma te puai e te paari no te faatupu i te mau mea e ore roa e noaa i te rave.

A haapii ia noaa te mana no te ra’i mai.

Te toru o to’u mana’o tauturu: A haapii ia noaa te mana no te ra’i mai.

E mau uiraa ana’e ta tatou paatoa. Te tutavaraa ia haapii, ia maramaramate e ia ite i te parau mau, e hoê ïa te reira tufaa faufaa rahi no to tatou oraraa tahuti nei. Ua riro te rahiraa o to’u oraraa i te ohipa ma’imiraa. O outou atoa e haapii maitai ïa outou na roto i te aniraa i te mau uiraa faaurûhia.

Te fifi nei te tahi o outou i teie ihoa taime i te ite i te mea e ti’a ia outou ia rave i roto i to outou iho oraraa. Te mana’ona’o nei paha te tahi o outou mai te mea ua faaore-anei-hia ta outou mau hara. Te mana’ona’o nei te rahiraa o outou e o vai e tei hea ra to outou hoa mure ore - e te feia e ore e tau’a ra i teie parau e ti’a ïa ia ratou ia mana’ona’o.

Te ui nei paha te tahi no teaha te Ekalesia e rave ai i te tahi o te mau mea mai te reira te huru. Peneia’e e rave rahi o outou aita e papu ra e nahea ia farii i te mau pahonoraa i ta outou mau pure.

Te ti’a ineine nei to tatou Metua e Ta’na Tamaiti i te pahono i ta outou mau uiraa na roto i te utuuturaa a te Varua Maitai. E hopoi’a râ na outou ia haapii nahea ia ineine e ia farii i taua mau pahonoraa ra.

Nahea outou ia haamata? A haamata ma te faarahi atu â i to outou taime i roto i te mau vahi mo’a. E vahi mo’a te hiero. Te fare pureraa atoa i reira hoi outou e rave ai i te mau fafauraa apî na roto i te amuraa i te oro’a i te mau Sabati atoa. Te ani manihini atoa nei au ia outou ia faariro i to outou vahi faaearaa, to outou vahi ta’otoraa i te fare haapiiraa, to outou fare aore râ to outou piha ei hoê vahi mo’a i reira outou e nehenehe ai e haapae atu i te mau faaoaoaraa tano ore o te ao nei.

Te pure o te hoê ïa taviri. A pure no te ite eaha te faaea i te rave e eaha te haamata i te rave. A pure no te ite eaha te tuu atu i roto i to outou vahi faaearaa e eaha te tatara ê atu, ia nehenehe i te Varua ia faaea rahi mai i pihaiho ia outou.

A taparu i te Fatu no te horo’araa no te ite. I muri iho a ora e a ha’a ia vai ti’amâ no te farii i taua horo’araa ra, e ia tupu ana’e te mau ohipa hepohepo i te ao nei, e ite papu maitai ïa outou eaha te mea mau e te mea haavare.7

A tavini ma te here. Na te taviniraa ma te here i te feia tei ere i to ratou haerea aore râ tei pêpê i roto i to ratou varua e iriti i to outou aau i te heheuraa no outou iho.

A faarahi atu â i te taime—ia rahi atu â te taime—i te mau vahi tei reira te Varua. Oia hoi, ia rahi atu â te taime i pihaiho i te mau hoa e tutava nei ia parahi mai te Varua i pihaiho ia ratou. A faarahi i te taime i ni’a i to outou mau turi avae i roto i te pure, ia rahi atu â te taime i roto i te mau papa’iraa mo’a, ia rahi atu â te taime i roto i te ohipa aamu utuafare, ia rahi atu â te taime i te hiero. Te fafau atu nei au ia outou e ia horo’a tamau outou i te hoê tufaa rahi no to outou taime na te Fatu, e haamatai rahi mai ïa Oia i te toe’a o to outou taime.

