Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī
Nō te pūai o te feiā ’āpī : tā te Fa’aora poro’i ia ’oe
Māti 2024


« Nō te pūai o te feiā ’āpī : tā te Fa’aora poro’i ia ’oe », Nō te pūai o te feiā ’āpī, Māti 2024.

E arata’i i tōna ra pūai

Nō te pūai o te feiā ’āpī : tā te Fa’aora poro’i ia ’oe

E tauturu teie buka iti e fa’atū’ati i tā ’outou mau mā’itira’a i ni’a ia Iesu Mesia ’e tāna ha’api’ira’a tumu.

Hōho’a
Iesu Mesia

I Stand at the Door and Knock [Tei te ’ūputa vau i te pātōtōra’a], nā J. Kirk Richards

’Āhani pa’i tei Galilea tahito ’outou, ’a 2 000 matahiti i ma’iri. ’Ua anihia ’outou tō ’outou mau hoa ’ia haere mai i te hō’ē purera’a feiā ’āpī i te sunago nō taua vāhi ra, ’e e ta’ata a’o ta’a ’ē tē tae mai : ’o Iesu nō Nazareta. Ē i roto i tāna a’ora’a, tītau atu ra Iesu i te feiā ’āpī i roto i te ’āmuira’a ’ia ui mai iāna i te tahi mau uira’a.

E aha te mau huru uira’a tā ’outou e fa’aro’o atu ?

E hiti mai paha te mau uira’a nō ni’a i te ta’ere ’e te vaira’a o te mau mea i terā tau. Tē ti’aturi nei rā vau ē, e rave rahi uira’a mai te mau uira’a i teie nei tau.

’Ei hi’ora’a, i roto i te Faufa’a ’Āpī, ’ua ui te ta’ata i te Fa’aora i te mau uira’a mai teie :

  • E aha tei tītauhia ’ia rave, ’ia noa’a iā’u te ora mure ’ore ?1

  • ’Ua fa’ari’ihia ānei au ? E tā’amura’a ānei tō’u i reira ?2

  • Mai te mea ’ua hapa tō’u taea’e i ni’a iā’u, e fea taime vau e fa’a’ore ai i tāna hapa ?3

  • E aha te ’ohipa e tupu i teie nei ao ananahi ? E pāruruhia ānei au ?4

  • E ti’a ānei ia ’outou ’ia fa’aora i te ma’i o tā’u nei here iti ?5

  • E aha te parau mau ?6

  • Nāhea vau i te ’ite ē ’ua tano te ’ē’a tā’u e haere ra ?7

’Aita ānei tātou e uiui ato’a nei i teie mau uira’a i terā taime ’e terā taime ? I te roara’a o te mau tenetere, ’aita ato’a te mau uira’a i taui rahi roa. Nā reira ato’a te aumihi o te Fa’aora ia rātou e ui nei i te reira. ’Ua ’ite ’oia i te huru ti’arepu ’e te ta’a ’ore o te orara’a. ’Ua ’ite ’oia i te ’ōhie ’ia hahi ’ē i tōna ’ē’a. ’Ua ’ite ’oia ē, tē ha’ape’ape’a nei tātou i tō tātou ananahi i te tahi taime. ’E tē parau mai nei ’oia mai tāna i parau i te feiā ’āpe’e i terā ra tau :

  • « ’Eiaha e horuhoru tō ’outou ’ā’au ».8

  • « ’O vau te ’ē’a [’e] te parau mau. »9

  • « ’A pe’e mai iā’u. »10

’Ia rave ana’e ’outou i te mau mā’itira’a faufa’a mau, ’o Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia tei fa’aho’ihia mai, te mā’itira’a maita’i roa a’e. E uira’a ana’e tā ’outou, ’o Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia tei fa’aho’ihia mai, te pāhonora’a maita’i roa a’e.