Te paturu nei tatou 15 taata tei faatoro’ahia ei mau peropheta, hi’o e heheu parau. Ia tupu ana’e te hoê fifi rahi—e au ra te rahi noatura te fifi i te mau mahana atoa—e tautoo teie na 15 taata i te tatara i teie fifi, ma te tamata i te hi’o atea i te mau hope’a atoa o te mau raveraa huru rau, e e tutava ratou ma te itoito i te faaroo i te reo o te Fatu. I muri a’e i te haapaeraa i te maa, te pureraa, te tai’oraa, te tuatapaparaa, te feruri-hohonu-raa e te tau’a-parau-raa i to’u mau Taea’e no ni’a i te mau mea faufaa rahi, e ere i te mea maere no’u ia ara mai au i te maororaa pô ma te tahi atu mau mana’o no ni’a i te mau tumu parau ta matou e haape’ape’a nei. E ite atoa to’u mau Taea’e teie huru raveraa.

E tau’a parau amui te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e e faaite i te tahi e te tahi te mau mea atoa ta te Fatu i arata’i ia matou ia ta’a e ia ite tata’itahi e ma te amui. E i muri iho e ite matou i te Fatu ia faaûru i te Peresideni o te Ekalesia ia parau i te hinaaro o te Fatu.

Ua pe’ehia teie faanahoraa i te matahiti 2012 i te haatoparaahia te faito matahiti no te mau misionare, e faahou â no te mau arata’airaa apî o te tuuhia i roto i te Buka Arata’i a te Ekalesia i muri a’e i te haamanaraahia te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te tane i roto i te tahi mau fenua. Ma to matou aau tei î i te aroha no te mau taata atoa, e no te mau tamarii ihoa râ, ua tautoo rahi roa matou ia ta’a i te hinaaro o te Fatu i roto i teie tumu parau. Ma te haamana’o i te opuaraa faaora a te Atua e Ta’na ti’aturiraa i te ora mure ore no Ta’na mau tamarii tata’itahi, ua tuatapapa matou i te mau tauiraa e te mau faanahoraa e rave rahi no te mau faaotiraa e nehenehe e tupu mai. Ua ruru pinepine matou i roto i te hiero ma te haapae i te maa e te pure e ua imi i te tahi atu â arata’iraa e faaurûraa. E i muri iho, i to te Fatu faaurûraa i Ta’na peropheta, te peresideni Thomas S. Monson, ia faaite i te mana’o e te hinaaro o te Fatu, ua ite matou tata’itahi i roto i taua taime mo’a ra i te hoê haapapûraa a te Varua. E haamaitairaa na matou te mau Aposetolo ia paturu i te mea tei heheuhia i te peresideni Monson. Te heheuraa a te Fatu i Ta’na mau tavini e hoê ïa raveraa mo’a. Oia atoa ïa te haamaitairaa ia farii i to oe iho heheuraa.

E to’u mau taea’e e mau tuahine, e noaa rahi ia outou i te farii i te mana’o e te hinaaro o te Fatu no to outou iho oraraa mai ia matou te mau Aposetolo no Ta’na Ekalesia. Mai ta te Fatu i titau ia matou ia imi e ia feruri, ia haapae i te maa e ia pure, ia tuatapapa e ia tautoo no te mau uiraa fifi, te titau nei Oia ia outou ia na reira atoa a imi ai outou i te mau pahonoraa i ta outou iho mau uiraa.

E nehenehe ta outou e haapii i te faaroo i te reo o te Fatu na roto i te mau parau riirii a te Varua Mo’a.8 E tauturu paha te Google, Twitter e Facebook, eita râ te reira e horo’a mai i te mau pahonoraa faufaa roa’e!

E to’u mau hoa feia apî, e nehenehe ta outou e ite i te mana’o e te hinaaro o te Fatu no to outou iho oraraa. Eiaha e maere mai te mea tei reira outou i te vahi ta te Fatu i hinaaro ia outou ia haere atu aore râ mai te mea te rave ra outou i te mea Ta’na i hinaaro ia outou ia rave. E nehenehe ta outou e ite! E faaite te Varua Maitai ia outou « i te mau mea atoa e ti’a ia outou ia rave. »9

A pe’e i te mau peropheta

Te maha o to’u mana’o tauturu: A pe’e i te mau peropheta

I te matahiti 1979, a tavini ai au ei peresideni rahi no te Haapiiraa Sabati, ua anihia vau ia haere atu i te hoê Rururaa a te mau Ti’a Retioni i reira to te Peresideni Spencer W. Kimball horo’araa i te hoê a’oraa faaurûhia no ni’a i te iritiraa i te mau uputa o te mau fenua tei ore i farii i te Ekalesia mai ia Taina. Ua ani oia i te taatoaraa o te feia tei tae mai ia haapii i te reo tinito Mandarin ia nehenehe ia matou ia pupu i to matou ite i roto i to matou mau toro’a no te tauturu i te nunaa no Taina.

No’u nei, e au ra ua riro te aniraa a te Peresideni Kimball ei hoê faaueraaa a te peropheta. No reira i taua iho pô ra, ua ani au i ta’u vahine faaipoipo, Dantzel, mai te mea e hinaaro oia i te haapii i te Mandarin na muri ia’u. Ua farii oia e ua itehia ia maua te hoê taata haapii no te tauturu ia maua. Oia mau aita maua i ite i te parau maitai i te reo Mandarin, ua nava’i noa ra, e a anihia’i vau ia haere i te matahiti i muri mai (na roto i te tahi mau ohipa mana’o-ore-hia tei tupu) i Taina ei orometua haapii no te haapii i te tapuraa mafatu, ua ineine ïa vau i te farii i te aniraa.

E nuu tatou e ono matahiti e tae atu i te matahiti 1985, te matahiti i muri a’e i to’u piiraahia i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. Ua farii au i te hoê mahana te hoê aniraa rû ia tere atu i Taina no te raveraa i te tapûraa mafatu i ni’a i to ratou taata himene tuiroo, tei faarirohia ei aito i roto i te taatoaraa o te fenua Taina. Ua faaite au e eita e nehenehe ia’u ia tere atu no ta’u ohipa tamau i roto i te Ekalesia. Ua taparu râ te mau taote no Taina e ia haere o’io’i atu vau no te raveraa i teie tapûraa.

Ua tuatapapa vau i teie ohipa e to’u nei Peresideni Pŭpŭ e te Peresideniraa Matamua. Ua faaurûhia ratou e ia tere atu vau no te rave i teie tapûraa ei tao’a aroha no te nunaa no Taina.

Ua na reira vau. Ua manuia maitai te tapûraa! O tera atoa ïa te tapûraa mafatu hope’a roa ta’u i rave. Ua tupu te reira i Jinan, Taina, i te 4 no mati 1985.

E nuu â tatou i mua i te ava’e Atopa 2015, e toru noa ava’e i ma’iri a’enei. Ua ani-manihini-hia maua Wendy ia ho’i i te Haapiiraa Taote a te Fare Haapiiraa Teitei no Shandong i Jinan. Ua maere roa maua i to’u farii-maitai-raa-hia mai te « hoê hoa tahito » no Taina e ua amui atu vau i te mau taote tapû ta’u i haapii e 35 matahiti na mua’tu. Te tufaa faahiahia no to maua tere o te farereiraa ïa i te tamaiti e te mootua tane a taua taata himene tuiroo ra. Ua tupu teie mau mea maere atoa no te hoê noa tumu: Ua faaroo vau i te a’o a te hoê peropheta ia haapii mai i te reo Mandarin!

E ite atea te mau peropheta. E ite ratou i te mau ati ri’ari’a ta te enemi i tuu aore râ e tuu mai i ni’a i to tatou e’a. E ite atoa te mau peropheta i te mau rave’a e te mau haamaitairaa faahiahia e tia’i ra i te feia e faaroo ma te mana’o papu ia haapa’o. Ua ite au e e parau mau te reira! Ua ite tamau noa vau i te reira.