’O te tumu ïa vau e au nei i te Nō te pūai o te feiā ’āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a. Tē fa’atoro nei te reira ia tātou i ni’a ia Iesu Mesia, ’ia ti’a ia tātou ’ia fa’ari’i i tōna pūai. E tāpe’a noa vau i te hō’ē buka iti i roto i tō’u pūtē i te mau taime ato’a. ’Ia fārerei au i te mau ta’ata nā te ao nei, tei hina’aro ’ia ’ite nō te aha pa’i tātou, te mau melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia, e rave ai i tā tātou e rave nei, e fa’a’ite atu vau i teie buka iti ia rātou.

Tē ha’api’i nei te Nō te pūai o te feiā ’āpī i te mau parau mau mure ’ore nō ni’a i te Fa’aora ’e tōna ’ē’a. Tē tītau manihini nei te reira ia ’outou ’ia rave i te mau mā’itira’a tei niuhia i ni’a i te reira mau parau mau. ’E tē fa’a’ite nei te reira i te mau ha’amaita’ira’a i parauhia, ’o tāna i parau ia rātou e ’āpe’e iāna. ’A tai’o na, ’a feruri na ’e ’a fa’a’ite na i teie buka iti i te ta’ata !

Tītau iāna ’ia tomo mai

’Ua hina’aro Iesu Mesia ’ia ō i roto i tō ’outou orara’a—’ia pārahi tāmau i te mau mahana ato’a, i te mau taime au ’e te mau taime au ’ore. ’Aita ’oia e ti’a noa nei i te hope’a o te purūmu, i te tīa’ira’a ia ’outou ’ia tāpae mai. E hāhaere ’oia nā muri ia ’outou i te mau ta’ahira’a ato’a o te ’ē’a. ’O ’oia te ’ē’a !

E’ita rā ’oia e fa’ahepo i tōna ’ē’a i roto i tō ’outou orara’a. Nā ’outou e tītau manihini mai iāna, nā roto i tā ’outou mau mā’itira’a. ’O te tumu ïa e mea faufa’a te hō’ē arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a, mai te Nō te pūai o te feiā ’āpī. I te mau taime ato’a e rave ’outou i te hō’ē mā’itira’a ti’a mai te au i te mau parau mau mure ’ore a te Fa’aora, tē fa’a’ite nei ’outou ē, ’ua hina’aro ’outou iāna i roto i tō ’outou orara’a. E ’īriti mai te reira mau mā’itira’a i te mau ’ūputa o te ra’i, ’e e mani’i mai tōna pūai i roto i tō ’outou orara’a.11

Ha’amau i te hō’ē tū’atira’a pūai

Tē ha’amana’o ra paha ’outou ē, ’ua fa’aau te Fa’aora i te ta’ata e fa’aro’o ’e e rave i tāna i parau i te hō’ē ta’ata pa’ari tei « patu i tōna fare i ni’a i te papa. » Tē nā ’ō ra ’oia :

« ’E ma’iri ihora te ua, e tahi ihora te pape pu’e, ’e te mata’i ho’i i te uihira’a mai i ni’a iho i taua fare ra ’e ’aore roa i pararī, nō te mea e papa te ti’ara’a. »12

’Aita te hō’ē fare ora mai i te hō’ē vero nō tōna pa’ari. E ’ere ato’a nō te pa’ari o te papa. E ora mai te fare i te vero nō te mau-pāpū-ra’a te reira i ni’a i te papa pa’ari. ’O te pūai o te tū’atira’a i ni’a i te papa te mea faufa’a.

Nā reira ato’a, ’ia patu tātou i tō tātou orara’a, e mea faufa’a rahi ’ia rave i te mau mā’itira’a maita’i. ’E e mea faufa’a rahi ’ia māramarama i te parau mau mure ’ore a te Fa’aora. Te pūai rā e tītauhia nō te pāto’i i te mau vero o te orara’a, e tae mai ïa i te taime e tū’ati tā tātou mau mā’itira’a i ni’a ia Iesu Mesia ’e tāna ha’api’ira’a tumu. ’O te mea ïa tā te Nō te pūai o te feiā ’āpī e tauturu ia tātou ’ia rave.