Ua fafau mai te Fatu ia tatou e e ore roa Oia e faati’a i te peropheta ia arata’i ia tatou i te tahi vahi ê atu. Ua parau te peresideni Harold B. Lee: « Eita paha outou e au i te mea na roto mai i te feia faatere o te Ekalesia. E pato’i paha te reira i to outou mau hi’oraa politita. E pato’i paha te reira i to outou mau hi’oraa sotiare. E faataupupu paha te reira i te tahi o to outou orara sotiare. Mai te mea râ e e faaroo outou i teie mau mea, mai te mea ra no roto mai i te vaha iho o te Fatu, ma te faaoroma’i e te faaroo, teie ïa te fafauraa ‘e ore roa outou e noaa i te mau uputa o hade; oia ïa, e na te Fatu ra te Atua e haapurara ê atu i te mau mana no te pouri mai mua atu ia outou, e e faaueue hoi i te ra’i ei maitai no outou na, e i to to’na ra i’oa hanahana hoi’ (D&C 21:6). »10

Eita paha outou e ta’a noa i te mau parau atoa a te hoê peropheta ora. Ia ite ana’e râ outou e te hoê peropheta e hoê ïa peropheta, e nehenehe ïa ta outou e haafatata’tu i te Fatu ma te haehaa e te faaroo e ia ani no to outou iho iteraa papu no ni’a i te mau mea atoa ta Ta’na peropheta i parau.

I te area 41 matahiti hou te Mesia, e rave rahi mau ati Nephi tei amui atu i te Ekalesia, e ua ruperupe te Ekalesia. Ua haamata atoa râ te mau rave’a huna i te tupu e e rave rahi o to ratou mau faatere tei tapuni i rotopu i te nunaa e e mea fifi roa ia ite ia ratou. A rahi noa’i te te’ote’o o te nunaa, e rave rahi mau ati Nephi tei « tahitohito i tei mo’a ra, no ta ratou hunaraa i te Varua tohu e te parau heheu. »11

Te vai ra taua mau tamataraa i rotopu ia tatou i teie mahana. Te parau mau ri’ari’a, te vai nei ïa « te mau tavini a Satane » 12 te tapuni nei i rotopu ia tatou nei. No reira a ara i te a’o ta outou e faaroo.13

E to’u mau taea’e e tuahine here, ua fanauhia outou ei mau Taata Mileniuma Mau! E u’i ma’itihia outou,14e u’i faataa-atea-hia e te Atua no te rave i te hoê ohipa faahiahia—no te tauturu ia faaineine i te nunaa no teie ao no te Tae-Piti-raa mai o te Fatu.

Teie nei, ei Aposetolo na te Fatu o Iesu Mesia, te haamaitai nei au ia outou tata’itahi, mai te mea ra e ua tuu vau i to’u rima i ni’a i to outou mau upo’o, ma te rave’a no te riro mai te Taata Mileniuma Mau tei fanauhia no te reira tumu. Te haamaitai nei au e ia noaa ia outou te hinaaro e te aravihi ia haapii no ni’a i to outou ti’araa e tumu mau, ia tia’i e ia faaineine outou i te rave i te mau mea « e ore e noaa i te rave », ia taia ore outou i roto i ta outou mau tutavaraa ia noaa te mau mana no te ra’i no te tauturu ia outou ia tatara i to outou mau fifi e no te pahono i ta outou mau uiraa. E te haamaitai nei au ia outou ia pe’e papû i te mau peropheta, ia farii i te hau i roto i to outou aau ia na reira ana’e outou. Te haamaitai nei au ia outou ia ite i te aroha rahi o te Fatu no outou e To’na ti’aturiraa rahi ia outou.

Te here e te paturu nei au i te Peresideni Thomas S. Monson i roto i teie ohipa mo’a a te Atua Mana Hope. O Iesu Mesia to tatou Faaora. Teie Ta’na Ekalesia. E mau nunaa tatou Na’na. O to’u ïa iteraa papû, i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, amene.