’Ei hi’ora’a, ’ua ’ite paha tō ’outou mau hoa ē tē tāmata nei ’outou ’eiaha e fa’a’ohipa i te mau parau ’ino ’e te tuhi. E ’ite paha rātou ia ’outou i te torora’a i te rima i terā tamari’i i te fare ha’api’ira’a ’o tā te rahira’a ta’ata e ha’avare ’ite nei, ’aore rā ’o tā rātou e hāmani ’ino. ’Ua ’ite rā rātou ē, tē rave nei ’outou i teie mau mā’itira’a nō te mea ’ua ha’api’i Iesu Mesia ē « te mau ta’ata ato’a, e mau taea’e ’e e mau tuahine ana’e—’e te noa atu… te mau ta’ata ta’a ’ē ia ’outou » ?13

’Ua ’ite paha ïa tō ’outou mau hoa ē, tē haere nei ’outou i te purera’a i te sābati. Tē ’ite nei paha rātou ’ia tūpohe ana’e ’outou i te hō’ē hīmene, ’aore rā ’ia ha’apa’e ’outou i te hō’ē tītaura’a manihini ’ia māta’ita’i i te hō’ē hōho’a. ’Ua ta’a ānei rā ia rātou ē, tē rave ra ’outou i teie mau mā’itira’a nō te mea « e tā’amura’a fafaura’a ’oa’oa tō ’outou i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia », ’e i roto i terā parau fafau ’ia pe’e i te Fa’aora, ’ua māuruuru ’outou « e hoa tāmau te Vārua Maita’i nō ’outou » ?14

’Ua ’ite paha te ta’ata ē, ’aita ’outou e inu ’aore rā ’aita ’outou e pūpuhi i te ’ava’ava, ’aore rā ’aita e fa’a’ohipa i te rā’au ta’ero. ’Ua ta’a ānei rā ia rātou ē, e rave ’outou i teie mau mā’itira’a nō te mea ’ua ha’api’i Iesu Mesia ē, « e mea mo’a tō ’outou tino », « e hōro’a fa’ahiahia nō ’ō mai i tō ’outou Metua i te ao ra », tei hāmanihia i tōna hōho’a ?15

’Ua ’ite paha tō ’outou mau hoa ē ’aita ’outou e punu ’aore rā ’aita ’outou e ha’avare, ’e e ’ohipa faufa’a rahi nā ’outou te ha’api’ira’a. ’Ua ta’a ānei rā ia rātou ē, nō te mea ’ua ha’api’i Iesu Mesia ē « nā te parau mau ’outou e fa’ati’amā » ?16

Hau roa atu, ’ua ta’a ānei i tō ’outou mau hoa ē, tē rave nei ’outou i teie mau mā’itira’a huru au ’ore nā te ta’ata, nō te tāpe’a noa i te mau ture a te Mesia, nō te mea ’ua ’ite ’outou ē « ’o Iesu Mesia tō ’outou pūai » ?17

’O ’oia tō ’outou pūai

Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū mau ē, ’o Iesu Mesia te ’ē’a i te ananahi ’ana’ana ’e te hanahana—tō ’outou ananahi. ’E ’o ’oia ato’a te ’Ē’a i te hō’ē orara’a ’ana’ana nei ’e te hanahana. ’A haere nā tōna ’ē’a, ’e e haere ’oia nā muri ia ’outou. E nehenehe ’outou e rave i te reira !

E au mau hoa taure’are’a, ’o Iesu Mesia tō ’outou pūai. ’A tāmau i te haere nā muri iāna, ’e e tauturu mai ’oia ’ia ’outou ’ia rere « i te pererau o te ’aeto ra »18 ē tae atu i te ’oa’oa mure ’ore tāna i fa’aineine nō ’outou.